Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (3)52 min read

Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.

Pe 9 iunie 2024, la alegerile europarlamentare, participă și destule partide fără șanse reale de a trece de pragul electoral de 5%. După ce ai citit despre cei care vor reprezenta România în viitorul mandat de cinci ani, este vremea să afli și de restul de pe listă. 

De la REPER, care n-a reușit să-și facă suficienți fani după ce au plecat din USR, în ciuda faptului că au câțiva europarlamentari pe listă, la rebotezatul partid a lui Dan Voiculescu, și de partide din diaspora la nostagici comuniști sau ai lui Vadim Tudor, e câte ceva pentru oricine, asta dacă ai gusturi aparte, de sub 3-4% – sau chiar sub un procent.

CITEȘTE ȘI: Prima și a doua parte a analizei programelor electorale

REPER: Miza pe europarlamentari cu vechime (și activitate)

Partidul fostului comisar european pentru Agricultură și fostului prim-ministru al României Dacian Cioloș nu stă foarte bine în sondaje, deși pe hârtie este una din formațiunile care par să ia cel mai în serios alegerile europarlamentare. Ceea ce se vede și din faptul că site-ul lor oficial conține nu doar o listă cu prezentarea candidaților, ci și un program politic în 11 puncte,// Disponibil pe candidati.partidulreper.ro // care trasează prioritățile eventualilor europarlamentari REPER. 

Mesaje vagi în problema fermierilor

Nu este o surpriză, având în vedere experiența anterioară a fondatorului, că unul dintre primele puncte vizate de programul REPER este agricultura. Aici, partidul susține „reformarea Politicii Agricole Comune și a politicilor conexe (alimentație, mediu, comerț internațional”). Aceste reforme ar trebui să împace cerințele fermierilor cu măsurile pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, REPER susține și regândirea sprijinului pentru fermieri astfel încât să țină cont de „decalajele de dezvoltare și problemele structurale” ale agriculturii românești. 

Poate că sună bine, însă în mare este o enumerare de truisme pentru o problemă care devine tot mai complicată – și dificil de negociat – pentru întreg blocul comunitar. Actuala Politică Agricolă Comună (PAC) – instrumentul prin care Uniunea Europeană distribuie către fermierii din statele membre ajutoare în valoare de zeci de miliarde de euro – a intrat în vigoare anul trecut, pentru perioada 2023-2027,// „Politica agricolă comună a UE: 2023-2027”, europa.eu // însă a fost una dintre principalele cauze ale protestelor de amploare a fermierilor din mai multe state europene. 

PAC 2023-2027 intenționa să sprijine obiectivele climatice setate de Pactul Verde European//Detalii pe europa.eu // și condiționa subvențiile în agricultură de anumite măsuri pentru protecția mediului. Una dintre cele mai problematice propuneri a fost ca fermierii să lase 4% din suprafața terenurilor agricole necultivată, pentru regenerarea mediului și sprijinirea biodiversității. 

Fermierii europeni au susținut că astfel de măsuri, împreună cu altele impuse prin Green Deal – precum scăderea ratei de folosire a fertilizatorilor –, vor face sectorul agricol european și mai necompetitiv în fața importurilor din țări extracomunitare. În cele din urmă, valul de proteste a dus deja la amânarea aplicării unora dintre măsuri și la amendamente în Parlamentul European asupra PAC-ul, iar viitoarea legislatură va avea misiunea dificilă de a schimba PAC 2023-2027 astfel încât să evite proteste ulterioare, dar și să contribuie la măcar o parte din țintele climatice ale blocului comunitar.

