Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (1)55 min read

Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.

Pe 9 iunie 2024, România își alege europarlamentarii, pentru a cincea oară de la intrarea în Uniunea Europeană. Alegerile europene din acest an sunt însă într-un con de umbră, pentru că alianța aflată la putere, PSD-PNL a ales să le comaseze cu cele locale, pentru a-și maximiza șansele de a avea cât mai mulți europarlamentari. Aparent cu succes// Conform unui sondaj electoral realizat de INSCOP, la comanda news.ro // – însă efectul secundar a fost că majoritatea mesajelor din campanie s-au concentrat pe alegerile pentru primării și consilii locale și județene.

Am ales să analizăm programele politice ale alianțelor, partidelor și candidaților independenți, cu sau fără șanse de a prinde locuri de europarlamentar, dar și persoanele care au ajuns pe liste, în special pentru a vedea cum se raportează la temele principale de interes pentru un site de știință și tehnologie precum Mindcraft Stories, de la cercetare la energie regenerabilă și de la schimbările climatice la inteligența artificială. N-a fost foarte complicat – cu puține excepții, programele sunt destul de subțiri.

Dar, mai întâi, o scurtă recapitulare. La alegerile din 9 iunie, România va alege 33 de reprezentanți, care sunt înscriși pe liste de partid sau alianțe de partide (care trebuie să treacă pragul electoral de 5%) sau din rândul candidaților independenți, care trebuie să obțină cel puțin a 33-a parte din totalul voturilor (un pic peste 3%). Locurile vor fi alocate proporțional cu numărul de voturi. Deși sunt 33 de locuri, fiecare partid sau alianță a prezentat liste cu până la 44 de nume – în caz că unul dintre europarlamentari se retrage, este incapacitat sau moare, locul e luat de următorul pe listă. 

Înainte de a lua fiecare alianță, partid sau candidat de pe buletinul de vot la analizat, iată și care sunt persoanele cu cele mai mari șanse de a deveni europarlamentari:

În prima parte a acestui material, analizăm programele și candidații alianțelor care vor trimite cu siguranță europarlamentari la Bruxelles: Alianța PSD-PNL, Alianța AUR și Alianța Dreapta Unită (USR, PMP și Forța Dreptei). 

Dacă ratează Primăria Capitalei, Gabriela Firea are aproape sigur un post de consolare la Bruxelles. Foto: George Călin / Inquam Photos

Alianța PSD-PNL: Programul „cum să cheltuim banii europeni fără prea mult scandal”

Posibili europarlamentari: 16-18 | Grup politic: Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D)// Site oficial: socialistsanddemocrats.eu // pentru PSD, respectiv Partidul Popular European (EPP)// Site oficial: eppgroup.eu // pentru PNL

E o aventură să găsești programul electoral pentru europarlamentare al Alianței PSD-PNL pe internet. La o căutare după logicul „program electoral europarlamentare Alianța PSD-PNL” nu apare nimic relevant. Pe site-ul oficial al Partidului Social-Democrat, știrea formării alianței poartă sugestivul titlu „VIDEO Marcel Ciolacu: Am dat dovadă de maturitate politică pentru stabilitatea și dezvoltarea României”.// Îl poți vedea aici: psd.ro // Campaniile outdoor se concentrează pe alegerile locale sau, în cazul PNL, pe „Un ostaș în fruntea țării” – adică au furat startul pentru campania prezidențială a lui Ciucă. 

Ai zice că le e și lor puțin rușine, deși guvernează împreună de doi ani și jumătate. Cu greu, am găsit, pe niște reclame electorale, cuvântul-cheie sau, mai exact, site-ul cheie, stabilitate.ro,// Accesibil pe stabilitate.ro // unde sunt înșiruite ideile care, se pare, unesc cele două partide în afară de cele nespuse: accesul la putere și resurse. 

Și la bani europeni, dar acolo e pe față, e primul punct din listă, „Aducem bani europeni în România”. De fapt, întregul program pare a fi o aplicație pentru PNRR, cu mici scăpări, acolo unde încă mai e loc de negociere.

