Michael Prince/Getty Images

Întârzieri și anulări. Vara asta, zborurile pot fi un coșmar25 min read

De Mihai Ghiduc 29.06.2022, ultima actualizare: 03.07.2022

Doi ani de pandemie au lăsat urme adânci în industria aviatică, iar revenirea rapidă a zborurilor la niveluri apropiate de 2019 poate fi susținută cu greu.

Europenii par că au uitat de pandemie și își rezervă bilete de avion pentru vacanțe în străinătate, în această vară. Cele mai mari piețe din Uniunea Europeană au ajuns deja, la mijlocul lui iunie, la 86% din numărul zborurilor înregistrate în perioada similară din 2019, adică în jur de 30.000 de zboruri pe zi. Cred că nu mai e cazul să spun că 2019, ultimul an dinaintea pandemiei, a fost anul cu cele mai multe zboruri înregistrate vreodată. 

Conform unei informări susținute de Eamonn Brennan, directorul general al Eurocontrol,Denumirea prescurtată a Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene, eurocontrol.int cu ocazia unei conferințe a controlorilor de trafic de la Madrid, World ATM Congress, în săptămână 13-19 iunie, Marea Britanie, Germania și Spania înregistraseră peste 5.000 de zboruri/zi (cu 15, 18 și 8 procente mai puțin decât în perioada similară din 2019). Unele companii aeriene deja zboară mai mult. 

Ryanair a devenit prima care a depășit 3.000 de zboruri/zi într-o săptămână. E drept, cu un singur zbor – 3.001, dar asta înseamnă cu 15% mai mult ca în 2019. E mai mult decât dublu față de majoritatea celelalte companii din top 5: EasyJet (1.568), Turkish Airlines (1.435), Lufthansa (1.242) și Air France (1.083). Wizz Air, care pe pe locul al șaselea, cu 768 de zboruri, e cealaltă companie care a înregistrat o creștere față de 2019, de 18%.

Companiile low cost par să o ducă cel mai bine, iar acest lucru nu e deloc de mirare, crede Filip Cornelis, director pentru aviație în cadrul Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) a Comisiei Europene. „La finalul pandemiei am văzut că, în general, companiile low cost au fost mai reziliente, pentru că au avut mai mulți bani și costuri mai mici”, spune el. „Și au fost capabili, când nu s-a zburat, să țină costurile jos și să nu piardă bani. În timp ce companiile tradiționale n-au putut să taie din acestea – n-au avut venituri și au avut costuri mari. Ryanair sau Wizz Air au supraviețuit foarte bine crizei, fără ajutoare de stat, și zboară acum mai mult ca în 2019.”

Toată lumea vrea să călătorească

Revenirea zborurilor la niveluri apropiate lui 2019 s-a produs însă prea rapid pentru ca aeroporturile și companiile aeriene să facă față cu ușurință creșterii numărului de călători. Unul dintre efectele pandemiei a fost o pierdere masivă de personal, fie prin concedieri, fie prin plecări voluntare, personal care nu poate fi înlocuit cu ușurință. 

Iar acest lucru se petrece la toate nivelurile, începând cu controlul de securitate. „Personalul e o problemă majoră”, a spus Eamonn Brennan. „În iunie, am avut aeroporturi cu cozi de 1,5 kilometri, am avut un soi de meltdown la Dublin. Și asta pentru că personalul de securitate nu e disponibil după pandemie.” Iar problemele continuă pe întreg lanțul, cu personalul de la sol, controlorii de trafic, echipajul de cabină și piloții.

Doi ani de pandemie au însemnat extrem de mult pentru aeroporturi și companiile aeriene, iar limitarea personalului a părut cea mai bună soluție„Are job cuts the best way to save airlines in the short term?”, airport-technology.com pentru o industrie care a fost, probabil, victima economică numărul 1 a COVID-19. În 2020 și 2021, anunțurile de tăieri de joburi veneau pe bandă rulantă. La începutul lui 2021, Federația Europeană a Lucrătorilor în Transporturi estima„The true cost of the COVID-19 crisis for aviation: Its people”, internationalairportreview.com o tăiere cu 58,5% a personalului din aeroporturi și o pierdere între 180.000 și un sfert de milion de joburi.