Tranziția vagă spre o economie verde-digitală

În manifest, REPER se laudă și cu faptul că europarlamentarii pe care îi propune au contribuit la negocierile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru programul RePowerEU, adoptat și în România pe post de capitol din cadrul PNRR. RePowerEU// Detalii pe europa.eu // a fost adoptat în 2022, după invazia rusă din Ucraina, și are un scop dual: să reducă dependența energetică a membrelor EU de Rusia, precum și să accelereze trecerea la energia regenerabilă, printr-un sistem de subvenții acordate, printre altele, pentru creșterea capacităților de producție a energiei verde și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor; programul aduce Românie 1,4 miliarde de euro în acest sens.// „România a cerut oficial revizuirea PNRR și a depus planul RePowerEU, prin care va primi fonduri europene de 1,4 miliarde euro. Ministerul Investițiilor: Se vor înființa ghișee de informare pentru cei care vor să investească în eficiența energetică a clădirilor”, economedia.ro //

Nu e nimic de lepădat, iar rolul candidaților REPER nu este chiar hiperbolizat – Dragoș Pîslaru, al treilea candidat de pe lista partidului, a fost co-raportor (ca europarlamentar USR-PLUS la acea vreme) pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență// „ Doi europarlamentari români, Dragoș Pîslaru și Siegfried Mureșan, co-raportori pe implementarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență”, g4media.ro // – proiectul negociat la nivel de UE pentru a ajuta redresarea economiilor statelor membre, prin granturi de sute de miliarde de dolari, în urma crizei financiare post-COVID.

Însă planurile pentru următoarea legislatură europeană sunt, la fel ca în cazul problemei fermierilor, cel mult vagi. REPER susține nevoie ca antreprenorii mici și mijlocii să fie sprijiniți „fără hârtii inutile”, ceea ce duce cu gândul că s-ar dori implicarea în programe pentru digitalizarea administrației publice. Partidul susține și că ar dori să „beneficiem de avantajele dublei tranziții verde și digitală”, dar fără „a abandona pe cei care încearcă să se adapteze la noile realități”, și nu trasează un plan de acțiune concret în acest sens. 

Investiții în știință, tehnologie și inovare

Ultimul punct din programul REPER se referă specific la investiții în știință, tehnologie și inovare, și punctează deficitele pe care România le are față de alte state membre în privința bugetului acordat pentru cercetare, dezvoltare și inovare. În același timp, partidul menționează creșterea în popularitate a știrilor false și a pseudoștiinței ca factori care afectează capacitatea de dezvoltare economică a României.

Ca soluții, formațiunea promite cs europarlamentarii pe care i-ar trimite să încerce să crească alocarea de fonduri europene în domeniile inovării și cercetării, precum și capacitatea de absorbție a acestora, atât în România, cât și în întreaga Uniune Europeană. Totodată, este invocată nevoia ca România să participe la mai multe proiecte mari de cercetare pan-europene, ceea ce ar atrage investiții în noi tehnologii. Știrile false și pseudoștiința ar trebui contracarate prin „promovarea educației științifice și gândirii critice încă din educația timpurie”, la nivel comunitar.

Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Listă cu actuali europarlamentari și cel mai cunoscut popularizator al științei din România

Lista REPER este deschisă de președintele și fondatorul Dacian Cioloș, și mizează pe următoarele două poziții pe alți doi actuali europarlamentari, aleși acum cinci ani pe listele USR-PLUS: Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru. Pe Strugariu, REPER o prezintă ca fiind în „top 5 deputați europeni ca influență pentru activitatea în domeniul justiției, afacerilor interne și migrației”, statistică luată cel mai probabil de pe site-ul de analiză avansată a activității europarlamentarilor eumatrix.eu.// „MEP Influence Index 2024: Top MEPs shaping Migration & home affairs”, eumatrix.eu // Pe lângă rolul menționat anterior de co-raportor pentru MRR, Dragoș Pîslaru este președinte al Comisiei de Ocupare și Afaceri Sociale în actuala legislatură europeană.

Restul listei este format dintr-o combinație de actuali parlamentari, profesori universitari și activiști civici. Notabilă este prezența, pe poziția a șaptea, a fizicianului Cristian Presură, unul dintre cei mai cunoscuți popularizatori ai științei din România în ultimii ani. Doctor în fizică fizică și membru de peste două decenii a diviziei de cercetare a companiei de olandeze Phillips, el se poate mândri și cu un canal de YouTube specializat pe știință și combaterea știrilor false cu peste 200.000 de abonați.// Detalii pe youtube.com // Altfel, lista REPER nu conține personaje care au avut derapaje serioase în ceea ce privește pseudoștiința și știrile false. 