Accent pe mediu curat și agricultura locală, dar fără prea multe limitări la pesticide

Programul Alianței PSD-PNL are 12 puncte (13, dacă îl iei în considerare pe cel în care îndeamnă la vot și pentru că „extremiștii vor fi izolați”), destule dintre acestea în zona științei, tehnologiei sau a mediului. 

Chiar al doilea se referă la agricultură, însă PSD-PNL propun protejarea fermierilor și prin „​​respingerea țintelor nejustificate privind reducerea pesticidelor și a terenului cultivat”, ceea ce pare a veni în contradicție cu obiectivele de siguranță alimentară// Care ține chiar și o bază de date despre pesticide: food.ec.europa.eu // ale Comisiei Europene. Accentul mai mare pare a fi pe creșterea subvențiilor și, în general, viziunea e una exclusiv pro fermieri, întărită și de punctul următor, „Promovăm produsele românești în Europa”.

Alianța se aliniază cât de cât cu Europa la capitolul mediu, accentul fiind pus pe finanțări: 30% vor avea o componentă de mediu, se vrea scăderea emisiilor de carbon, mai ales că s-au primit două miliarde pentru asta, prin Fondul Tranziției Juste. În față este scos însă obiectivul reducerii „traficului ilegal de deșeuri și depozitării abuzive a acestora” – just, dar încă un semn că se va juca un pic și cartea naționalistă.

Mai mulți bani pentru cercetare, dar nu prea mulți

Oarecum ascuns, la capitolul intitulat „Protejăm economia românească”, ceea ce sună, din nou, destul de naționalist, apare și singura referire la inovație și cercetare: „Pe o piață concurențială din ce în ce mai competitivă, inovația este rețeta succesului. De aceea susținem cercetarea românească și vom acționa pentru dublarea alocărilor din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru cercetare și inovare.” 

Declarativ, nu sună rău, însă nu e clar dacă dublarea fondurilor se referă la miliardul de euro promiși deja de actualul guvern pentru perioada 2024-2026// „Guvernul a programat investiţii de un miliard de euro în cercetarea fundamentală”, pedagoteca.ro // sau la dublul acestei sume. Împărțiți pe trei ani, sunt 333 de milioane de euro/an și nu mai sună așa spectaculos nici dacă suma e dublată.

România, puternică din energia regenerabilă, însă cu tot cu gaze naturale

Surprinzătoare este și orientarea spre energii regenerabile, marcată printr-un capitol dedicat, în care se vrea atât „independența energetică”, cât și transformarea României într-un „nod energetic regional”. De remarcat însă că, în accepțiunea PSD-PNL, gazul natural e important în mixul energetic (și aici e o discuție lungă despre ce e regenerabil sau nu), cel mai probabil pentru că toată lumea vrea să profite de zăcămintele din Marea Neagră.

Nu în ultimul rând, digitalizarea serviciilor publice are și ea un capitol separat, mulat și el pe liniile de finanțare oferite de UE, cu accent pus pe accesul la servicii consulare pentru românii din străinătate – poate și din cauza surprizei aurii făcute de aceștia la alegerile precedente.

Pe listă mai există și tema Erasmus+: partidele se laudă că au crescut numărul de burse și că o vor mai face, mai ales pentru tinerii din mediile defavorizate și zona rurală. Intenții bune (din nou) impuse de fapt de viziunea de la Bruxelles.

Adina Vălean, actuala comisară europeană pentru transporturi, are un loc eligibil pe lista PSD-PNL. Foto: Sabin Cirstoveanu / Inquam Photos

Alianța PSD-PNL: Candidați căldicei, locuri pe pile și un cap de listă controversat

E aproape ironic că primul inginer din lista candidaților Alianței PSD-PNL este Maria Grapini, unul dintre cei mai inutili europarlamentari români, care primește un al treilea mandat doar pentru că cele două partide au nevoie de sprijinul mediatic al Antenei 3 – Grapini este, în continuare, susținută de Dan Voiculescu.

