golero/Getty Images

De ce sărbătoresc ortodocșii și catolicii Paștele la date diferite?20 min read

De Adriana Moscu 12.04.2023

Calcularea datei Paștelui este un subiect complex, care implică elemente astronomice, calendaristice și teologice. Plus un pic de ideologie. 

Paștele nu se sărbătorește la o dată fixă și, mai mult, această dată diferă aproape în fiecare an și de la o confesiune creștină la alta.Calculating the Easter Date”, timeanddate.com De aici, se iscă o întreagă serie de nedumeriri. De exemplu, de ce Crăciunul are o dată fixă – 25 decembrie – atât pentru ortodocși, cât și pentru catolici, dar nu și Paștele? Și de ce ortodocșii ruși sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi (și ce înseamnă, de fapt, pe rit vechi?), dar Paștele lor pică în același timp cu al nostru? 

Majoritatea ortodocșilor sărbătoresc Paștele ținând cont de calendarul iulian, iar Crăciunul după calculele calendarului gregorian. În schimb, Biserica Ortodoxă Rusă a decis să păstreze calendarul iulian, astfel că sărbătorile religioase, inclusiv Crăciunul, sunt sărbătorite cu două săptămâni mai târziu decât în calendarul gregorian, folosit de majoritatea lumii. În plus, există și alte biserici ortodoxe care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, adică după calculele calendarului iulian, cum ar fi Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Ortodoxă Georgiană. 

În perspectivă, povestea e chiar mai complicată. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/04/Mindcraftstories_paste-calculare-date-paste-paste-comun-diferente-paste-crestini_Raspuns-Rapid_nokee-Getty-Images.jpg

Mitropolitul Clujului vrea sărbătorirea Paștelui ortodox pe stil nou. Cel al Tomisului, nu

În ultimele zile, mai multe voci din România au propus în spațiul public adoptarea calendarului gregorian și pentru sărbătorirea Paștelui ortodox. Fostul ministru de Externe Teodor BaconschiDetalii pe facebook.com și Adrian Papahagi,Detalii pe facebook.com ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut duminică, 9 aprilie (ziua în care s-a sărbătorit anul acesta Paștele catolic), prin postări pe rețelele sociale, ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții. 

„Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat. Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia). Cu toate astea, mergem cu rușii – și calendarul lor iulian, neîndreptat. […]”, a scris, printre altele, Baconschi.

Mai multe fețe bisericești au reacționat la declarațiile celor doi. Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, susține că ar Biserica Ortodoxă Română ar trebui să sărbătorească Paștele în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian.„Mitropolitul Clujului: Ar fi minunat dacă s-ar trece pe stil nou, să sărbătorim Paștile în comuniune cu țările din Vest”, cluj24.ro Aceeași părere e susținută pe pagina de Facebook a Episcopiei Hușilor. „Dacă Nașterea lui Hristos, Crăciunul, este noutatea absolută, de ce vrem ca Paștile, Învierea Sa, să rămână atașate de vechiul «absolut» al calendarului?”, Detalii pe facebook.com 

Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, se alătură și el propunerii:Detalii pe facebook.com „Da, duminica în care sărbătorim Paștele ar trebui calculată după calendarul gregorian, așa cum se face și-n cazul Crăciunului”.

În schimb, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, se opune ideii. „Cred că (n.red. – Baconschi) nu ştie ce spune. Noi respectăm toate cele trei condiţii de la Sinodul I Ecumenic înscrise într-un canon al sărbătoririi Paştelui. Adică să fie după echinocţiul de primăvară, după Paştele evreilor şi după Luna plină. Dacă una din aceste condiţii nu se împlinește, se amână o lună ca să fie toate împlinite. De aceea, perioada la care variază data Paştelui este de cinci săptămâni. Catolicii, în primul rând, au uneori Paştele înainte de Paştele evreilor. Adevărat este că noi sărbătorim Paştele după calendarul neîndreptat, că aşa a hotărât Sinodul de la 1923 de la Constantinopol, când s-a îndreptat calendarul în partea de răsărit. În partea de apus, a îndreptat calendarul în secolul al XVII-lea.”„ÎPS Teodosie, despre sărbătorirea Paștelui ortodox odată cu cel catolic: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Au alții Sfântă Lumină? N-au”, info-sud-est.ro 