Partidul Umanist Social Liberal: transfer de la Voiculescu la Popescu Piedone

Partidul Umanist Social Liberal este cel de-al doilea vehicul politic al lui Dan Voiculescu, după Antena 3, iar mai nou, devine încet-încet partidul familiei Popescu Piedone. Actualul primar al Sectorului 5 este președinte executiv, în timp ce Voiculescu e doar fondator, iar fiul, Vlad Popescu Piedone, e unul dintre cei trei deputați ai partidului, intrat în parlamentul național (ca toate pilele lui Voiculescu) pe lista PSD.

Un concept original, o ciorbă de stânga conservatoare

PUSL se declară// Conform doctrinei publicate pe site-u oficial, pusl.ro // un partid al clasei de mijloc și promotorul unei doctrine noi, umanismul pragmatic, o concepție originală românească, „rezultatul analizei sistemului capitalist şi socialist care a avut drept concluzie faptul că ambele au o mare carenţă: nu ţin cont de natura umană”. Care natură umană „este la baza tuturor lucrurilor”. Umanismul pragmatic nu prea are legături cu mișcările umaniste din alte regiuni, fiind mai degrabă un conservatorism care se revendică, eronat, de „centru-stânga” – îl dă de gol „dezinteresul” pentru ateism sau felul în care se raportează la emigrație.

Programul politic pentru europarlamentare nu prea există, cum nu prea există nici un program politic general – cele câteva rânduri de pe site// „Program Politic”, pusl.ro // cu greu pot fi numite astfel. De altfel, totul capătă mai mult sens dacă înlocuiești, în exprimările generaliste, „oamenii” sau „individul” cu „Dan Voiculescu”, mai ales după ce citești de interesul pentru „promovarea capitalului autohton”. „Statul e al oamenilor, nu oamenii ai statului” sună mai clar când spui „Statul e al omului Dan Voiculescu”, la fel și „asigurarea unui climat politic şi social favorabil dezvoltării fiecărui individ în parte”.

Cât despre zona pe care o analizăm, umaniștii (și Voiculescu) insistă pe faptul că „România are resurse uriașe de inteligență – locul fiecărei națiuni e dat de valorile create de membrii săi de excepție, de aceea vârfurile constituie o bogăție națională”, ceea ce sună ca un sprijin măcar declarativ pentru știință și tehnologie. Sprijin vizibil și în faptul că un alt proiect voiculescian, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României,// Site-ul oficial este  fundatiadanvoiculescu.ro // are un departament de cercetare și dezvoltare și susține destule proiecte dedicate tinerilor interesați de inovație, deși unele dintre de frizează pseudoștiința (discuțiile despre postul intermitent, îmbătrânire sau nutrigenetică, de exemplu).

Fără un program clar, dincolo de „vrem europarlamentari”

Lipsa unui program clar poate explica și afirmația „cine prezintă un program și nu îl respectă va fi concediat prin voința celor care l-au ales” făcută în rezoluția// „În prezența a peste 4.000 de oameni, Consiliul Național al PUSL a validat candidații pentru alegerile europarlamentare și locale”, pusl.ro // anunțată la lansarea candidaților pentru europarlamentare. Mai concret, partidul își dorește măcar doi europarlamentari, pe lângă Maria Grapini, băgată în Parlament pe listele PSD.

Capi ai listei sunt generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector şi comandant al Academiei Tehnice Militare, specialist în armament, și Lia Ardelean, care a mai fost deputat în Parlamentul României, între 2004 și 2008, pe vremea când partidul lui Voiculescu se numea, mai cinstit, Partidul Conservator. Pe locul al treilea, deci fără șanse dacă nu se retrage cineva, e controversatul Mugur Ciuvică, președinte al Grupului de Investigaţii Politice și invitat semipermanent la emisiunile lui Mihai Gâdea de la Antena 3.