Cam aceleași figuri pe locurile eligibile, dar și un semn că s-a încercat anihilarea AUR în diaspora

De fapt, din primii 16 candidați// Lista completă: bec.ro (PDF) // (cât se estimează că ar putea obține un loc în Parlamentul European, dacă sondajele recente sunt corecte), 11 sunt deja europarlamentari, la care se adaugă și actuala comisară europeană pentru transporturi, Adina Vălean, care a primit un loc eligibil. PSD ar avea nouă europarlamentari, iar PNL ar avea șapte. Ei vor intra în grupuri diferite în PE: Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, respectiv Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat).

Noutățile cu șanse de a prinde un loc sunt Gabriela Firea (PSD), care fusese exilată la Bruxelles până să primească o șansă la Primăria Capitalei, după eșecul Cîrstoiu, Vasile Dîncu și Gheorghe Cârciu, (ambii PSD) actualul secretar de stat pentru românii de pretutindeni, acuzat deja că se plimbă mai mult decât ar fi necesar, pe banii statului,// „Minunatele excursii ale șefului Românilor de Pretutindeni pe banii statului”, presshub.ro // dar și că a făcut campanie dând bani pentru biserici în străinătate.// „Bătălia pentru diaspora. Cumpără Departamentul Românilor de Pretutindeni bunăvoința bisericilor din străinătate?”, romania.europalibera.org // Pare că partidele de la guvernare au încercat să atenueze ascensiunea AUR în diaspora prin intermediu cultelor – iar locul primit de Cârciu ar fi și un semn că le-a ieșit.

Locurile 17-20 – primii pe listă dacă se retrage cineva, dacă ia Firea Capitala sau dacă alianța supraperformează – sunt tot nou veniți. În ordine, aceștia sunt deputatul Ștefan Mușoiu (PSD), Roxana Mânzatu (PSD), secretar de stat care se ocupă de fondurile europene, și deputații Virgil-Daniel Popescu (PNL) și deputatul Andi-Lucian Cristea (PNL).

Interesant pare a fi și cine a dispărut de pe listă: Carmen Avram (care a reprezentat PSD, impusă acolo de Liviu Dragnea), Vasile Blaga (PNL, dar fost PDL), care pare să vrea o revenire în politica internă, Cristian Bușoi (PNL), probabil pedepsit pentru că a fost implicat în scandalul Qatargate,// Bușoi ar fi omis să declare participarea la evenimente în emirat, care au fost plătite de țara gazdă, libertatea.ro. Scandalul este însă mai mare, iar alți europarlamentari au primit chiar și bani și sunt judecați pentru asta, wikipedia.org // Marian-Jean Marinescu (PNL), care se retrage după 19 ani la Bruxelles, Gheorghe-Vlad Nistor (PNL) și Rovana Plumb (PSD), și ea mai apropiată de facțiunea Dragnea.

Tudose, Manda și Firea – candidații controversați sunt de la PSD

Lista e aproape cuminte, dar și foarte masculină (doar trei-patru femei au șanse să fie alese). Pentru că se împart la două partide (plus Antenele), n-au mai avut loc dubioși prercum Cristian Terheș, făcut europarlamentar de PSD, doar pentru a sări în barca AUR. 

Însă este deschisă de un personaj controversat, acuzat – ca aproape orice politician – de plagiat, dar și de hărțuire. În 2017, când Mihai Tudose (PSD) a fost numit premier, acesta a devenit ținta cercetătorilor români. Într-un comunicat al Ad Astra// „Comunicatul Asociației Ad Astra pe tema nominalizării lui Mihai Tudose pentru funcția de premier”, ad-astra.ro // se spunea că „plagiatul tezei de doctorat reprezintă o infracțiune care descalifică o persoană de la ocuparea unei funcții de conducere în stat”. Tudose primește primul loc chiar dacă a fost acuzat de angajate ale Parlamentului European de hărțuire sexuală,// „Despre hărțuire și abuz de putere în Parlamentul European. Mărturii ale asistenților de eurodeputați”, europalibera.org // încă un semn că Alianța n-a participat la ședințele despre egalitatea de gen.

