Variola maimuței. Cel mai probabil, nu începe următoarea pandemie

Boala cu origine animală care îngrijorează autoritățile sanitare din întreaga lume nu este nouă, dar e pentru prima dată când se răspândește atât de mult în afara Africii

Spre deosebire de pandemia de COVID-19, când omenirea s-a confruntat cu un virus nou-nouț, cazurile actuale de variolă a maimuței sunt provocate de un virus cunoscut deja epidemiologilor. Începând cu 7 mai, când un britanic venit din Nigeria a fost confirmat cu această boală, au fost raportate cazuri în mai multe state non-africane, printre care Marea Britanie, SUA, Canada, Israel, Australia și nouă state din Uniunea Europeană, conform unui raport al Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) publicat luni, 23 mai.„Monkeypox multi-country outbreak”, ecdc.europa.eu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat„Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries”, who.int că au existat 91 de cazuri confirmate până pe 21 mai. Între timp, pe 25 mai„Monkeypox cases confirmed in England – latest updates”, gov.uk erau deja 78 de cazuri confirmate doar în Marea Britanie. Până acum, nu există vreun caz în România.

Diferența dintre actuala epidemie și cele precedente este răspândirea geografică a acesteia. În situațiile anterioare când virusul variolei maimuței a infectat oameni, epidemiile erau limitate geografic. De exemplu, în 2020, conform unui raport OMS,„Monkeypox – Democratic Republic of the Congo”, who.int în primele nouă luni ale acelui an se înregistraseră 4.594 de cazuri suspecte și 113 decese din cauza acestei boli în 17 provincii din Republica Democratică Congo, dar boala nu s-a răspândit mai departe. Cele mai multe cazuri confirmate s-au înregistrat în aceeași țară, în 1996-1997.„Human Monkeypox — Kasai Oriental, Democratic Republic of Congo, February 1996-October 1997”, cdc.gov Și, de altfel, primul caz depistat la om provine tot din Congo, din anii 1970.Conform cdc.gov Boala este endemică în mai multe țări africane, cu epidemii constante. Acestea apar în rapoartele OMS,„Disease Outbreak News”, who.int dar nu stârnesc îngrijorare, fiind limitate ca amploare și stingându-se relativ repede.

Variola maimuței a apărut, de-a lungul timpului, și în SUA. De exemplu, în 2003, Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor (CDC) raporta„Update: Multistate Outbreak of Monkeypox — Illinois, Indiana, Kansas, Missouri, Ohio, and Wisconsin, 2003”, cdc.gov 71 de cazuri, în state din Vestul Mijlociu al SUA, cele mai multe în Wisconsin. Atunci de vină au fost animale de companie importate din Ghana, purtătoare ale virusului. Acestea au infectat câini de prerie, care, la rândul lor, au infectat persoanele care au pus mâna pe ei. O  transmitere zoonotică ca la carte, cu mai mulți purtători. 

Anul acesta este prima dată când o epidemie masivă atinge mai multe țări din afara Africii. Cel mai probabil, epidemia aceasta se va stinge la fel de repede, dar predicții de acest fel s-au făcut și la începutul lui 2020.

Leziuni provocate de variola maimuței la un pacient din Congo, în 1997. Foto: CDC/Mahy et al. via Smith Collection/Gado/Getty Images

Ce virus provoacă variola maimuței?

Identificat pentru prima dată în 1958, la Copenhaga, în maimuțe de la laborator,„A Pox-Like Disease In Cynomolgus Monkey”, wiley.com virusul care provoacă variola maimuței (Monkeypox virus) aparține genului Orthopoxvirus, din familia Poxviridae și este înrudit cu cele ale variolei (smallpox), variolei vacii (cowpox) și cu virusul vaccinia. 

Toate patru sunt virusuri bazate pe lanțuri duble de ADN, extrem de complexe, și toate provoacă boli asemănătoare. Atât de asemănătoare încât variola umană a reușit să fie tratată și eradicată prin folosirea unor viruși atenuați de variolă a vacii – care a fost, de altfel, primul vaccin din istorie.Edward Jenner a creat acest prim vaccin în 1798.„Edward Jenner and the history of smallpox and vaccination”, nih.gov

Vaccinul împotriva variolei are o eficiență ridicată și împotriva variolei maimuței – undeva pe la 85%. Doar că, variola fiind eradicată – mai există doar câteva probe, ținute bine în laboratoare din SUA și RusiaConform nih.gov –, nu prea mai e atât de multă lume vaccinată împotriva acestei boli. În România, de exemplu, imunizarea s-a făcut până în 1979, când boala a fost eradicată.„Autoritățile române vor cumpăra vaccin împotriva variolei maimuței. Aproape 100 de cazuri, depistate în 12 țări”, stirileprotv.ro Asta ar însemna că persoanele trecute de 45 de ani ar avea o oarecare protecție, dar nimeni nu știe cu adevărat care mai este eficiența unui vaccin făcut acum câteva decenii.

