Svetikd/Getty Images

O analiză rapidă a platformei de vaccinare 

De Mihnea Dumitru 19.01.2021

O explicație simplă a ce înseamnă un site și cât de complicat este, de fapt, să previzionezi influxul de oameni pe un portal precum cel pentru vaccinarea românilor ne arată că STS-ul a făcut mult mai mult decât era așteptat. 

Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19Accesibilă pe vaccinare-covid.gov.ro a căzut de câteva ori de la lansarea fazei a II-a a vaccinării, așa cum presa și românii au relatat pe rețelele sociale. Site-ul este construit și menținut de Serviciul de Telecomunicații Speciale pe o platformă de tip WordPress, dar cu o imensă baze de date în spate și securizată până în prăsele de un serviciu secret românesc. Faptul că mai pică din când în când nu este neapărat o știre, dar românii tind să fie atrași mai degrabă de tabloid și de situația de moment, decât de realitate. 

Atunci când ai până la 30% dintre români„Sondaj printre români despre vaccinul antiCOVID: 30% din respondenți spun că nu se vaccinează”, .hotnews.ro care nu se vaccinează, faci un site pentru restul și te trezești, totuși, cu un influx de proporții deluviene la poarta site-ului, înseamnă că degeaba aplici tehnologiile viitorului într-o mahala. Ca persoană care construiește site-uri de prin anul 2000, încerc să explic, în următoarele rânduri și într-un limbaj cât mai non-tehnic, ce înseamnă un astfel de site și ce costuri are. Scuză-mi romgleza, dar cu greu se pot traduce anumiți termeni în română.

CITEȘTE ȘI: Cum să îți cureți viața digitală. Ghid practic.

Ce înseamnă un site, de fapt?

Un site este construit pe un spațiu de găzduire (literalmente un tip de hard disk unde se urcă niște fișiere). Costurile pentru această găzduire variază, dar sunt relativ modice, începând cu aproximativ 100 de lei pe an. Cumperi spațiul de găzduire alături de un domeniu, care mai înseamnă încă un 100 de lei pe an pentru .ro (aproximativ). Cele două sunt conectate și, la scurt timp, vaccinulsalveaza.ro, spre exemplu, este accesibil pe orice browser din lume. Evident, nefiind nimic pe spațiul respectiv de găzduire, pagina va fi goală.

Site-ul trebuie acum construit. Peste 30% din site-urile din lume folosesc WordPress, un sistem gratuit de management al conținutului (alternativ, CMS, acronimul în engleză). Instalarea este relativ facilă, durează câteva zeci de secunde, iar rezultatul este un blog simplu, cu aspect generic. Din acel moment, el trebuie umplut cu conținut și îi trebuiesc implementate și verificate funcționalitățile.

Acestea iau forma unor plugin-uri care ori se programează, ori se vând gata-făcute, pe bază de licență anuală. Se încarcă zip-ul în WordPress, se activează plugin-ul, apoi te joci cu setările fiecărui plugin – de exemplu unul de GDPR instalează acele avertizări de cookie-uri pe toate site-urile lumii. Există plugin-uri pentru orice, de la galerii foto, la utilitare pentru manipularea bazei de date din spatele site-ului. Costul unui plugin variază de la 50 la 300 de lei pe an, în funcție de importanța lui pentru site. Este ca și când ai avea doar carcasa mașinii (WordPress), iar tipul de motor, roți, scaune, volan etc. sunt adăugate în funcție de ce alegi să cumperi. 

Mai există și șabloanele site-ului, altfel cunoscute ca template-uri. Ele schimbă aspectul paginilor de WordPress și fac site-ul mult mai prietenos. Practic, poți adăuga și spoilere și o nouă vopsea la mașină. Și acestea costă, în general, 2-300 de lei în funcție de calitatea lor, per licență anuală. E nevoie doar de unul, însă. Modificarea lor aduce costuri suplimentare, per oră de programare.

Până acum, un site simplu poate fi construit cu o cheltuială de aproximativ 1000 de lei, cu licențe, fără a pirata plugin-urile sau template-ul. Merită spus că acel hard disk pe care e găzduit poate fi inclusiv la tine acasă – cu softul corect și presupunând că nu taie nimeni curentul, este perfect posibil să poată fi construit gratuit.

Bun, acestea sunt costurile simple, directe, presupunând că vrei să pui un site pe picioare și ai cunoștințele tehnice necesare. Construirea unui site implică, altfel, un specialist și o sumă începând de la 3-500 de euro, plus costurile fixe explicate mai sus. Un site serios poate costa și 10.000 de euro, dar la fel de important de menționat este faptul că pentru un site de știri, spre exemplu, nu poți plăti doar 100 de lei găzduirea.