Tot controversați sunt și Gabriela Firea (PSD), inițial „exilată” la Bruxelles după scandalul azilelor groazei,// „Egalitatea de șanse gestionată din Guvern de «Sfânta Gabriela cea Vitează», business de aur pe bani publici pentru apropiații ei”, investigatiimedia.ro // și Claudiu Manda (PSD), implicat într-un dosar penal (care s-a închis prin prescriere). Și PNL are personajul său controversat, flamboaiantul Rareș Bogdan (al doilea pe listă), audiat anul trecut în dosarul privind achizițiile Romarm în pandemie.// „Rareș Bogdan, audiat la DNA în dosarul primului mare tun dat în pandemie / Reacția lui Rareș Bogdan”, hotnews.ro // 

Avocatul Gheorghe Piperea, un antivaccinist vocal, ocupă locul 3 pe lista Alianței AUR. Foto: George Călin / Inquam Photos

Alianța AUR: „Uniunea Europeană ne vrea răul, dar parcă salariul de europarlamentar nu-i așa rău”

Posibili europarlamentari: 6-8 | Grup politic: Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)// Site oficial: ecrgroup.eu //

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) participă la europarlamentare într-o alianță numită, pentru a nu pierde din notorietate, Alianța AUR – nu contează că se repetă „alianța”. AUR și-a câștigat popularitatea prin protestele împotriva restricțiilor din perioada pandemiei și mesaje care negau existența COVID-19, așa că nu ar trebui să te surprindă că primul principiu fundamental menționat în planul pentru Parlamentul European// Mai multe detalii găsești pe europarlamentari2024.ro // este legat de „identitatea creștină și familia ca stâlp al societății”. De altfel, pe site-ul dedicat candidaților la europarlamentare, motto-ul este „Patrioți în Europa”. 

Cele 11 puncte din acest plan, enunțate destul de succint, au niște elemente comune: dragostea de țară, țăranul român ca simbol al neamului, suveranitatea țării, consolidarea relației cu Biserica. Ultimul dintre ele se referă la mediu și energie.

„Ne dorim ca românii să respire un aer curat, să evităm inundațiile și să protejăm fauna și flora, dar toate aceste obiective trebuie îndeplinite în favoarea societății, nicidecum în defavoarea românilor care deja suferă o creștere imensă a prețurilor la alimente, electricitate sau gaze”. În caz că nu te-ai prins unde bate planul AUR, mesajul revine mai târziu, exprimat mai explicit. „Vom lupta împotriva oricărei măsuri așa-zis «ecologiste» care are ca scop sărăcirea clasei de mijloc, limitarea dreptului la libera circulație a cetățenilor și impunerea de noi reguli aberante.”

Planul de mediu pune accentul pe independența energetică, prin studii pentru identificarea unor noi rezerve de gaze, îmbunătățirea infrastructurii sau investițiile în energie nucleară. Se menționează nevoia unor reglementări pentru exploatare responsabilă, dar totul e completat cu formulări pasiv-agresive: „România trebuie să își apere exploatarea resurselor sale naturale în primul rând prin eradicarea corupției care a dat loc abuzurilor resurselor noastre și de care a beneficiat, de multe ori, o anumită clasă politică”.

Independență energetică mai presus de orice

Despre independența energetică se vorbește și la capitolul dedicat dezvoltării firmelor românești: AUR promite să susțină finanțarea cu prioritate a producției de panouri solare și fotovoltaice, ba chiar propune un plan pentru întreaga UE. Cam atât despre mediu și energie, iar despre cercetare dincolo de Mihai Eminescu și Ion Creangă nu ar putea fi vorba. O mențiune importantă: „Internetul trebuie să aibă în primul rând rolul de informare pentru tinerele generații, iar rolul părinților și al dascălilor e foarte important în a îndruma copiii în acest sens.”

În ce privește educația, programul spune clar că „fără o educație de calitate nu vom ieși din sărăcie”. Nimic greșit în asta, dar nu trece mult până să amendeze pericolul „ideologizării”. La un moment dat, abordează razant și pericolul desființării unor joburi din cauza noilor tehnologii: „Tehnologia aduce schimbări mari inclusiv în acest domeniu cheie, iar noi trebuie să venim cu soluții adecvate momentului istoric și dinamicii sociale. Vom avea meserii noi, avem nevoie de ingineri, de IT-iști, dar și de meseriași în construcții sau angajați în alimentația publică.”