Spre deosebire de coronavirus, al cărui cod genetic are circa 30.000 de baze, virusul variolei maimuței are un cod mult mai complex, cu 200.000 de baze. Virusul pătrunde în celule legându-se de glicozaminoglicani, polizaharide complexe aflate la suprafața celulelor. Este apoi absorbit de celulă prin procesul de endocitoză, iar odată ajuns în interior începe să se multiplice.

Cum se răspândește boala și care sunt simptomele?

Ca și în cazul gripei spaniole, care n-a pornit din Spania, maimuțele nu sunt purtătoarele principale ale acestui virus, ci doar primele animale la care a fost observat (Faptul că erau macaci dintr-un laborator științific a ajutat). În Africa Centrală și de Vest, unde virusul e endemic, acesta se găsește în principal în rozătoarele mici (diverse specii de șobolani și veverițe specifice regiunii)Detalii pe who.int de unde sare destul de ușor la alte animale, inclusiv la om. Nu ajută nici faptul că șobolanul gambian (sau șobolanul cu buzunare) e capturat și vândut adesea în magazine de animale de companie. Evident, cei mai expuși sunt cei care au contact direct cu animalele. Ulterior, virusul se transmite și de la om la om, ceea ce favorizează epidemiile.

Din fericire, virusul acesta nu se mișcă cu rapiditatea coronavirusului. Este nevoie de contact apropiat cu o persoană infectată. Fie că e vorba de mult timp petrecut împreună, ceea ce face posibilă întâlnirea cu picături de salivă, cu haine care au fost infectate sau piele exfoliată, fie că e vorba de contact direct, precum săruturi sau sex.

În general, perioada de incubație este de 7-14 zile, iar boala se manifestă mai întâi„Signs and Symptoms”, cdc.gov prin febră, dureri de cap, dureri musculare, umflarea ganglionilor (o diferență specifică a variolei maimuței față de cea umană). 

Ulterior, simptomele sunt mult mai specifice, ceea ce face identificarea bolii mai simplă, dacă știi la ce să te uiți. După 1-3 zile, uneori mai mult, apare o iritație a pielii, de obicei în zona feței, care apoi se răspândește pe corp, de obicei în zona extremităților (mâini, picioare, dar și organele genitale sau ochi). Iritația evoluează de la macule (leziuni roșiatice, la nivelul pielii) la papule (leziuni ușor reliefate), vezicule (leziuni circumferențiale umplute cu un lichid transparent) și pustule (lichidul devine gălbui). Apoi, cele din urmă se deshidratează, formându-se cruste, care se usucă și cad, lăsând în urmă pielea curată. În toată această perioadă, persoana infectată poate transmite boala.

Problema este însă că, fiind o boală specifică Africii, medicii din alte țări nu se gândesc automat la acest diagnostic atunci când întâlnesc astfel de leziuni. Din fericire, odată depistate primele cazuri, în Marea Britanie, Agenția pentru Securitatea Sănătății (UKHSA) a publicat o serie de imagini cu felul în care evoluează leziunile,„Monkeypox cases confirmed in England”, gov.uk ușurând astfel munca medicilor din alte țări care au întâlnit pacienți cu iritații necunoscute. Multe dintre cazurile anunțate acum de diverse țări au fost identificate astfel ceva mai târziu, pe baza acestor informații.

Evoluția leziunilor provocate de variola maimuței. Foto: UKHSA

Boala poate fi confirmată prin teste de laborator, de tip PCR.„Monkeypox PCR tests now at ITM”, itg.be Compania farmaceutică Roche a anunțat„Roche develops test kits to detect monkeypox virus”, reuters.com dezvoltarea unor kituri de testare, atât pentru întreaga familie de virusuri, cât și unul specific pentru virusul variolei maimuței. 

