Ilustrație de LUNA – Cristiana Chivu

Am putea trăi în anul 12021 și istoria ar avea mai mult sens

De Mihai Ghiduc 08.11.2021

Romanii nu numărau anii invers, totuși, istoria lucrează cu ani negativi. Un savant italian a propus, acum niște decenii, să schimbăm asta. Și are sens.

Suntem în 2021. E o afirmație de netăgăduit, la fel ca „Pământul se învârte în jurul Soarelui”, nu-i așa? Sau e? Sunt oameni care cred că actualul calendar nu duce la cea mai corectă înțelegere a adevăratei întinderi a civilizației umane și au propus o soluție alternativă și elegantă pentru rezolvarea situație.

OK, dar care e problema cu 2021?

Păi, dacă ar fi să călătorești aleatoriu în timp și te-ai trezi într-o perioadă necunoscută a civilizației, primul lucru pe care ai vrea să-l afli ar fi în ce an ești. Presupunând că te-ai înțelege cu un localnic sau ai da peste o informație scrisă, ai putea fi însă surprins cu o cifră pe care n-o vei putea plasa pe linia temporală pe care o ai în minte.

Acum e 2021 pentru că majoritatea omenirii folosește calendarul gregorian,Detalii pe britannica.com o adaptare din 1582 a calendarului iulian, care datează de pe vremea lui Iulius Cezar (adică de acum circa 2050 de ani).Cele două calendare diferă prin faptul că anii centenari nu sunt bisecți decât dacă sunt divizibili cu 400. Modificarea a fost făcut prin avansarea calendarului cu zece zile. 

Majoritatea oamenilor, dar nu toți. Asta pentru că nord-coreenii trăiesc în anul 110, în Iran și Afganistan e anul 1400, Etiopia și Eritreea sunt cu circa șapte ani în urma restului lumii, în Israel e (și) 5782, iar în Thailanda e 2564. Chiar și Japonia sau India au calendare alternative, dar cele mai multe dintre țările de mai sus folosesc în mod curent calendarul gregorian, dintr-un motiv destul de simplu – este unul dintre efectele globalizării.

Pe lângă posibilele probleme create călătorilor în timp, un alt efect negativ al folosirii calendarului gregorian este că istoria e, adesea, înțeleasă greșit.

Marea Piramidă din Giza a fost construită acum circa 4.600 de ani. De fapt, o anecdotă destul de circulată spune că între anul curent și nașterea Cleopatrei au trecut mai puțini ani decât între construcția piramidei și ultima regină a Egiptului. Cleopatra a murit cu 30 de ani înainte să înceapă numărătoarea calendarului actual. Practic, o civilizație care a durat mai mult decât epoca pe care o măsurăm e trimisă într-un subsol al istoriei în care anii se calculează în sens invers.

Homer, autorul celor două opere care stau la temelia literaturii moderne, a trăit cu circa 750 de ani înainte de anul 1. Civilizația greco-romană și, prin extensie, cea europeană au circa 3.750 de ani de la primele faze ale civilizației miceniene apărute spre finalul Epocii bronzului. 

Aproape jumătate din această civilizație e pusă cu capul în jos. 

De ce folosim actualul calendar?

Pe scurt, datorită creștinismului. Calendarul gregorian măsoară anii după un eveniment important pentru biserică. Marchează data nașterii lui Iisus, așa cum a fost ea calculată undeva prin secolul al V-lea, când a fost propus, și arată cât de dominante au fost biserica în Europa și Europa creștină în lume, în ultimul mileniu.

Nu e nimic în neregulă cu calendarele religioase, în afara faptului că nu sunt reprezentative pentru toată planeta. ​​Credincioșii Baháʼí au, de exemplu, calendarul lor, Badíʻ calendar, iar acum e anul 178 – și nimănui nu-i pasă de asta. 

În realitate, însă, majoritatea calendarelor sunt fie religioase, fie politice. Calendarul evreiesc sau cel bizantin calculează anii de la facerea lumii, așa cum e ea descrisă în Biblie, cel etiopian tot de la Iisus, dar după alte reguli, calendarul arab de la strămutarea lui Mahomed la Mecca. Nord-coreenii se raportează la nașterea lui Kim Il-sung (ceea ce am putea considera politic acum, dar ar putea deveni religios în niște secole), iar vechii romani calculau anii fie de la fondarea Romei (acum e 2774 Ab urbe condita), fie de la instalarea unui nou împărat (fix cum o fac, alternativ, japonezii acum).