Conform unui articol publicat de Mirel Palada în Q Magazine,// „Surprizele unui sondaj. PUSL are șanse să trimită europarlamentari la Bruxelles”, qmagazine.ro // PUSL ar putea trece la limită pragul electoral, pe baza notorietății lui Cristian Popescu Piedone. Părerile lui Palada trebuie însă luate cu un dram de sare, mai ales pentru că acesta a fost asociat al Cameliei Voiculescu într-o firmă de sondaje. Pe de altă parte, la alegerile trecute, Palada a fost primul sociolog care a scris despre ascensiunea AUR și a prezis cu destulă precizie rezultatul de atunci. Un sondaj recent făcut de INSCOP pentru news.ro// „Sondaj INSCOP la comanda News.ro – Intenţii de vot la alegerile europarlamentare – PSD-PNL – 43,7%, AUR-17,5%, Alianţa Dreapta Unită”, news.ro // dă însă PUSL mult sub prag, la 1,1%.

Partidul Diaspora Unită (PDU): Egalitate, fraternitate, libertate. Demagogie. Florin Călinescu

Cel mai fascinant lucru la PDU este grafica site-ului desprinsă din anii 2000 și motto-urile mai consistente decât ultraschematicul program electoral. Bine, și alegerea actorului Florin Călinescu în prima poziție pe lista la europarlamentare. În rest, pe lângă celebra vedetă TV, pe listă apar, printre alții, un sociolog, un conferențiar universitar, un medic, un kinetoterapeut, un broker, un inginer în construcții, un meteorolog și, cu voia dumneavoastră, primul pe listă, un fermier. 

Parcimonie de soluții, aglomerație de vorbe goale

După ce treci, cu greu, de interfața vizuală încremenită în timp a site-ului// Te poți convinge singur explorând site-ul oficial al partidului: partidul-pdu.ro // și de chipurile alungite ale candidaților care-ți zâmbesc din poze de profil fără rezoluție, următorul lucru care te frapează este penuria de idei din care este alcătuit programul PDU. 

Incidentele de la 10 august 2018 au născut niște dosare penale și un nou partid. Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial, Partidul Diaspora Unită a fost fondat în august 2020, în urma dorinței mai multor membri ai grupului civic Diaspora Europeană, organizatorii protestului  „Diaspora vine la București” din 10-11 august 2018. 

Deși se autoproclamă un partid de centru-dreapta, primul punct din program face trimiteri evidente la deviza Revoluției Franceze, care a marcat sfârșitul imperialismului și apariția  ideologiilor de stânga – „Egalitatea ca principiu, fraternitatea ca valoare, libertatea ca pilon al democrației!” –, însă fără să dea prea multe detalii despre ce ar putea să însemne concret asta, în viziunea partidului. 

În schimb, este foarte clar că „Nu vrem să fim tratați ca și cetățeni de rangul doi!”, precum și că se dorește libertate de mișcare: „Susținem libertatea de circulație a cetățenilor și a bunurilor românești în UE și Spațiul Schengen”. Numai cine n-a stat cu orele pe la Vama Nădlac, de Sărbători, cu brânza și sarmalele în portbagaj, nu știe ce important e asta pentru românii din Diaspora. 

Nimic surprinzător, programul promovează siguranța șoferilor și transportatorilor, protecția muncitorilor români în străinătate și în România, protecția mediului („Ne luptăm pentru a proteja «aurul verde» care oferă oxigen României și Europei”). PDU mai promite că se va asigura ca țara să beneficieze de „energie suficientă și justiție corectă, conform standardelor europene”. Nici sănătatea și educația nu au fost neglijate: „Ne angajăm să dezvoltăm și să aducem la standarde europene în sistemul de sănătate și educație din România prin atragerea masivă a fondurilor europene”.

Foto: George Călin / Inquam Photos

Floriiiiiiiiin Călinescu, actual fermier și fost actor, cap de listă la PDU

Prima alegere pe lista PDU nu este președintele partidului, ci cunoscutul actor Florin Călinescu, care, în ultimele decenii, s-a ocupat cu orice altceva, ma puțin meseria care l-a consacrat. Deși în capul listei, Călinescu este singurul care nu a trecut la scurta descriere de pe site și un motto de final. Nu că ar conta prea mult, de vreme ce PDU nu are șanse să prindă un scaun în Parlamentul European. Deși în CV apare ca actor, regizor și producător, pe lista BEC, în dreptul său e trecută ocupația actuală, aceea de fermier. 