Nu există un tratament specific, ci doar unul simptomatic, în general trebuie să aștepte trecerea bolii. În cazul de față, din fericire, de vină pentru infecție este o variantă mai ușoară a virusului. Există două tulpini, una vest-africană, înrudită cu cea de față, și una central-africană, întâlnită mai ales în Congo, cu evoluție mai severă.Detalii pe who.int În cazul de față, e vorba de varianta vest-africană, fapt confirmat și de o primă secvențiere genetică a virusului,„First draft genome sequence of Monkeypox virus associated with the suspected multi-country outbreak, May 2022 (confirmed case in Portugal)”, virological.org efectuată în Portugalia.

În cazul variantei vest-africane, marea majoritate a celor infectați se recuperează. Mortalitatea variolei maimuței e, în medie, de circa 3-6%. Conform OMS, who.int Cifrele date de OMS se referă însă la mortalitatea totală a bolii. Pentru tulpina vest-africană, aceasta e de 1%, și asta în satele sărace din Africa. Nu există date pentru nivelul mortalității în condițiile supravegherii bolii într-un sistem de sănătate occidental. 

Există totuși un risc crescut de deces în cazul persoanelor imunocompromise și al copiilor mici. Boala apare mai ales la persoanele tinere, probabil și pentru că există o protecție suplimentară, dată de vaccinarea împotriva variolei, la cei peste 45 de ani.

În cazul persoanelor care au avut contact cu cineva infectat, ar putea fi utilizat un vaccin anti-variolă în scop preventiv. Conform Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila,„Măsuri preventive în România după răspândirea variolei maimuței în Europa. Rafila: Vom avea o cantitate mică de vaccin pentru siguranță”, digi24.ro țările europene vor avea acces la cantități limitate de vaccin, în caz că se va dovedi necesară folosirea acestuia.

Linii fine și motive de îngrijorare

Există o serie de lucruri la care specialiștii sunt atenți, care ar putea complica epidemia. Printre acestea, zoonoza inversă, care ar putea face virusul endemic în țări în care nu era prezent, felul în care se transmite, ceea ce ar putea determina unii infectați să evite medicul, și posibilitatea transmiterii asimptomatice, care ar limita șansele de a ține epidemia sub control.

Zoonoza inversă

Pentru că încă nu este clar care e originea epidemiei, un motiv de îngrijorare pentru experți este ca virusul să nu ajungă în animale sălbatice europene, fie prin transmitere inversă, de la om la animale, fie de la animale africane vândute ca animale de companie. Odată pătruns într-un ecosistem și devenit endemic într-un anumit grup de animale, virusul ar putea deveni o problemă de durată, iar epidemiile ar putea să apară periodic. Ar fi o situație similară cu cea din vestul Statelor Unite, unde șobolanii aduși din Asia au făcut ciuma endemică în animalele sălbatice„Maps and Statistics | Plague”, cdc.gov – chiar și în acest secol mai apar câteva cazuri anual.

CITEȘTE ȘI: 5 boli pe care le credeai dispărute (dar încă există)

Contactul sexual

Un alt motiv de îngrijorare este că, în cazul actualei epidemii, în foarte multe dintre cazuri infecția s-a produs la bărbați care au avut contact sexual cu alți bărbați.„Risk assessment: Monkeypox multi-country outbreak”, ecdc.europa.eu Se suspectează că două petreceri din Europa„Expert: Monkeypox likely spread by sex at 2 raves in Europe”, washingtonpost.com au fost evenimentele la care s-au infectat cei mai mulți dintre pacienți. 

Trebuie însă spus că nu este o boală specifică persoanelor gay, ci e doar o coincidență că s-a răspândit altfel. Boala nu se transmite prin contact sexual, dar contactul sexual presupune atingerea pielii altei persoane, deci crește riscul de infecție. Există îngrijorarea că homofobii care se vor folosi de această știre pentru a ataca comunitatea LGBT vor îngreuna ținerea sub control a epidemiei. 

Mulți dintre cei infectați ar putea evita să se prezinte la un medic sau să-și anunțe contactele apropiate că au contractat boala, de teamă că ar putea fi considerați (sau expuși) ca homosexuali. E o situație similară cu cea a epidemiei de SIDA, când s-a produs un fenomen similar,„HIV-related stigma within communities of gay men: A literature review”, nih.gov amplificat de homofobia mult mai accentuată a anilor 1980. 

Este extrem de important deci ca medicii să își asigure pacienții de confidențialitate, iar persoanele care au leziuni asemănătoare variolei maimuței, mai ales dacă au avut recent un partener sexual nou (dar nu numai, pentru că boala se poate transmite și altfel), să contacteze imediat un specialist și să se autocarantineze.

