Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională14 min read

Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.

Încă o manea la un concert mare, încă un moment în care Facebook-ul învie pentru câteva zile ca să-ți arate că rasismul e încă înrădăcinat în societatea românească. De data asta, catalizatorul a fost concertul celor de la Coldplay, din seara de 12 iunie. Atunci a urcat pe scenă Vlad Babasha, un artist de etnie romă, și a cântat o manea.

Doar că n-a urcat nici neinvitat, nici cu forța. A fost invitat de cei de la Coldplay. Și povestea despre cum l-au găsit e destul de drăguță. Chris Martin a spus la concert că, în prima zi în România, a întâlnit în Centrul Vechi un artist care cânta pe stradă. A vorbit apoi despre cum succesul pe care-l are trupa lui a depins foarte mult de privilegiul că s-a născut în Marea Britanie, dar că în lume există mulți alți artiști buni care n-au aceeași șansă.

„Este muzică românească tânără și, după părerea mea, este uimitoare”, a descris Martin munca lui Babasha. „Îl chem pe scenă pe noul meu prieten român, un tânăr artist pe care sper să-l primiți cu inima deschisă.”

Momentul a durat trei minute. Chris Martin l-a acompaniat la pian, Babasha și-a cântat piesa, iar publicul a huiduit, fluierat și strigat: „Coboară de pe scenă, ț*gane”. La final, Martin și Babasha s-au îmbrățișat.

Toleranța și sprijinul minorităților nu sunt pe agenda elitistă

Turneul Music of the Spheres al celor de la Coldplay e dedicat minorităților și vocilor mai puțin auzite. Prin el, muzicienii britanici vor să arate că toleranța e esențială, iar comunitățile defavorizate ar trebui protejate și ajutate.

Sună normal, ba chiar un pic nobil când te uiți obiectiv la declarația asta, nu? Dar când cineva îi dă unui rom șansa să fie mai mult decât stereotipurile la care-l reduce societatea e considerată o problemă. Nu mai e nobil, ci o pierdere de timp și o jignire.

După concertul Coldplay, românii s-au dus acasă și s-au plâns pe Facebook despre cum și-a bătut Babasha joc de banii pe care i-au dat pentru un concert la care nu voiau să asculte manele. Au spus că manelele sunt „expresia nivelului scăzut”, iar românii sunt expresia elitismului și ascultă doar muzică „de calitate”. 

Pentru că, desigur, să dai într-o minoritate care e îngenuncheată în fiecare zi de probleme sistemice, neajunsuri, societate și rasism e sâmburele elitismului și al intelectualității. Și e fix ce și-a dorit Coldplay să facă: mișto de români, că sunt inculți. Nu să promoveze niște principii de bun simț, chiar scopul turneului.

Societatea evoluează, dar rasismul rămâne

Au trecut 15 ani de când România a ajuns în presa internațională ca țara care a huiduit-o pe Madonna la concert, atunci când a vorbit despre rasism. Artista a zis că ce se întâmplă cu cetățenii de etnie romă o întristează și a ținut un discurs împotriva discriminării. 

Între timp, România s-a mai dezvoltat, s-a mai apropiat de valorile Occidentale, lucrurile au început să se miște și la capitolul probleme majore ale țării, ca abandonul școlar, care a scăzut de la 33 la sută// „În 2009 s-au născut 228.000 de copii. S-au prezentat la Evaluarea Naţională anul acesta 154.600. Avem abandon şcolar 33%”, adevarul.ro // până la 15,6 la sută,// „Abandonul școlar poate prelungi sărăcia (2023)”, monitorsocial.ro // de atunci și până acum.

Ușor, ușor, societatea românească devine tot mai incluzivă. Mai greu decât ar fi fost cazul, dar se întâmplă. Doar că educația rămâne la nivelul la care era la începutul anilor 1990. Și pentru mulți e greu să înțeleagă pe cont propriu de ce discriminarea e rea, distructivă și proiectează țara cu zeci de ani în spatele valorilor europene.