AUR promite și că va investi în economia locală, va sprijini IMM-urile și că va susține antreprenorii. Cum? Asta rămâne la latitudinea cititorului. 

Pe scurt, programul Alianței AUR pentru europarlamentare este așa cum te-ai aștepta: vorbe mari cu foarte puține soluții concrete sau fezabile, ambalate într-o poleială naționalistă și vândute de marii domnitori ai neamului.

Prințul Șerban Dimitrie Sturdza, unul dintre principalii finanțatori AUR, a fost răsplătit cu un loc pe lista pentru europarlamentare. Foto: George Călin / Inquam Photos

Obsesia AUR: să submineze UE din interior

Cel care deschide lista de candidați a Alianței AUR este Cristian Terheș, singurul candidat care ocupă deja o funcție de deputat în Parlamentul European, unde a ajuns în 2019 pe lista PSD. Până acum, îl recomandă traseismul politic, discursul naționalist („Nu suntem vasalii nimănui şi vom face auzită vocea naţiunii române la Bruxelles”) și declarațiile transfobe din plen, care i-au făcut pe unii colegi să ia măsuri.// Eurodeputat român, denunțat pentru „discurs de ură” rasist, sexist și transfob: adevarul.ro //

Următorul pe listă este Claudiu Richard Târziu, fostul copreședinte AUR, acuzat de simpatii legionare, după ce a publicat cărți care fac elogiul legiunii la Editura Rost. La începutul anului, acesta a ținut la Iași un discurs revizionist în care a cerut unirea nu numai cu Republica Moldova (ca orice aurist care se respectă), dar și cu teritorii din Ucraina. Practic, același lucru pe care l-a cerut și lidera partidului pro-rus SOS, Diana Șoșoacă, printr-un proiect de lege care a fost respins.

Pe locul trei se află avocatul Gheorghe Piperea, care și-a exprimat pe larg ideile antivacciniste, care neagă schimbările climatice sau a făcut afirmații, pur și simplu, absurde: „Corporațiile au chiar și tupeul să declare că Biblia e greșită, planificând rescrierea Cărților sfinte de către așa-zisa Inteligență Artificială. Corporațiile amestecă moralitatea cu comercialitatea cinică și cu optimizarea fiscală. Și câștigă. Iar noi pierdem.”

Urmează avocata Georgiana Teodorescu și deputatul Adrian Axinia, nume mai puțin sonore din panoplia AUR. Adevărata surpriză vine din partea poziției numărul șase, prințul Șerban Dimitrie Sturdza, descendent al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza. Acesta se teme că Uniunea Europeană ne va obliga să mâncăm gândaci și ne atacă ființa. „Ni se spune câți porci avem voie să creștem și câți litri de țuică avem dreptul să producem, pe an, la noi în gospodărie. În timpul lui Ceaușescu trebuia să bem înlocuitori de cafea, astăzi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre naturale, tradiționale, produse chiar de noi. Totuși, cât de multe asemenea atacuri împotriva ființei noastre mai suntem dispuși să acceptăm?”, se întreba acesta la o conferință organizată// „Garcea, avocații și conspiraționiștii. Cine sunt candidații cu care George Simion vrea să câștige AUR la europarlamentare”, digi24.ro // de AUR.

Majoritatea celorlalți candidați sunt recomandați prin propoziții ca „înțelege importanța stabilității familiei în societatea noastră” sau „visul ei e să facem o Românie mare și demnă în Europa”.

Un sondaj recent// Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda News.ro // arată că Alianța AUR are 14,5% din intențiile de vot, deci se pare că după aceste alegeri blocul dreptei radicale va deveni și mai puternic în Parlamentul European.

Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătății, revine în lumea politică cu ocazia acestor alegeri. Foto: Saul Pop / Inquam Photos

Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD): Integrarea europeană și modernizarea României cu ajutorul bărbaților

Posibili europarlamentari: 5-7 | Grup politic: Renew// Site oficial: reneweuropegroup.eu // (USR) și Partidul Popular European (EPP)// Site oficial: eppgroup.eu // (PMP și FD)

Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, România este pe ultimul loc la inovare în UE.// „Cercetare și inovare”, romania.representation.ec.europa.eu // Recunoaște asta și alianța Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) în programul său în 12 puncte,// „12 priorități ale Dreptei Unite pentru a finaliza integrarea europeană și modernizarea României”, dreaptaunita.eu // propus pentru europarlamentare. La a doilea punct, „Un trai european pentru români”, politicienii alianței promit că, odată ajunși în Parlamentul European, vor încerca atragerea de investiții în industriile viitorului, stimularea inovării prin fonduri europene și reforme politice și reducerea barierelor administrative pentru a permite antreprenorilor și cercetătorilor români să contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a României și a Uniunii Europene.

Dacă vor reuși asta, rămâne de văzut, fiindcă deja au o problemă de credibilitate. Iată de ce. 

Pe lângă lipsa inovării, România mai ocupă un rușinos ultim loc și în ce privește echilibrul de gen printre europarlamentarii din actualul mandat. Din cei 33 de europarlamentari români, doar cinci sunt femei, adică 15%. Este cel mai mic procent dintre toate cele 27 de state ale UE. 

În decembrie 2022, Dan Barna, pe atunci vicepreședinte USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, declara că reprezentarea femeilor în politică este „mai proastă decât performanța echipei de fotbal a României” și că situația se degradează. Doi ani mai târziu, însă, lista candidaturii la europarlamentare a Dreptei Unite începe cu patru bărbați. Cap de listă este chiar Dan Barna, apărătorul egalității de gen din 2022. Primele femei pe lista alianței apar pe locurile cinci și șase, și doar una reprezintă USR, cealaltă fiind de la Forța Dreptei. De altfel, dintre cei 44 de candidați ai Dreptei Unite, doar 18 sunt femei și 26 sunt bărbați. 

Ținând cont de rezultatele ultimelor sondaje, care plasează Dreapta Unită undeva la 14% din intenția de vot la europarlamentare,// „Sondaj INSCOP la comanda News.ro – Intenţii de vot la alegerile europarlamentare – PSD-PNL – 43,7%, AUR-17,5%, Alianţa Dreapta Unită- 14,1%, / Intenţii de vot pentru consiliile locale – PSD – 29%, PNL-27,6%, AUR – 14,5%, Alianţa Dreapta Unită – 12,7%”, news.ro // și după PSD-PNL și AUR, e posibil ca formațiunea să intre în Parlamentul European fără nicio reprezentantă de gen feminin. 

Investiții în sectoare emergente și tehnologii strategice

Programul alianței mai promite „Un trai european pentru români”, pe care îl vede realizat prin „stabilitate economică prin trecerea la Euro, prosperitate prin industrializare, comerț și inovare”. Mai precis, viitorii europarlamentari vor susține politici care promovează autonomizarea economică a Uniunii Europene, prin dezvoltarea industriilor viitorului precum microcipuri, procesoare, semiconductori, inteligență artificială, mașini electrice și hidrogen.

Europarlamentarii vor să sprijine extinderea Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), prin care să aducă și în România fonduri necesare dezvoltării tehnologice și inovării în domenii critice. Asta va fi posibil prin accesul mai facil la fonduri europene pentru dezvoltarea regională. Aceste măsuri includ reducerea birocrației și facilitarea accesului antreprenorilor și cercetătorilor români la finanțări europene. Rămâne de văzut dacă vor reuși oprească exodul creierelor către alte țări unde știința nu este, în mod istoric, la coada listei de priorități. 

Sănătate și educație, într-un mediu curat, dar nu prea repede

Cifre sumbre sunt pomenite în capitolul „Sănătate și educație pentru români la standarde europene”. Și, din păcate, adevărate. „La naștere, un român are a doua cea mai scăzută speranță de viață dintre cetățenii UE – 74,2 ani față de media europeană de 80,6 de ani.” Soluția de redresare este prin „acces la cele mai noi medicamente, la personal bine pregătit și la echipamentele necesare”. În capitol sunt menționate și nevoia unor „studii cu privire la factorii declanșatori” ai bolilor și „măsurile pentru îndepărtarea acestor factori”, care trebuie să fie negociate și implementate în toate Statele Membre. 