Transmitere asimptomatică

Ca și în cazul COVID-19, au apărut discuții despre o posibilă transmitere asimptomatică. Dacă în cazul unei boli respiratorii acesta e mai probabil, la una care provoacă, de obicei, leziuni vizibile, riscul ca acest lucru să se întâmple e mai scăzut. Există însă „un studiu recentAsymptomatic Orthopoxvirus Circulation in Humans in the Wake of a Monkeypox Outbreak among Chimpanzees in Cameroon”, nih.gov care arată că boala s-a răspândit în acest fel între cimpanzeii din Camerun. Totuși, CDC nu recomandă„Monitoring People Who Have Been Exposed”, cdc.gov ca persoanele asimptomatice care au avut contact cu cei infectați să fie izolate.

Dezinformarea s-a pus deja în mișcare

Un alt motiv de îngrijorare e dezinformarea care însoțește un astfel de eveniment. Cum era de așteptat deja, în mediul informațional actual, „specialiștii” în dezinformare au pus deja ochii pe această epidemie și aglomerează piața cu știri false și informații denaturate, ceea ce ar putea deveni o problemă majoră în cazul în care epidemia nu e ținută sub control și se răspândește.

Aceleași persoane care au reușit să convingă numeroși oameni că nu există coronavirusul sau că vaccinul ar fi nociv, cu consecințe uneori letale pentru cei care i-au ascultat, promovează acum știri false despre variola maimuței.

Active News, unul dintre principalii vectori de dezinformare medicală din România, are deja o serie de articole pe temă, majoritatea cu idei preluate de pe site-uri similare din Occident, cel mai adesea de extremă dreapta, sau direct de la propaganda rusă. 

De exemplu, un exercițiu ficțional„Strengthening Global Systems to Prevent and Respond to High-Consequence Biological Threats”, nti.org (PDF) al organizației Nuclear Threat Initiative (NTI) din 2021, în care se vorbește de o ipotetică epidemie de variolă a maimuței, e prezentat drept dovadă că epidemia este una provocată. Și faptul că Fundația Bill & Melinda Gates a fost partener al exercițiului (se fac zeci de asemenea simulări) e folosit, pentru că s-a stabilit deja, prin zeci de articole, că Bill Gates e suspect. Scopul ar fi, desigur, „Marea Resetare”, o temă recurentă în ultimele luni pe site-urile de dezinformare.

Același site pune variola maimuței pe seama vaccinului anti-COVID-19 (pentru că un stareț a spus că vaccinul va provoca solzi pe corp) sau îl consideră apărut în laborator, preluând dezinformări de pe Twitter. Conform acestora, virusul a apărut fie în Wuhan, fie în laboratoarele din Ucraina acuzate de Rusia că ar studia arme biologice.

CITEȘTE ȘI: Programul sovietic al armelor biologice este folosit acum de propaganda rusă

În oglindă, pe rețelele sociale chinezești s-a răspândit„Conspiracy theories on US spreading monkeypox are all over China’s social media, here’s why”, firstpost.com o teorie a conspirației care spune că virusul ar fi fost produs în laboratoarele americane (o acuzație similară a apărut și în cazul COVID-19, perpetuată chiar de autoritățile chineze), pornind de la același raport NTI care i-a agitat și pe „jurnaliștii” de la Active News.

Scurte concluzii de etapă

Deși este clar că este prima epidemie de variolă a maimuței cu răspândire în mai multe state din afara Africii, momentan lucrurile par a fi sub control. Numărul cazurilor este relativ mic, autoritățile sanitare și medicii sunt deja alertați, există teste specifice și posibilitatea limitării răspândirii, prin izolarea și (eventual) vaccinarea persoanele care au avut contact cu infectații. De asemenea, felul în care se răspândește virusul și simptomele extrem de specifice ușurează depistarea bolii și, implicit, ținerea sub control a epidemiei. 

Momentan, situația e de genul: trebuie să stăm cu ochii pe asta, dar nu e cazul să fim foarte îngrijorați. Cum va evolua însă, rămâne de văzut. Mai avem un caz recent în care lipsa îngrijorării, inițial, s-a transformat în criză sanitară. 

O altă pandemie e inevitabilă, în condițiile ușurării transportului global și, mai ales, al extinderii omului în spațiile sălbatice, dar și al migrațiilor animale provocate de încălzirea globală. Cel mai probabil, această epidemiei nu e începutul uneia, dar e încă un avertisment că riscul crește dacă lucrurile vor evolua în aceeași direcție.