Rasismul care vizează romii e puternic înrădăcinat în cultura românească. Sunt puțini adulți care nu au crescut în familii în care „a fi țigan” era sinonim cu un subom, care n-ar merita nici să te uiți spre el. Copiii încă sunt amenințați de părinți că îi „fură țiganii” dacă nu adorm mai repede. Încă-și aud părinții cum numesc romii „ciori” și nu pot învăța singuri că asta e o asociere peiorativă, la fel cum e și cuvântul „țigan”, care abia recent a început să fie înlocuit în vorbire cu „rom”.

La școală, romii încă sunt discriminați atât de profesori, cât și de elevii care imită comportamentul părinților. Și nu te învață nimeni ce e rasismul și cum a început. Nu-ți vorbește nimeni la istorie despre sclavia romilor și consecințele pe care le-a avut apoi asupra societății române, cu toate că ministra educației Ligia Deca se lăuda că o va introduce ca materie opțională din 2025.// „Noi discipline anunțate de Ligia Deca: «Istoria, robia și deportarea romilor», opțională pentru elevii de gimnaziu și liceu, iar «Istoria Comunismului din România» se va studia obligatoriu la liceu”, edupedu.ro //

Dincolo de lucrurile la care eșuează educația de acasă și din școală, ai totuși acces la internet. Există suficiente resurse pe care le poți folosi, cum e podcastul Obiceiul Pământului// „Obiceiul Pământului este un proiect jurnalistic multimedia despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului”, dor.ro // sau Muzeul Virtual al Culturii Romilor// „O inițiativă care ajută la conservarea, promovarea și dezvoltarea culturii rome”, romanomuseum.com //

Discriminarea, trecută ca „diferență de gusturi muzicale”

Oricât s-ar bate elita facebook-ista cu pumnii în piept că îi deranjează diferențele dintre genurile muzicale și nu e vorba de o reacție rasistă, rasismul e evident. Huiduielile nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost invitat orice artist dintr-o zonă muzicală diferită. Nimeni n-ar fi urlat fraze rasiste și n-ar fi fluierat dacă urcau pe scenă Cheloo, Kempes, Bean sau Erika Isac, de exemplu.

Pot accepta că nu asculți manele – sau orice alt gen muzical, for that matter – și sperai la altceva de la un concert pentru care ai plătit mai bine de o sută de euro. Nu e ceva neapărat greșit aici, cum la fel de bine presupun că nimănui nu-i plac absolut toate piesele Coldplay. Dar îți poți controla reacțiile. Nu trebuie să arăți unui stadion întreg că nu-ți place ceva, nici să participi la un moment de bullying colectiv.

Rasismul structural e însă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin unele reacții pe care le au. Când tot ce înveți despre romi în copilărie e că sunt oameni din pătura cea mai joasă a societății și că ei cântă manele, poate fi greu să înțelegi – și să accepți – motivele pentru care disprețuiești acest gen muzical.

Sunt mulți factori care au influențat – și influențează încă – relația dintre romi și români: de la sutele de ani de sclavie prin care au trecut romii și până la punerea pe seama lor a „reputației” pe care o au românii în străinătate.

Și sunt multe probleme sistemice, departe de a fi rezolvate. În țară, 53 la sută dintre romi se află în risc de sărăcie, iar 40 la sută trăiesc fără apă curentă.// „Roma in 10 european countries”, fra.europa.eu //  Circa 30 la sută// „Aproximativ 20% dintre copiii romi nu au trecut pe la școală niciodată, 30% abandonează timpuri”, edupedu.ro // dintre copiii de etnie renunță la școală. Majoritatea se confruntă cu excluziune socială și discriminare. 

Cu toate astea, unii tot găsesc timp să umilească pe net un băiat de 22 de ani când Coldplay îi oferă ce România n-a încercat vreodată: vizibilitate și o voce.