Anul nașterii lui Iisus nu este însă cunoscut cu precizie. Oarecum de înțeles, fiind vorba de o persoană despre care nu există niciun fel de informații contemporane ei, ci unele care apar circa 100 de ani mai târziu. În plus, cel care a făcut calculele, Dionisie cel Smerit sau Dionisie Exiguul, un teolog născut (probabil) în Sciția Mică (o regiune ce cuprindea Dobrogea și Cadrilaterul), le-a făcut în anul 525 – iar propunerea sa a devenit regulă abia prin secolul al IX-lea. 

Călugărul creștin a făcut aceste calcule pentru a crea tabele cu data când pică Paștele, bazându-se pe unele anterioare ale bisericii ortodoxe copte din Alexandria, Egipt. Aceștia din urmă calculau anii după metoda romană, raportându-se la împăratul Diocletian (244-311), ultimul mare prigonitor al creștinilor. Copții celebrau astfel martirii creștini, dar Dionisie Exiguul a considerat că acest lucru e deprimant și a ales un moment cu o conotație pozitivă pentru creștini.

Multe secole după moartea sa, calculul călugărului a fost contestat, majoritatea specialiștilor susținând că Dionisie a greșit cu câțiva ani. Inclusiv fostul papă Benedict al XVI-lea, într-o carte pe care a publicat-o în 2012„Pope Benedict Disputes Jesus’ Date of Birth”, newsfeed.time.com a spus că eroarea ar fi de patru-șase ani, adică că Iisus s-ar născut între anii 6 și 4 înainte de Hristos (ironic, nu?). 

O altă problemă majoră a calendarului gregorian, care complică toate calculele istorice, este că nu există anul 0. Înainte de 1 Anul Domnului/era noastră este 1 înaintea erei noastre/înainte de Hristos. 

Explicația e destul de simplă. Pe lângă faptul că numărul zero nu prea era înțeles în secolul acela și nu exista o cifră care să-l reprezinte – Dionisie Exiguul folosea cuvântul nulla pentru a-l reprezenta –, calendarul gregorian se raportează la momentul nașterii lui Iisus, care se presupune că s-a petrecut fix la miezul nopții, deci nu era nevoie de un An 0.

Epoca Omului ar rezolva problema

În 1993, ​​Cesare Emiliani, un geolog italo-american cunoscut drept fondator al paleoceanografiei,„Cesare Emiliani (1922–1995), pioneer of Ice Age studies and oxygen isotope stratigraphy”, sciencedirect.com a propus o soluție care ar rezolva problema felului în care omenirea se raportează la istorie fără a altera radical actualul calendar. Sistemul său adaugă 10.000 de ani actualului calendar, păstrând restul regulilor calendarului gregorian.

Astfel, 2021 ar deveni, simplu și întâmplător simetric, 12021.

Noua propunere, numită Calendarul Holocen, ar avea și o justificare geologică. Ar marca începutul aproximativ al erei geologice cu același nume,Detalii despre Holocen pe wikipedia.org un moment de încălzire accelerată a planetei, care a topit rămășițele calotelor glaciale europene și nord-americane din Ultima Perioadă Glacială (care a durat de acum 115.000 de ani până acum 11.700 de ani). Practic, Holocenul marchează momentul în care Europa și America de Nord au devenit suficient de călduroase nu doar pentru a fi colonizate de om, dar și pentru a permite dezvoltarea agriculturii și, de acolo, a civilizației.

CITEȘTE ȘI: Trovanții din Costești, cele mai active pietre de care ai auzit vreodată

Până la Emiliani, propuneri de modificare a calendarului au mai existat, de la mult prea complicatul și radicalul calendar decimal din timpul Primei Republici FrancezePrintre altele, calendarul propunea săptămâna de zece zile, ceea ce ar putea fi motivul principal pentru care n-a prins – ziua liberă venea mai rar, wikipedia.org până la cea a teoloagei feministe Merlin Stone,Autoarea cărții When God Was a Woman, wikipedia.org care a propus adăugarea a 8.000 de ani la actualul calendar pentru a include culturile antice. Propunerea lui Stone voia să marcheze momentul dezvoltării agriculturii.

