Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.
Pe 9 iunie 2024, au loc alegerile europarlamentare în întreaga Uniune Europeană. Puse în umbră de locale, alegerile prezintă candidați pestriți, de la unii cu experiență la tot felul de figuri ciudate sau de-a dreptul periculoase. Cei cu șanse reprezintă însă doar câteva locuri de pe buletinul de vot și, poate, un independent.
În prima parte a acestei analize am studiat programele alianțelor care vor obține majoritatea locurilor – trei alianțe și șapte partide –, iar acum a venit momentul celor cele care sunt la limita pragului electoral. Sunt doar două, UDMR și SOS. De regulă, partidele care obțin în jur de 5-6 procente obțin două locuri eligibile din cele 33 alocate României.
Iuliu Winkler e în Parlamentul European încă din 2007. Foto: George Călin / Inquam Photos
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): Liber la defrișări și la poluare
Posibili europarlamentari: 0-2 | Grup politic: Partidul Popular European (EPP)// Site oficial: eppgroup.eu //
Uniunea Democrată Maghiară din România, conservatoare și creștină, vrea mai puțini urși, mai puțini emigranți și zero taxe de poluare pe carbon. Crede că Uniunea Europeană trebuie să revină la valorile fondatorilor: unele obtuze și inechitabile, mirosind înțepător a secolul trecut.
O comunitate etnică vrea mai puține drepturi pentru migranți
Cu șanse deocamdată incerte, fiind cotată undeva între 4 și 6% în intenția de vot la europarlamentare,// „Sondaj INSCOP la comanda News.ro – Intenţii de vot la alegerile europarlamentare – PSD-PNL – 43,7%, AUR-17,5%, Alianţa Dreapta Unită- 14,1%, / Intenţii de vot pentru consiliile locale – PSD – 29%, PNL-27,6%, AUR – 14,5%, Alianţa Dreapta Unită – 12,7%”, news.ro //prioritățile UDMR// „Ce fel de Europa vrem”, 9iunie.udmr.ro // sunt sintetizate în 12 puncte previzibile și, pe alocuri, enervante, în prea puțină concordanță cu valorile din prezent ale blocului european.
În mod legitim, UDMR vrea o „UE care, nici în vremuri de război, să nu uite drepturile fundamentale ale omului și ale minorităților, care garantează folosirea limbii materne, drepturile educaționale și culturale”. Mai departe, susține „aplicarea principiului salariului minim european în România, pentru a îmbunătăți situația financiară a familiilor cu venituri mici”. Vrea și „acordarea de subvenții nerambursabile antreprenorilor pentru dezvoltare, inovare și crearea de locuri de muncă”.
Și propunerile bune se cam opresc aici.
Într-un capitol separat, UDMR își dorește ca „procesul decizional în gestionarea migrației să rămână în competența statelor membre”. Ceea ce este o opinie ușor ipocrită pentru o minoritate care pledează pentru incluziune.
Într-un alt capitol controversat, intitulat, hilar, „UE nu ar trebui să protejeze ursul mai mult decât propriii cetățeni”, UDMR crede că „Bruxelles-ul ar trebui să revizuiască, cât mai curând posibil, directiva privind speciile protejate și să elimine statutul de protecție strictă a ursului brun”.
În fine, UDMR susține că „tranziția ecologică trebuie să fie echitabilă, nu forțată”. Programul critică reglementările UE privind tranziția ecologică, susține menținerea energiei nucleare și a gazelor naturale, și se opune eliminării motoarelor cu combustie internă și taxei europene pe carbon, propunând în schimb o abordare diversificată și adaptată la potențialul economic al fiecărui stat membru.
Candidați cu state vechi și idei prăfuite
UDMR candidează la alegerile pentru Parlamentul European cu 43 de candidați, inclusiv actualii eurodeputați Iuliu/Gyula Winkler și Loránt Gyorgy Vincze, care doresc un nou mandat, deși nici în celelalte nu au făcut prea multe lucruri (bune).
Iuliu Winkler a fost subprefect al județului Hunedoara, deputat, ministru pentru comerț, și secretar de stat pentru Comerțul Exterior. Din 2007, este membru al Parlamentului European.
În PE, Winkler s-a abținut la Votul pentru Regulamentul privind defrișările și a respins Votul privind Restaurarea naturii, deși Europa e în criză ecologică, cu 80% dintre habitate deteriorate. Eurodeputatul s-a abținut și la Votul privind Strategia egalitate de gen 20-25, Votul privind Egalitatea de gen în PE (2020), votul privind Educația sexuală în Polonia, și a votat împotriva Sănătății sexuale și reproductive în UE în ambele mandate, precum și a drepturilor LGBTQIA+ în UE.