Concedierile nu s-au petrecut doar în aeroporturi, ci și la companiile aeriene. De la Air France„Air France to cut more than 7,500 jobs”, cnn.com și Lufthansa„Lufthansa continues cost-cuts, plans to lay off 10,000 staff ”,aerotime.aero până la companii mici, care aveau deja probleme, precum Flybe sau Air Italy, toate au pierdut personal, inclusiv piloți. La începutul lui 2021, se estima„Redundancy tracker: European pilots losing their jobs”, eurocockpit.be că 18.000 de piloți și-au pierdut permanent sau sunt în pericol să-și piardă joburile. 

„Personalul de la sol e cu 40-45% mai puțin decât înaintea pandemiei”, a spus Henrik Hololei, directorul general al DG MOVE. „Și nu e foarte ușor să se revină la nivelurile anterioare, pentru că nu poți angaja un operator la sol azi care să lucreze de mâine. Trebuie să treacă printr-o verificare de securitate, printr-o pregătire specială, deci vorbim de săptămâni, nu de zile.” 

În plus, piața muncii este extrem de competitivă – deci aeroporturile și companiile aeriene riscă să nu găsească personal, pentru că mulți aleg joburi care le oferă o stabilitate mai mare sau un program de lucru mai puțin solicitant. 

Imagine din 22 iunie, de pe aeroportul Dusseldorf, unde lipsa personalului duce la cozi extrem de mari înainte de îmbarcare. Foto: NurPhoto via Getty Images

Orele de vârf vor fi infernale

Lipsa de personal de la sol creează întârzieri care se propagă pe tot lanțul. Dacă primul val de avioane, cel de dimineață, nu pleacă la timp, întârzierile devin imense la finalul zilei. E ceva ce deja se întâmpla înaintea pandemiei. „În 2019, o treime din zboruri erau întârziate, iar întârzierea medie pe pasager era de 45 de minute”, a spus Eamonn Brennan de la Eurocontrol. 

Brennan spune că, la nivelul controlului de trafic, se așteaptă ca în această vară „jumătate din zboruri să fie întârziate, cu întârzieri de 20 de minute. Însă, dacă punem asta peste întârzierile cauzate de controlul de securitate, am putea să avem experiențe oribile, în special în weekendurile din iulie și august, când am putea vorbi de întârzieri de o oră, o oră și zece minute”, a completat Brennan. „Dacă aceasta e întârzierea medie, puteți să vă închipuiți ce se întâmplă în momentele de vârf.”

Anulările vor fi mai numeroase

Problema și mai mare e anularea zborurilor de către companiile aeriene. Dacă pe 4 iunie, în weekendul Rusaliilor, în Țările de Jos au fost anulate 11,2% dintre zboruri,„Update on KLM operations on Whit Monday weekend”, klm.com e de așteptat ca în perioada de vârf numărul anulărilor să crească. Mai ales că o serie de aeroporturi au limitat numărul pasagerilor sau zborurilor zilnice. 

Schiphol,„Schiphol Airport set to limit passenger numbers over summer months”, passengerterminaltoday.com aeroportul din Amsterdam, este cel mai aglomerat Europa. La mijlocul lui iunie, gestiona deja 1.321 de zboruri/zi (cu 12% sub 2019), fiind urmat îndeaproape de IGA Istanbul (1.285) și Paris Charles de Gaulle (1.254). Aeroportul olandez ar putea tăia circa 13.500 de pasageri/zi, în lunile iulie și august, ceea ce înseamnă automat zboruri anulate. Gatwick, al doilea aeroport al Londrei, a limitat„London’s Gatwick Airport Caps Number of Flights to Avoid Summer Chaos”, skift.com zborurile zilnice la 825 în iulie și 850 în august. Și Lufthansa, care operează de pe aeroporturile din Munchen și Frankfurt, a anunțat„Lufthansa is the latest European airline to cancel thousands of flights at the last minute”, euronews.com că anulează 2.200 de zboruri în lunile de vară.

Pentru pasagerii care și-au cumpărat biletele din timp și au ghinionul să se nimerească pe unul din zborurile care nu mai au loc pe acest aeroport, ar putea înseamna chiar și o vacanță pierdută. Iar aceștia ar putea fi norocoșii care nu mai ajung în aeroport ca să afle că zborul lor a fost suspendat.