Într-adevăr, Călinescu pare să se descurce bine în agricultură. Potrivit site-ului defapt.ro,// „Profitul astronomic pe care l-a obținut în 2023, „fermierul” Florin Călinescu, fost actor, iar acum candidat la Parlamentul European”, defapt.ro // profitul pe care l-a obținuit în 2023 a însumat aproape 1,3 milioane de lei – dividendele încasate de la firma sa FCMC Impex SRL, unde deține 98% din acțiuni. 

Călinescu pare că știe să facă bani din piatră seacă, dar și din armament. În anul 2008, actorul afacerist a intrat în vizorul DNA după ce Guvernul Tăriceanu a acordat firmei Pro Optica, deținută de Florin Călinescu, 12 milioane de euro pentru echipamente destinate Armatei Române, fără licitație.// „Guvernul Tariceanu i-a dat 12 milioane de euro lui Florin Calinescu”, ziare.com //

De-a lungul timpului, Călinescu a candidat la Primăria București în 2021, din partea Partidului Verde, pe care l-a și înființat, când a primit 13.742 de voturi, adică 2,08%, clasându-se pe locul patru. Dacă nu-i iese cu europarlamentarele, actorul mai are un as în mânecă. În februarie 2024 a anunțat că vrea să candideze la Președinția României la alegerile de anul acesta.// „Actorul Florin Călinescu vrea să candideze la Președinție în acest an: „Președintele României trebuie să fie suveranist, dacă ăsta e termenul pentru patriotism””, g4media.ro // Dacă nici cu asta nu va merge, se poate întoarce oricând la meseria de influencer, pe canalul său de YouTube.// Detalii, aici: youtube.com //

Despre candidatul numărul doi pe lista PDU, Marius Simion Mocan, se știe că s-a născut la Cluj, dar locuiește în Anglia, este sociolog, activist civic și antreprenor și motto-ul lui este „Ce facem în viață de definește în eternitate”. Nu știm dacă ne sau te, typo-ul îi aparține și este pretabil la interpretări. 

Partidul România Mare: Extrema dreaptă oldschool nu mai are forța de altădată

Când vine vorba de extremă dreapta în politica României postrevoluționare, Partidul România Mare este the OG.// În argoul american, OG e prescurtarea de la „original gangster”. Poate înseamna autentic sau „old school”: merriam-webster.com // În anii 2000, nimeni nu îl întrecea pe Corneliu Vadim-Tudor la scandaluri mediatice, circ, legionarism pe față, xenofobie, sexism și naționalism cât cuprinde. Fun fact, acesta a și ocupat un mandat de europarlamentar. Dar vremurile au trecut, președintele partidului a murit, iar PRM e departe de gloria de altădată, mai ales că alte formațiuni le-au furat între timp lumina reflectoarelor. 

Ca și colegii mai tineri, Partidul România Mare militează pentru respectarea românilor în străinătate („Cu demnitate în Europa” este unul dintre sloganuri), dar spre deosebire de SOS România, aceștia nu-și doresc ieșirea din NATO și UE și se poziționează categoric împotriva Rusiei lui Putin. 

Îi las cuvântul președintelui PRM, Teodor Victor Iovici, ale cărui cuvinte au fost scrise cu Caps Lock: „ALĂTURAȚI-VĂ PARTIDULUI ROMÂNIA MARE ÎN CEL DE-AL DOISPREZECELEA CEAS, PENTRU A-I OPRI PE CEI CARE VOR SĂ NE SCOATĂ DIN NATO ȘI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, PENTRU A NE LĂSA CA NIȘTE MIEI LA TĂIERE ÎN FAȚA HOARDELOR LUI PUTIN!”