Tot el a votat împotriva Regulamentului privind sustenabilitatea corporativă și a celui privind Taxonomia, prin care s-ar fi decis că gazul și energia nucleară nu sunt energie verde.
Loránt Vincze, ocupantul locului doi, este licenţiat în jurnalism la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi are un masterat în administraţie publică şi e-guvernare la Universitatea din Bucureşti. Este membru al Parlamentului European din 2019. În PE, Vincze a votat relativ similar cu colegul său Winkler.
Doar 0,3 procente țin departe scandalurile din parlamentul român de cel european. Foto: George Călin / Inquam Photos
SOS România: Naționalism de extremă dreapta pe steroizi
Posibili europarlamentari: 0-2 | Grup politic: Identitate și democrație (ID)// Site oficial: idgroup.eu //
Senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă este o politiciană despre care se poate spune că este descendenta lui Corneliu Vadim Tudor. Ca și foștii colegi din AUR, de unde a fost dată afară pentru indisciplină, aceasta mizează totul pe cartea populismului și a extremismului de dreapta, dar la turație maximă. Mesajele ei ultraradicale au prins foarte bine la un segment important al populației (pentru care AUR sunt prea moderați), astfel încât aceasta nu a pierdut deloc popularitate după despărțire, ci dimpotrivă, după afilierea cu S.O.S România a devenit locomotiva micului partid populist de extremă dreapta.
Șoșoacă a fost printre cele mai vocale voci antivacciniste, nu s-a dat în lături niciodată de la circ absurd pe care să-l transmită live – cel mai recent, s-a filmat pe o motocicletă de poliție –, s-a declarat pe față pro-Rusia de fiecare dată când a avut ocazia, dar și anti NATO și UE. Asta nu o împiedică, însă, să candideze pentru un mandat la europarlamentare. Are și șanse mari să-l obțină, pentru că partidul S.O.S. România este situat în sondaje la peste 4,7%, foarte puțin sub pragul electoral.
Celălalt nume sonor de pe lista S.O.S. este nimeni altul decât Luis Lazarus, proprietarul televiziunii Zeus TV (unde Diana Șoșoacă a devenit invitat permanent), și pe care poate ți-l amintești din vremurile de glorie ale OTV. Acesta a avut, de altfel, un rol important în creșterea popularității senatoarei.
Întoarcerea acasă a românilor din diasporă și construirea canalului Dunăre-București
De ce vrea Șoșoacă să facă parte dintr-o structură pe care o critică la tot pasul? Pentru binele tuturor românilor, desigur. Prioritățile sunt ilustrate în programul pentru europarlamentare: dreptul românilor de a folosi lemnele de foc și centralele pe gaz, dar și redeschiderea minelor de cărbune, încurajarea folosirii banilor cash – o obsesie a politicienilor populiști –, obținerea de despăgubiri din partea Comisiei Europene pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19, sistarea ajutoarelor pentru Ucraina, și desigur, măsuri pentru „întoarcerea românilor din diaspora ACASĂ”.
Suveranitatea este și ea la loc de cinste în planul S.O.S. România, cu un twist de excepționalitate: „Apărăm suveranitatea României, superioritatea Constituţiei naţionale faţă de orice altă instituţie internaţională sau europeană, reinstaurăm supremația Constituției României. Recucerim şi impunem dreptul României de a avea o politică externă proprie. Partidul S.O.S. România va recupera resursele României din mâinile multinaționalelor și străinilor şi va elibera țara de bazele militare străine, întărind, în schimb, armata României.”
Ce ar dori să facă S.O.S. cu fondurile europene? Printre altele, autostrăzi, sisteme de irigații, dar și Canalul Dunăre-București. La final, dar nu în ultimul rând, partidul își amintește de obligatoria luptă a „tradițiilor românești împotriva globalismului și agendei LGBT, aşa că interzicem educaţia de gen, operaţiile de schimbare de sex şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex care nu pot fi recunoscute pe teritoriul României sub nicio formă.”
În partea a treia analizăm programele politice ale partidelor care, cel mai probabil, vor fi sub pragul electoral, deci nu vor avea reprezentanți în Parlamentul European.
Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.
Rasismul structural e încă atât de încetățenit, încât mulți români, oricât de educați ar fi, nu-și dau seama că discriminează prin reacțiile pe care le au.
Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.