La același capitol se discută și despre educație, unde e nevoie de reformă – doh – „pentru a recupera deficitele” dintre sistemul educațional din România. Țara ocupa în 2023 penultimul loc la testele PISA care evaluează competențele elevilor.// „Dezastru la testele PISA. România e pe penultimul loc în UE. Elevii români sunt la nivelul de competență 2, considerat critic”, digi24.ro // Se dorește și „Extinderea programului Erasmus pentru profesori”, dar și studiul limbii române în țările din Europa unde românii au format comunități importante. De parcă asta ar fi prioritatea unor oameni plecați din țara lor pentru un trai mai bun. 

Un capitol separat îl are și problema mediului și „tranziția la surse de energie mai puțin sau deloc poluante”, însă „într-un ritm echilibrat, care să țină cont de specificul fiecărui stat”, de resursele energetice naționale, printre care „nuclearul și gazul natural”. Așadar, o economie verde, dar nu prea repede și nu complet nepoluantă. 

Chiar dacă e printre puținele politiciene românce care are ar putea ajunge în Parlamentul European, Cristina Prună nu e o susținătoare a cotelor de gen. Foto: Malina Norocea / Inquam Photos

Dreapta Unită: Politicieni noi, vechi și foarte vechi, în haine noi

Probabil această alianță, deși mai firească (ideo)logic decât cea formată din PSD-PNL, nu ar fi existat niciodată dacă Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei nu ar fi avut nevoie acută de voturi pentru a-și asigura locuri în Parlamentul European. Și nici USR pe cont propriu nu prea era capabil să depășească 10 procente. 

USR a fost creat la scurt timp după tragedia de la Colectiv și se prezenta ca o alternativă sănătoasă la oferta politică de-atunci, profund coruptă. Din păcate, ca de fiecare dată când apar figuri noi, și acest partid a fost învestit de societatea civilă cu mai mult credit decât a putut livra. Pe fondul unei rigidități în fața reformelor interne și a unei obsesive orientări ideologice către centru dreapta, în ultima perioadă, foarte mulți membri au migrat spre partide noi sau au devenit independenți, ca Nicu Ștefănuță.

MPM este partidul înființat de fostul președinte Traian Băsescu și cu asta am spus cam totul. Iar Forța Dreptei, deși, teoretic, este cea mai nouă formațiune politică din cele trei, este, de fapt, condusă de unul dintre cei mai vechi politicieni, Ludovic Orban, o figură care s-a asociat în trecut inclusiv cu PSD, pentru accesul la putere. Și care dansează la fel de prost precum îi e și prestația politică. 

Dan Barna, cap de listă după retragerea cu cântec a Elenei Lasconi

Prea puțin charismaticul Dan Barna, inginer de profesie, este cap de listă printr-o conjunctură favorabilă lui și nefavorabilă Elenei Lasconi, fostă știristă Pro TV, actuală primăriță a orașului Câmpulung Muscel. Propusă inițial să ocupe prima poziție la candidatura pentru europarlamentare, Elena Lasconi s-a retras în noiembrie 2023, după reacţiile provocate de afirmaţia sa potrivit căreia a votat „DA” la referendumul pentru familia tradiţională.// „Oficial: Elena Lasconi s-a retras de pe lista candidaților USR pentru europarlamentare”, digi24.ro // 

După acest incident, deputatul Dan Barna, fost lider USR și fost candidat la președinția României, a devenit prima opțiune pe lista Dreptei Unite. 

În 2020, Barna a inițiat un proiect de lege supranumit „DNA-ul pădurilor”, aprobat inițal în Camera Deputaților,// „Deputatii au votat pentru infiintarea DNA-ului padurilor: Vom avea procurori si politisti care se vor ocupa doar de asta”, ziare.com // dar respins ulterior de Curtea Constituțională. Barna a fost și în atenția DNA, după ce a fost acuzat în campania pentru alegerile prezidențiale din 2019 că firma sa a avut numeroase contracte cu primării, consilii judeţene și ministere, unele conduse de oameni ai Partidului Social Democrat. O anchetă Rise Project// „Adevărul despre Dan Barna”, riseproject.ro // a arătat că multe dintre proiectele pentru care Dan Barna a oferit consultanță au eșuat.// De exemplu, un centru de fotocopiere din Alba, finanțat cu peste trei milioane de euro și destinat angajării persoanelor cu dizabilități, s-a închis după mai puțin de doi ani, lăsând angajații fără loc de muncă. //