Diferențele dintre calendarul iulian și cel gregorian

În baza tradiției creștine, Paștele este sărbătorit în prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Această regulă a fost stabilită la Primul Sinod de la Niceea din anul 325, ca o încercare de a fixa o singură dată pentru Paște în toată lumea creștină. 

Echinocțiul de primăvară, cunoscut și sub denumirea de echinocțiul vernal, are loc în jurul datei de 20-21 martie în emisfera nordică. Acesta marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, ducând la o durată aproximativ egală a zilei și a nopții în întreaga lume. Data exactă a echinocțiului de primăvară poate varia puțin de la an la an, datorită modului în care se aliniază calendarul cu mișcarea Pământului în jurul Soarelui.

În anul 325 lumea creștină folosea calendarul iulian, introdus în anul 45 î.Hr. de către împăratul roman Iulius Cezar și care se bazează pe o durată medie a anului de 365,25 de zile. Deoarece această durată este cu puțin mai mare decât cea reală (365,2422 zile) în timp s-a acumulat o diferență între calendar și realitatea astronomică. Din acest motiv, în secolul al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care elimină această diferență cu ajutorul anilor bisecți.Calendarul iulian câștigă o zi în plus față de calendarul gregorian la fiecare 128 de ani, ceea ce a dus la o diferență de 13 zile între cele două calendare, în prezent.

Fiind introdus de un Papă, calendarul gregorian e folosit în stabilirea Paștelui de majoritatea țărilor catolice și protestante. Conform acestui calendar, Paștele cade în prima duminică următoare primei luni pline care are loc la sau după echinocțiul de primăvară, adică după 21 martie.

În schimb, Biserica Ortodoxă Română La fel ca majoritatea celor ortodoxe folosește o metodă care se bazează pe următorii pași: se stabilește data echinocțiului de primăvară pe baza calendarului iulian, apoi se calculează prima lună plină care urmează acestei date. Dacă luna plină cade duminică, atunci Paștele este sărbătorit în duminica următoare. În caz contrar, se așteaptă până la următoarea duminică după prima lună plină.

Această metodă duce la diferență dintre data Paștelui ortodox și data Paștelui catolic sau protestant, care poate fi de până la cinci săptămâni, în funcție de an.

Situația devine mai confuză atunci când Paștele e comparat cu Crăciunul, care se sărbătorește la dată fixă și la ortodocși, și la catolici. În acest caz, se folosește calendarul gregorian, mai puțin la ruși sau la sârbi, care păstrează tradiția celui iulian (ritul vechi).

Citește și: Am putea trăi în anul 12021 și istoria ar avea mai mult sens

Motivele acestor diferențe sunt și de natură istorică și teologică. Folosirea calendarului iulian de către Biserica Ortodoxă datează din vremea Imperiului Roman. Biserica Catolică, pe de altă parte, a adoptat calendarul gregorian în 1582, pentru a corecta erorile care se acumulaseră în calendarul iulian de-a lungul timpului. Utilizarea calendarului iulian de către Biserica Ortodoxă este văzută ca o modalitate de a menține o legătură cu biserica creștină timpurie și cu tradițiile Imperiului Roman, dar are legătură și cu dorința Moscovei de a deveni „a treia Romă”, mai ales că hotărârea de a păstra calendarul iulian a fost întărită de Consfătuirea interortodoxă de la Moscova, din iulie 1948. 