Fără Vadim Tudor, PRM e fără suflu

Pe site-ul partidului, nicio vorbă despre vreun plan pentru europarlamentare, așa că am aruncat un ochi la valorile PRM. Exceptând mesajele suveraniste clasice, la o primă vedere, ai putea spune că ești în fața unui manifest progresist: „Partidul România Mare  apără drepturile și libertățile fundamentale ale omului și respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă și etnică a cetățenilor români aparținând minorităților naționale, în conformitate cu reglementările internaționale”. Reputația PRM nu te lasă, însă, să fii păcălit.

Lista PRM a candidaților pentru europarlamentare cuprinde 43 de nume și este deschisă de Dorel-Constantin Onaca, avocat și președinte executiv al formațiunii, care de altfel, candidează și la Primăria Capitalei. A mai fost și șef al cabinetului președintelui Traian Băsescu. În poziția a doua este Teodor Victor Iovici, care i-a succedat lui Vadim-Tudor la șefia partidului și a ocupat postul de viceprimar al Bucureștiului. Nu vei găsi nume cunoscute pe această listă, poate și pentru că zece dintre ei sunt pensionari.

Alternativa Dreaptă – între conservatorism clasic și opoziția la „ecologism radical”

Un partid format din combinarea mai multor grupări conservatoare minuscule de pe scena politică românească, în principal M10 (partid fondat de fosta ministră a justiției Monica Macovei), Alternativa Dreaptă (AD) se poziționează, în mare, ca o grupare conservatoare mai clasică, care se dezice, cel puțin declarativ, de euroscepticism și naționalismul extremist. În schimb, adoptă însă o parte din limbajul radical popular în sfera conservatoare globală împotriva progresismului, a corectitudinii politice și a drepturilor LGBTQ+.// Detalii pe facebook.com //

AD nu are un program specific pentru alegerile europarlamantare, însă site-ul partidului găzduiește un program politic detaliat,// Disponibil pe alternativadreapta.ro // în care se îmbină și câteva obiective care pot fi urmărite de eventualii europarlamentari ai formației.

Pe partea de cercetare, de exemplu, pe lângă susținerea mai generală a cercetării științifice ca „vector și investiție fundamentală pentru viitorul țării”, formațiunea își propune să atragă fonduri europene pentru cercetarea universitară și modernizarea laboratoarelor, cât și pentru reînnoirea fondului de cărți din bibliotecile universitare. De asemenea, în zona medicală, AD susține o importanță mai mare a prevenției bolilor, deși nu sunt explicate măsuri specifice în acest sens (precum campanii de vaccinare sau planuri de gestionare rapidă a viitoarelor epidemii). 

Programul AD face referire și la domeniul energetic, unde partidul propune care România să devină un „hub energetic” pentru electricitate și gaze naturale, prin dezvoltarea infrastructurii de transport și stocare. 

Oarecum sugestiv, cel mai scurt dintre cele 20 de capitole ale programului formațiunii este cel legat de mediu. Deși afirmă o „credință” în dezvoltarea sustenabilă și protecția mediului, AD include în același mesaj și un mare „dar”, subliniind că nu susține abordări care „țin mai degrabă de ingineria socială sau ecologismul radical”. Mesajul este vag și lasă loc unei game largi de interpretări, iar programul nu face referire în vreun fel la schimbări climatice. În schimb, se vorbește despre o atenție sporită pentru ariile naturale protejate și a spațiilor verzi din localități. 

Președinta partidului susținea că reacțiile adverse la vaccinul anti-COVID-19 au fost mușamalizate

Lista de candidați a Alternativei Drepte nu conține nume prea cunoscute în spațiul public. Cap de listă este Adela Mîrza, care în lista depusă la BEC// Detalii pe bec.ro (PDF) // se prezintă ca „specialist în studii europene”. Mîrza s-a numărat printre criticii publici ai măsurilor luate în perioada pandemiei, participând la proteste în Cluj unde prelua discursul arhiprezent al „dictaturii militaro-medicale”.// „ Radicalista Adela Mîrza, Co-Președinte la Alternativa Dreaptă, a participat la protestele anti-restricții de la Cluj – VIDEO”, stiridecluj.ro // Ulterior, ea a cerut o anchetă despre o presupusă mușamalizare a rapoartelor privind reacțiile adverse la vaccinul anti-COVID-19, susținând, fără dovezi, că numărul real ar fi „mult, mult mai mare” și că „mulți oameni trăiesc în continuare efectele secundare ale campaniei de vaccinare”.// „Partidul Alternativa Dreaptă solicită o anchetă care să cerceteze mușamalizarea Raportului privind reacțiile adverse ale vaccinării”, podul.ro //