Chiar și așa, dacă rezervările au fost făcute cu companii precum Blue Air, șansele de a recupera banii dați pe biletele de avion sunt minime.„ANPC a sancționat Blue Air de trei ori în acest an pentru că nu a returnat banii de bilete. Două avertismente și o amendă de 5.000 de lei”, libertatea.ro Firma românească a fost deja amendată de mai multe ori pentru că n-a restituit costul biletelor după ce a anulat zboruri.

Grevele complică calculele

Personal lipsă înseamnă un lucru: cei care lucrează sunt folosiți la maximum. Desigur, există reguli de timp care nu pot fi încălcate – în special în ceea ce privește numărul de ore de zbor, pentru personalul de pe avioane –, din motive de securitate. Însă, mai ales pentru personalul de la sol, în orele de muncă, adesea nu au timp nici de pauză de masă.

În plus, multe dintre aeroporturi și companii aeriene au tăiat din beneficiile angajaților în pandemie, iar aceștia nu mai sunt mulțumiți acum de condițiile financiare oferite – mai ales că inflația începe să se vadă în costurile vieții. Asta înseamnă, desigur, greve, atât la aeroporturi, cât și la companii.

Pe 20 iunie, aeroportul din Bruxelles a anulat 232 de zboruri,„All outgoing flights from Brussels Airport cancelled”, brusselstimes.com datorită unei greve a personalului de la securitate. Angajații de la Ryanair„Ryanair and Brussels Airlines strikes hit European travel”, dw.com au anunțat o grevă în Spania, Italia, Franța, Belgia și Portugalia, în weekendul 24-26 iunie, însă compania spune că doar 2% dintre zboruri au fost afectate.„Ryanair says less than 2% of flights affected by strike”, reuters.com Greve mai sunt anunțate și la easyJet, British Airways sau SAS, printre altele.„BA, Ryanair and easyJet strikes: When are airline staff walkouts happening this summer?”, euronews.com 

Pentru mulți pasageri, grevele înseamnă zboruri anulate, adesea, cu doar câteva zile înainte sau chiar în ziua zborului – ceea ce nu elimină din presiunea asupra aeroportului – sau, în cazul „fericit” în care zborul nu e anulat, înseamnă cozi interminabile și întârzieri de ore. 

Oricât te-ar mira, COVID-19 e tot aici

Ar mai fi o problemă – pandemia nu s-a încheiat. Iar numărul de cazuri crește deja, în multe țări, și afectează inclusiv personalul din aviație. Doar în weekendul care a trecut, Austrian Airlines a anulat 100 de zboruri,„Austria sees scores of flight cancellations after airline staff contact Covid”, thelocal.at pentru că mulți angajați s-au îmbolnăvit de COVID-19. Și nu e singura companie afectată. Din nou, e vorba de zboruri anulate din scurt, pentru care anunțul poate veni chiar și când ești deja în aeroport.

De fapt, acesta este și un avertisment pentru aeroporturile și companiile care se chinuie să-și completeze personalul pentru a face față valului de vară. Variante noi de COVID-19 ar putea lovi din nou în toamnă, limitând drastic numărul de zboruri. Poate nu se va mai ajunge la câteva zeci pe zi, ca în primăvara lui 2020, dar nimeni nu știe ce va fi în toamnă. 

„Cu toții sperăm că a dispărut COVID-19, dar n-a plecat nicăieri”, a spus Henrik Hololei, directorul general DG MOVE. „Companiile aeriene sunt îngrijorate că ar putea apărea valuri noi, că vor trebui să le facă față. Există deci un soi de ezitare, de precauție, care se va simți în această vară.”

Efectele războiului din Ucraina

Războiul din Ucraina adaugă un nou strat de probleme. Nu neapărat doar pentru că rutele spre Asia trebuie să ocolească acum Rusia și Ucraina, devenind mult mai lungi (și, implicit, mai scumpe). „Un zbor Helsinki-Seoul durează cu patru ore mai mult”, spune Eamonn Brennan. „Asta înseamnă mai mult combustibil, dar și costuri pentru personal suplimentar.” 