În afară de celebrarea Paștelui, BOR funcționează după calendarul gregorian

Sărbătorirea Paștelui după calendarul iulian este o excepție în România. În Regatul României, calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919 de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, în Vechiul Regat, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania, calendarul gregorian fusese introdus încă din anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

Biserica Ortodoxă Română a fost pusă atunci într-o situaţie delicată: pe de-o partea ea nu putea ignora uzanţele societăţii, pe de altă parte, întâmpina o problemă de ordin dogmatic. De altfel întreaga comunitate a bisericilor ortodoxe din estul Europei se găsea în aceeaşi situaţie. 

În 1923, a avut loc Conferinţa de la Constantinopol, care a împărțit lumea ortodoxă în două: Biserica Ortodoxă Greacă, Română, Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei au acceptat noul calendar gregorian, Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă, părţi din Biserica Ortodoxă Greacă, Bulgară şi Română, Sf. Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului au păstrat calendarul iulian. 

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar anul următor, în octombrie 1924. Cu toate acestea, mai mulţi ierarhi nu au acceptat schimbarea calendarului bisericesc şi au hotărât să se desprindă de Biserica oficială, continuând să urmeze calendarul iulian. Ei au înfiinţat Biserica Ortodoxă de Stil Vechi. 

Schimbarea a fost făcută în timpul domniei regelui Ferdinand I, un susținător al modernizării și reformei în țară. Însă presiunile interne au fost mai puternice și BOR a revenit la celebrarea Paștelui după metoda anterioară după doar patru ani.

Calendarul iulian revizuit, mai aproape de regulile celui gregorian

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, există și biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian revizuit pentru calculul Paștelui. Calendarul iulian revizuit este mai strâns (dar nu complet) aliniat cu calendarul gregorian (când a fost introdus, în 1923, au fost eliminate cele 13 zile „pierdute”, dar anii bisecți se calculează altfel), astfel încât data Paștelui pentru aceste biserici poate diferi cu una sau mai multe săptămâni față de cele care folosesc calendarul iulian tradițional. 

De exemplu, în 2023, Biserica Ortodoxă Română, cea Greacă, precum și alte biserici care urmează calendarul tradițional iulian sărbătoresc Paștele pe 16 aprilie, în timp ce Biserica Ortodoxă Apostolică Estonă și alte biserici care urmează noul calendar gregorian au sărbătorit Paștele pe 9 aprilie. Bisericile Ortodoxe care urmează calendarul iulian revizuit, cum ar fi Biserica Ortodoxă din Finlanda, sărbătoresc Paștele pe 30 aprilie.

Paștele poate să cadă și în aceeași zi, dar tot mai rar

Există totuși câteva momente când data Paștelui este aceeași atât pentru bisericile creștine occidentale, cât și pentru cele răsăritene. Se întâmplă asta atunci când luna plină care urmează echinocțiului cade pe 20 martie – cea mai devreme dată posibilă pentru echinocțiu. În aceste cazuri, ambele tradiții sărbătoresc Paștele în aceeași zi. 

În ultimii ani, inclusiv anul trecut, Papa Francisc, a reiterat ideea unei date comune pentru Paște.„Pope tells patriarch Catholics are ready for a common Easter date”, ncronline.org „Trebuie să ne punem de acord. Biserica Catolică este dispusă, din timpul lui Paul al VI-lea, să adopte o dată fixă şi să renunţe la prima duminică după luna plină de după echinocţiul de primăvară”, declara suveranul Pontif în 2015. Constatând că fenomenul de Lună Plină se produce tot mai târziu în timpul anului, Papa Francisc făcea atunci şi o glumă: „În 60 de ani riscăm să sărbătorim Paştele în luna august”. 

Următoarea dată în care ortodocșii și catolicii vor sărbători Paștele împreună este 25 aprilie 2025. 

 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|FYI

Cine sunt cei 33 de europarlamentari pe care România îi trimite la Bruxelles

De
Cele mai recente alegeri europarlamentare au arătat încă o dată că, atunci când e vorba de propriile interese, nu mai e loc de conflicte ideologice.
SOCIETATE|HOT TAKE

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională

De
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului

De
Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.
SOCIETATE|MAIN STORY

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (4)

De
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.