Reacția venea la doar câteva zile după ce Comitetul Național de Coordonare a Activităților Privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 publica un raport de final despre campania de vaccinare,// Documentul poate fi consultat pe ziareromania.ro (PDF) // în care contabiliza aproximativ 20.000 de persoane care au suferit reacții adverse la vaccinurile anti-COVID.// Informația a fost preluată eronat de presă cu un număr mult mai mare; un alt tabel din document contabiliza 41.000 de reacții adverse la vaccin. Însă acestea se referea la numărul total de reacții adverse înregistrate, mai multe putând fi observate la o singură persoană. //

Pe următoarele poziții se află Horațiu Guță, un fost consilier din Ministerul Familiei și Mihaela Filip, fostă șefă a departamentului de psihologie din cadrul STS.//„Fostă șefă din STS, candidată la alegerile europarlamentare. Soțul acesteia, fost șef de cabinet la SRI”, fanatik.ro // Deoarece nu a avut până acum aleși în legislativul european, partidul nu a aderat oficial la vreunul din grupurile de europarlamentari, însă trimite des delegații la reuniuni ale grupului eurosceptic al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.//„O delegație a Partidului Alternativa Dreaptă a participat la Roma la cel mai mare eveniment ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) de anul acesta”, alternativaconstanta.ro //

România Socialistă: nostalgici comuniști fără șanse reale

Din zona partidelor-curiozitate, Alianța România Socialistă pare a fi formată din trei partide de pensionari sau aproape pensionari, nostalgici ai comunismului ceaușist, Partidul Socialist Român (PSR), Partidul Comunist Român – Secolul XXI (PCR-XXI) și Partidul Social Democrat al Muncitorilor (PSDM), cu nuanțe izolaționiste și, evident, pro-ruse. Surprinzător este că lista depusă// Disponibilă pe BEC: europarlamentare2024.bec.ro // conține însă doar reprezentanți al PSR și PSDM, nu și ai comuniștilor. 

Programul politic „Era mai bine înainte”

Conform Platformei programatice a Alianței,// Disponibilă pe psr.org.rol // după „lovitura de stat din decembrie 1989”, România, care era suverană și prosperă, a devenit o „colonie europeano-americană, prădată, sărăcită, umilită, dezorientată, fără nicio speranță”. Tot ei spun că „aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO a avut efecte dezastruoase”. 

Fără a se pomeni vreodată de Rusia, China sau fosta Uniune Sovietică, se folosesc cuvinte-cheie precum „imperialism globalizant”, „așa-zisa democrație”, „neoliberalism”, „spoliere”, se vorbește de protejarea resurselor și, foarte mult, de pace. Se cere crearea unei noi Uniuni, numită „Statele Unite ale Europei de la Atlantic la Urali” (a se remarca integrarea discretă a Rusiei în acest proiect), se cere retragerea din NATO, dar și desființarea alianței militare și remodelarea politicii externe a României pe „relații de bună vecinătate” (cu viitorii vecini ruși, desigur), „încetarea războaielor și negocierea păcii în Europa și în lume, războaiele reprezentând doar interesele capitalului financiar”, „oprirea cursei înarmărilor pe pământ european de către NATO și UE, decuplarea politicilor militare ale UE de cele ale SUA” și renunțarea la proiectul armatei europene. Se vrea încetarea sprijinirii Ucrainei, oprirea războiului din Gaza și eliberarea Palestinei (pe granițele din 1967, totuși).

