Colonel/Getty Images

Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza10 min read

De Leor Zmigrod 25.02.2021

Un studiu recent de la Universitatea Cambridge arată că persoanele cu tendințe extremiste nu se descurcă cu sarcinile concrete. O cercetătoare implicată în studiu explică cum a ajuns la această concluzie.

Caracteristicile creierului uman ar putea oferi indicii despre convingerile politice ale acestora. Într-un studiu„The cognitive and perceptual correlates of ideological attitudes”, royalsocietypublishing.org realizat pe circa 350 de cetățeni americani, am examinat relația dintre trăsăturile cognitive ale indivizilor – modurile inconștiente în care creierul lor învață și procesează informații din mediul înconjurător – și viziunile lor ideologice.

 Acest articol a fost publicat în The Conversation și a fost tradus cu acceptul autoarei. 

Am găsit paralele între felul în care cei cu opinii extreme se comportă pe parcursul unor jocuri mentale și orientările politice, religioase și dogmatice la care aderă.

Jocuri mentale

Fiecare participant la studiul nostru a completat o mare varietate de teste de personalitate, apoi i s-au dat sarcini neuropsihologice concepute pentru a înțelege diferențele individuale implicite cu privire la modul în care învățăm din mediul înconjurător, formăm decizii și reacționăm la schimbări sau provocări.

Toate sarcinile au fost neutre și obiective. Participanților li s-au oferit instrucțiuni despre stimulii vizuali care se mișcau pe ecran și nu au avut acces la nicio informație prealabilă despre ce fel de proces mental era măsurat în acest fel.

Într-una dintre sarcini, participanții au avut de stabilit dacă un grup de puncte se deplasează spre stânga sau spre dreapta. Într-alta, trebuiau să memoreze o serie de figuri sau numere și apoi să raporteze ordinea în care au apărut pe ecran. Eu și colegii mei am folosit interpretările pe care participanții le-au oferit în cadrul acestor „jocuri mentale” pentru a extrage informații despre percepția, învățarea și capacitatea lor de a se angaja în procesări mentale complexe și strategice.

Am constatat că indivizii cu atitudini extremiste aveau tendința de a îndeplini nesatisfăcător sarcinile mentale complexe – s-au chinuit să finalizeze teste psihologice care necesitau etape mentale complicate. Oamenii care aprobă violența pentru a-și proteja grupul ideologic dețin, de asemenea, abilități slabe de reglare a emoțiilor – sunt mai impulsivi și caută senzațiilor tari. Acest lucru capătă sens dacă ne imaginăm tipul de individ care este dispus să-i rănească pe alții, nevinovați, de dragul unei ideologii.

Am mai examinat și semnătura psihologică a unor viziuni politice diferite asupra lumii. În unele sarcini cognitive, participanții au fost rugați să răspundă cât mai repede și cât mai exact posibil. Am constatat că unii oameni acordă prioritate strategiilor mentale lente și constante, în timp ce alții optează inconștient pentru strategii rapide și impulsive, care sacrifică precizia, dar excelează la viteză.

Am descoperit că persoanele cu viziuni politice conservatoare erau mai precaute în aceste cazuri; creierul lor a optat pentru abordări mai lente și mai precise. În schimb, mintea celor cu viziuni liberale și a celor care cred că status quo-ul existent ar trebui revizuit a fost mai susceptibilă să adopta strategii de percepție mai rapide și mai puțin precise.

CITEȘTE ȘI: De unde a apărut QAnon?

Minți dogmatice

Nu am ajuns la aceste date pornind de la ipoteze predeterminate; am vrut să lăsăm statisticile să „vorbească” de la sine. Această abordare a dezvăluit, de asemenea, o altă amprentă psihologică neașteptată – natura minții dogmatice.

Participanții dogmatici care au afișat rezistență la revizuirea convingerilor lor ca răspuns la dovezi noi și credibile au procesat, de asemenea, mai lent dovezile în sarcinile perceptive. Așadar, atunci când li s-a cerut să stabilească dacă punctele se deplasează spre stânga sau spre dreapta ecranului, le-a luat mai mult timp să proceseze informațiile și să ia o decizie.

De asemenea, indivizii dogmatici au avut o personalitate mai impulsivă, luând decizii premature pe baza unor dovezi înțelese imperfect. Acest lucru înseamnă că, dacă creierul nostru leagă mai greu dovezile din mediul său perceptiv, am putea să devenim neintenționat mai rezistenți la probe și perspective alternative.

Cercetarea noastră a arătat că creierul conține indicii – probabil metafore subtile – despre ideologiile după care alegem să trăim și convingerile de care ne agățăm.„The role of cognitive rigidity in political ideologies: theory, evidence, and future directions”, sciencedirect.com Se pare că există similitudini ascunse în mințile celor mai dispuși să apeleze la măsuri extreme pentru a-și susține ideologia.

Modurile idiosincratice în care funcționează creierul pot reflecta ideologiile pe le adoptăm. Dacă mintea noastră tinde să reacționeze la stimuli cu precauție, poate fi atrasă și de ideologii prudente și conservatoare. Dacă ne este greu să procesăm și să planificăm secvențe de acțiune complexe, am putea fi atrași de ideologii extreme, care simplifică lumea și rolul nostru în cadrul ei.

Aceste indicii cognitive dezvăluite de ideologiile nu sunt neapărat fixe. Cercetările psihologice„On counter-stereotypes and creative cognition: When interventions for reducing prejudice can boost divergent thinking”, sciencedirect.com arată că avem capacitatea de a ne schimba, de a ne dezvolta și de a deveni mai deschiși și mai toleranți. Suntem la început, dar înțelegerea acestui lucru ne-ar putea ajuta să sprijinim persoanele vulnerabile la extremism și să încurajăm înțelegerea socială între ideologii.

Traducere de Adriana Moscu


The Conversation este un site independent de știri și comentarii scrise de persoane din comunitatea academică.



Text de

Leor Zmigrod

Cercetătoare în psihologia ideologiilor, Universitatea din Cambridge

SOCIETATE|Q&A

Munca de acasă e plictisitoare? Gamificarea poate fi o soluție

De
Ședințe prea lungi pe Zoom? Am vorbit cu Jennifer van Lent, specialistă în adaptarea companiilor la telemuncă, despre cum poți schimba asta
SOCIETATE|SOLUȚII

Vor arăta altfel birourile după pandemie?

De
La mai mult de un an de când work from home a devenit normalitate pentru majoritatea industriilor, clădirile de birouri au încă porțile deschise. Se lucrează și în sistem hibrid, iar unii angajați preferă să vină la birou.
SOCIETATE|Q&A

Ce caută roboții în biblioteca sătească?

De
În 150 de sate și comune din România, CODE Kids oferă copiilor șansa de a participa la un club de IT – o șansă care le-ar putea schimba, multora, întreaga viață.
SOCIETATE|TIPPING POINT

Mai poate Europa să-și salveze sezonul estival?

De
O campanie de vaccinare care șchioapătă din cauza unor decizii greșite, întâmplări neprevăzute, probleme de producție, efecte adverse și mesaje propagandistice ar putea afecta economic țările din sudul Uniunii Europene