Însă multe dintre țările asiatice nu sunt deschise (precum China) sau sunt deschise parțial, deci traficul e limitat. Chiar și așa, rerutarea traficului spre Asia pune presiune asupra unor spații aeriene și așa aglomerate. De exemplu, 10% din traficul aerian, care mergea prin țările baltice și Rusia, trece acum prin sud, pe deasupra Slovaciei, României, Bulgariei, Turciei. „Asta creează întârzieri peste întârzieri, pentru că nu avem capacitatea (de a gestiona acest trafic  n.n.) în sudul Germaniei, în Slovacia etc.”, spune Brennan. „Pe lângă traficul crescut de vară, avem o realiniere a spațiului aerian.”

Un alt efect, pe care-l vede toată lumea, nu doar aviația, este scumpirea carburanților. „Prețul combustibilului de avioane e cu 129% mai ridicat, în doar un an”, a spus Eamonn Brennan. „Ne așteptăm ca prețurile zborurilor să crească din septembrie-octombrie.” Deja de observă o creștere a prețurilor cu 14 zile înainte de plecare. „Estimăm că prețurile vor crește cu 25% în perioada de iarnă”, completează Brennan, care spune că multe dintre rezervările din această vară au fost făcute în iarnă, când costul combustibilului era mai scăzut.

CITEȘTE ȘI: Cel mai mare avion din lume, Antonov 225, a fost distrus

Ce-i de făcut?

Bun, deci care-i planul? Cum supraviețuiești verii, dacă zborurile sunt nesigure? E greu de dat un sfat aici, dar asigurările și anularea gratuită ar putea fi soluția. Asigurările îți pot aduce înapoi măcar o parte din cheltuieli, iar anularea gratuită a cazărilor te face să nu regreți că renunți la călătorie fiindcă s-a anulat zborul.

Dacă optezi pentru o companie low cost (poate pentru că ai prins un bilet cu 100 de lei), nu vei regreta suma cheltuită. Pe de altă parte, o companie de linie clasică îți va asigura cazare peste noapte și te va distribui pe alt zbor. Vei pierde însă măcar o zi de vacanță – sau vei câștiga una, dacă se întâmplă pe zborul de întoarcere.

Alege zborurile matinale, sunt mai mari șansele să plece la timp, și ia-ți o marjă serioasă de ajuns la aeroport (probabil cu un taxi, pentru că transportul în comun nu e cel mai prietenos noaptea). De asemenea, alege zborurile directe sau lasă-ți spațiu suficient între zboruri (peste o oră și jumătate), chit că riști să te plictisești în cine știe ce aeroport.

Împachetează esențialul în bagajul pe care-l iei pe avion – vor fi probleme și cu acesta, din cauza lipsei de personal, o spun din experiență. Caută alternative, dacă îți permiți, sau fii pregătit să faci vacanța la Mamaia în loc de Coasta de Azur, în caz că afli cu o zi înainte că ți s-a anulat zborul. Gândește-te și la destinații în care ai putea ajunge cu mașina sau trenul, în locul avionului.

Și, cel mai important, nu te enerva. Sunt peste 30.000 de zboruri pe zi în Europa. Faptul că al tău a fost anulat, fiindcă s-a defectat avionul, a făcut cineva COVID-19 sau e grevă pe aeroportul de destinație e doar statistică.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SOCIETATE|OVERVIEW

Călin Georgescu se declară ortodox, dar se inspiră dintr-un misticism estic antireligios

De
Deși Călin Georgescu nu ratează nicio ocazie să vorbească despre ortodoxie și tradiție, discursurile lui ezoterice preiau concepte de la mistici care au luptat împotriva religiilor convenționale.
SOCIETATE|HOT TAKE

Modurile subtile prin care Călin Georgescu își seduce electoratul

De
Principalul candidat la președinția României are mai multe red flag-uri decât un iubit toxic, dar cu toate astea reușește să fie atractiv pentru o bună parte a populației.
SPAȚIU|OVERVIEW

Răspunsuri la 5 întrebări esențiale despre spațiul cosmic

De
Printre ele, răspunsul la o întrebare de actualitate: cum convingi pe cineva că oamenii chiar au ajuns pe Lună?
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

TikTok vs CSAT: Succesul lui Georgescu ține de viralitatea conținutului, nu de numărul urmăritorilor

De
TikTok evită să clarifice dacă algoritmii săi au influențat rezultatul obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.