De fapt, au existat și propuneri similare cu a lui Emiliani. Francezul Gabriel Deville a venit cu o idee asemănătoare în 1924, la fel și canadianul E. R. Hope, în 1964.„The Arithmetical Reform of the Calendar, Part II (concluded)”, harvard.edu

Reforma lui Emiliani, dacă ar lua-o cineva în serios, este elegantă și menajează chiar și sentimentele religioase – la urma urmei, Iisus s-ar fi născut în anul 10.000 –, cu excepția celor care iau Biblia mot à mot și cred că lumea are în jur de 6.000 de ani. 

Istoria Europei s-ar lungi semnificativ și poate că asta ar crea și ceva probleme pentru cei ale căror mituri fondatoare datează din preajma anului 0 (sau, mai exact, 101-106). Fanii prea înverșunați ai lupului dacic, în schimb, ar putea fi chiar încântați de idee.

LUNA - Chivu Cristiana, 23 de ani, este studentă în cadrul Universității Naționale de Arte din București Elementele stradale fuzionează cu motive și simboluri tradiționale în desenele sale cu caracter uneori androgin. Din câteva linii, trasează una dintre cele mai recognoscibile figuri feminine din oraș. LUNA face parte din scena street art din RO de 7 ani. „Pentru mine, street art-ul e o formă de eliberare, un manifest.''

Kurzgesagt – In a Nutshell, un canal de YouTube de știință cu 16,5 milioane de urmăritori,Îl poți urmări aici, youtube.com a preluat ideea lui Emiliani și a reîmpachetat-o, propunând ca noul calendar să celebreze Epoca Omului/Human Era. Mai mult, ei au justificat-o nu doar geologic, ci și printr-un prim semn al civilizației umane – ruinele de la Göbekli Tepe. 

Descoperite în 1964, ruinele situate la 12 kilometri de orașul turc Urfa sau Şanlıurfa au o vechime estimată între 10.000 și 11.500 de ani, pentru cele mai vechi structuri, ceea ce ar face ca noul calendar să nu rămână gol prea multă vreme. Dacă acum zece sau unsprezece milenii, oamenii erau capabili să construiască așezări complexe, poate că acest lucru ar trebui marcat și în calendar.

Desigur, la nivel politic nu-și pune nimeni problema să schimbe actualul calendar, iar dacă ar face-o, cel mai probabil rezistența publică ar fi una serioasă – evident, în țările creștine. Momentan, Era Umană e mai degrabă un gimmick de marketing pentru cei de la Kurzgesagt, care produc un calendar anual,Cel pentru 12022 e deja disponibil, kurzgesagt.org și o oportunitate ratată pentru numerologii care ar fi putut profita din plin de pe urma unui palindrom ca 12021.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.


Ilustrație de

LUNA Cristiana Chivu

LUNA – Cristiana Chivu are 23 de ani, este studentă în cadrul Universității Naționale de Arte din București și face parte din scena street art din România de 7 ani. Pentru ea, street art-ul e o formă de eliberare, un manifest. Elementele stradale fuzionează cu motive și simboluri tradiționale în desenele sale cu caracter uneori androgin. Din câteva linii, trasează una dintre cele mai recognoscibile figuri feminine din oraș.

ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

De la ciment viu la lemn transparent. 11 materiale care ar putea modela viitorul

De
Costumul lui Spider-man ar putea fi creat din mătase de păianjen artificială, iar oasele bolnave ar putea fi reconstruite cu spumă metalică. Iată cele mai exotice inovații cu potențial de a revoluționa industriile viitorului.
MEDIU|HOT TAKE

Reactoare modulare mici pentru țări medii

De
România ar putea deveni prima țară în care se vor construi reactoare nucleare de mici dimensiuni bazate pe tehnologia SMR. 
MEDIU|HOT TAKE

La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

De
Planeta s-a încălzit deja cu mai bine de un grad și experții avertizează că, fără măsuri serioase și rapide, vom avea mult de suferit de pe urma încălzirii globale.
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

De ce vaccinurile ARN nu o să cauzeze probleme pe termen lung

De
Una dintre obiecțiile principale ale celor care ezită să se vaccineze este îngrijorarea că vaccinurile ARN pentru COVID-19 ar putea avea efecte secundare luni, poate chiar ani mai târziu. Aceste obiecții, însă, nu sunt fundamentate științific.