În acordul de colaborare al celor trei partide// „Acord de colaborare electorală. Alianța Socialiștilor și Comuniștilor, ROMÂNIA SOCIALISTĂ, garanția stabilității și progresului economico-social al României”, psr.org.ro // se vorbește și de neutralitare, denuclearizare și „includerea țării noastre în marele program economic Drumul Mătăsii”, moment în care e și pomenită China pentru prima (și singura) dată. 

Efectele schimbărilor climatice nu-i ating pe acești stângiști nostalgici

Cu excepția revenirii obsesive la naționalizarea resurselor și protejarea lor de străini și a includerii cercetării pe lista lucrurilor care nu trebuie privatizate, nu există referiri specifice la știință, cercetare, mediu sau tehnologie, ceea ce nu-i așa de mirare pentru o alianță ce propune, practic, o reîntoarcere în anii 1980. Iar lipsa oricărei referințe la schimbările climatice arată că nici cu partidele moderne de stânga nu sunt mari afinități. 

Majoritatea candidaților sunt necunoscuți, poate cu excepția matematicianului Gheorghiță Zbăganu, profesor la Universitatea București, destul de activ pe Facebook. Cap de listă – și posibilul singur europarlamentar, în improbabila situație că alianța ar trece pragul – este vicepreședinta PSR, ing. Lucia Stanciu, un personaj fără o prezență online semnificativă, dar despre care se poate afla din declarația de avere că este pensionară.

Partidul Patrioților: Încă o încercare a formulei diaspora și TikTok

Poate cea mai obscură formațiune care va fi prezentă pe buletinele de vot, Partidul Patrioților este afectat în primul rând de nume – asta pentru că există o altă formațiune cu nume similar, Partidul Patrioților Români, care s-a înscris în cursa pentru europarlamentare, dar a cărei candidatură a fost respinsă ulterior de BEC. 

După ce afli de pagina de Facebook și site-ul oficial al partidului,// Detalii pe partidulpatriotilor.ro // nu există foarte multe informații. Există o listă de obiective pe site, care pare mai degrabă o enumerare de idei creată într-o ședință de brainstorming și așezată în pagină exact așa cum a fost gândită. În mare, sunt idei populiste fără un plan exact de implementare, precum „construirea câte unui spital în fiecare oraș mare” sau „construirea unei rețele de autostrăzi care să ocupe tot teritoriul României”. 

Toate au de-a face cu probleme interne, și nu există puncte care ar putea fi aplicate la activitatea de europarlamentar (nici măcar legat de fonduri europene). La fel, obiectivele PP nu includ nimic despre știință sau cercetare, și nimic despre tehnologie în afară de modernizarea și construcția de noi rețele de transporturi. 

Candidați din diaspora, președinte ex-sindicalist pe TikTok

Surprinzător, însă, Partidul Patrioților are un site mult mai frecventabil pentru organizația din Italia, condusă de Florin-Mădălin Lisaru, al doilea candidat de pe lista partidului. Acesta notează, însă, doar obiective relevante pentru românii stabiliți în Italia. Pe un site propriu, Lisaru se descrie ca un antreprenor care „se implică activ în domeniul energiei regenerabile, investind în proiecte ce promovează dezvoltarea sustenabilă.”

Altfel, primul loc de pe lista Partidului Patrioților este rezervat fondatorului și președintelui Iulian Surugiu, fost polițist și fondator a două sindicate din Poliția Română, care a avut câteva probleme legale în trecut (fără a fi condamnat).// „Iulian Surugiu, reţinut alături de alte 12 persoane, într-un dosar de evaziune fiscală”, digi24.ro // El este și principalul responsabil cu promovarea partidului, ca invitat ocazional la România TV, dar și pe TikTok,// Detalii pe tiktok.com // acolo unde partidul are un canal cu 25.000 de urmăritori. Acolo, Surugiu este filmat discutând cu oameni din zone rurale, piețe sau răspunzând întrebărilor din comentarii. În ciuda numelui partidului, acesta nu apelează la derapaje conspiraționiste sau xenofobe, preferând mai degrabă mesaje populiste și critici la adresa clasei politice actuale. 

În ultima parte analizăm programele politice ale candidaților independenți.