Al doilea pe lista alianței, Vlad Voiculescu este tot membru USR. Intrat în politică cu un capital uriaș de simpatie, Voiculescu, fost ministru al Sănătății și fondator al „Rețelei citostaticelor”, prin care aducea în țară medicamente vitale, dar de negăsit, a fost foarte vocal în susținerea reformelor în sistemul de sănătate. Însă trecutul l-a ajuns din urmă. Tatăl lui a colaborat cu Securitatea, diploma de studii a ridicat unele suspiciuni, iar în prezent e urmărit penal de DNA, pentru că a decis să cumpere loturi suplimentare de vaccinuri, cu toate că ar fi știut că dozele deja contractate până atunci erau suficiente.// „Vlad Voiculescu e urmărit penal pentru abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor. DNA explică ce rol a avut în achiziție”, digi24.ro //

Eugen Tomac, al treilea pe listă și un apropiat al familiei Băsescu, este în prezent eurodeputat din partea PMP, cu prea puțin respect pentru mediu și drepturile omului. În Parlamentul European, a absentat la votul privind Restaurarea naturii, a votat împotriva unui Aer curat pentru Europa, a respins, în două mandate, votul privind Educația sexuală și reproductivă în UE, dar și votul privind Drepturile LGBTQIA+ în UE. Este președintele PMP, dar nu și pentru Cristian Diaconescu, care l-a acuzat pe Tomac în 2022 că nu a fost ales legal președinte al partidului. 

Printre candidați – un traseist și o femeie care nu susține egalitatea de șanse

Pe locurile patru și cinci sunt propuși alți doi membri USR. Vlad Botoș este singurul eurodeputat pe care-l mai are USR. O performanță în sine este că nu a părăsit (încă) partidul, în ciuda faptului că în politică este privit drept un traseist (fost membru PNȚCD, PNL și Forța Civică). A terminat dreptul la Universitatea privată Vasile Goldiș din Arad, care apărea în 2012 în topul celor mai neperformante unități de învățământ superior din țară. Ca eurodeputat, s-a abținut la votul privind Regulamentul privind sustenabilitatea corporativă și a respins votul care reglementa că Gazul și nuclearul nu sunt verzi.

Cristina Prună, prima femeie cu șanse reale de a prinde un post la Bruxelles, este vicepreședinta grupului parlamentar USR și a Comisiei pentru industrii și servicii și face parte și din Comisia pentru afaceri europene. Nu-i însă neapărat și o feministă. În mai 2022, pe pagina sa de Facebook, Prună făcea o declarație controversată: „Femeile nu au nevoie de legi speciale cum este cea privind cotele de gen pe listele parlamentare care a trecut de Senat”.// Declarația integrală, pe Facebook: facebook.com // 

Violeta Alexandru, fosta ministră a Muncii în guvernele Orban, este deputată în Parlamentul României. În martie 2024, într-un interviu acordat expressdebanat.ro,// Mai multe, aici: expressdebanat.ro // deputata Forța Dreptei a vorbit despre statutul femeii în politică, dar și despre subiectele pe care le va aborda dacă va ajunge în Parlamentul European: „Mi-ar plăcea să văd doamne care au puncte de vedere comunicate clar și ferm despre reforma din sistemul de apărare, despre cum văd lucrurile în privința infrastructurii de transport”. Unul dintre obiectivele pe care îl vizează face referire la echivalarea diplomelor și recunoașterea acestora într-un domeniu sau altul. 

Cu mai puține șanse să prindă un loc de europarlamentar sunt inginerul Radu Mihail, actual senator USR, de Diaspora, care a promovat inițiative legislative pentru diaspora și digitalizare, și Corina Atanasiu (locul 8), tot de la USR, fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene România. 

În partea a doua, analizăm programele politice ale UDMR și SOS, partide care ar putea depăși la limită pragul electoral.