Platforma e mai complexă de atât

Un site de importanța celui cu programări pentru vaccinul anti-COVID-19 implică însă niște resurse fantastic de mari. Înseamnă servere, back-up-uri la ele, costuri care pot urca și la mai multe milioane de lei. Trebuie să te asiguri că nu se defectează, că este destul de elastic cu cererile clienților/cetățenilor. Și dacă sunt două accesări zilnice, și dacă intră două milioane de oameni în 10 minute, site-ul trebuie să fie capabil să le acomodeze. Aceste lucruri sunt gândite dinainte, de obicei, o metodă facilă fiind mutare imaginilor, a clipurilor și a altor „consumabile” ale site-ului pe servere descentralizate din întreaga lume.

Atunci când accesezi un site, browserul încarcă și interpretează codul din spatele site-ului, așa numitul HTML (care, de fapt, e și javascript, css și alte asemenea standarde de codare). O pagină web are în spate o rețea întreagă de alte fișiere pe care le încarcă, iar obișnuința noastră este ca atunci când apăsăm enter după inserarea unei adrese, rezultatul să fie disponibil în maximum două secunde, dacă nu instantaneu. Imaginează-ți complexitatea unui site precum acesta, pe care citiți articolul sau Digi24, de exemplu. Ai apăsat enter, cu viteza luminii s-a transmis semnalul, vine înapoi prima pagină, care în cod spune următoarele: fonturile să fie așa, pozele poziționate altfel, titlurile să aibă mărimea asta, subtitlurile alta, să pui un cadran negru la poze cu mărimea de 1 pixel și să nu subliniezi link-urile, decât atunci când mouse-ul trece peste ele. Toate acestea sunt doar fișierul de CSS. Urmează codul de site, conținutul (care la rândul lui este găzduit de o bază de date) și multe alte chestii tehnice.

Mai menționez și faptul că, încă din partea de domeniu, e posibil să existe niște măsuri contra-trafic luate cu servicii de tip CDN (rețele de distribuire a conținutului) care, așa cum spuneam mai sus, găzduiesc unele părți ale site-ului tău, pentru a se încărca mai repede, dar și pentru a proteja site-ul de prea multe accesări. Însă toate aceste lucruri sunt greu de făcut (și în niciun caz exportate în lumea largă) la un site care gestionează datele personale a milioane de români, pe rețeaua unui serviciu secret de telecomunicații.

Efort masiv, puțin timp

Realitatea este că site-ul de programări pentru vaccinare, chiar și dacă la suprafață un simplu WordPress, de dragul instalării facile și a mentenanței rapide, are în spate o bază de date securizată extrem de importantă, fără legătură cu ce apare pe prima pagină. Efortul, realist vorbind, pentru așa ceva, a fost masiv pentru STS. Gândește-te doar la faptul că nu există nicio diferență între un atac cibernetic și o mulțime de oameni care încearcă să-l acceseze. Diferențele se văd în drumul pe care respectivele IP-uri de utilizatori le iau pe site, dar un atac cibernetic de tip „Distributed Denial of Service” (DDoS) înseamnă să dai în serverele alea cu milioane de accesări, până când nu mai fac față și se resetează. Or realitatea a fost, pe lângă posibile atacuri despre care nu vom ști vreodată, din partea unor actori statali sau non-statali, că milioane de români au făcut fix același lucru din dorința de a se programa.

Iar din perspectiva traficului, faptul că n-a făcut față platforma la un număr mare de oameni (cel mai probabil tineri care au încercat să-și programeze părinții sau copiii) nu avea cum să fie prevăzută, având în vedere cantitatea de scepticism din societate în privința vaccinării. Știrea adevărată este că un număr mare de utilizatori (probabil un milion de oameni, cel puțin) au luat cu asalt site-ul, timp de câteva ore, din spirit civic. Este un lucru pe care doar un CDN de renume internațional, cu mii de servere în toată lumea, l-ar fi putut gestiona. Ai noștri au făcut-o cu resurse proprii.



Text de

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

SOCIETATE|STUDIU

Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza

De Leor Zmigrod 25/02/2021
Un studiu recent de la Universitatea Cambridge arată că persoanele cu tendințe extremiste nu se descurcă cu sarcinile concrete. O cercetătoare implicată în studiu explică cum a ajuns la această concluzie.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Zero food waste: restaurantele românești care nu vor să creeze deșeuri

De Oana Vasiliu 23/02/2021
Un concept nou, care redefinește relația dintre materie primă și afacere, este din ce în ce mai prezent în obiceiurile noului val al bucătăriei românești.
SOCIETATE|TIPPING POINT

Care e cel mai bun lucru pe care ni-l va aduce viitorul?

De Scena9 12/02/2021
Răspund 18 gânditori, artiști și cercetători.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Barul care încearcă să evite risipa alimentară

De Oana Vasiliu 09/02/2021
Un vechi dicton spune că „suntem ceea ce mâncăm”, dar varianta contemporană ar trebui să menționeze și ce aruncăm. Risipa alimentară este un fenomen tot mai accentuat, cauzat de cumpărăturile excesive.