O societate echitabilă este rezultatul feminismului. Un ONG românesc sprijină leadershipul feminin41 min read

Andreea Coscai este fondatoarea Her Time Romania, un ONG românesc care sprijină leadershipul feminin și crearea de rețele pentru femeile tinere. Am vorbit cu ea despre intersecționalitate în activism și despre cum poate crea societatea un mediu mai echitabil și incluziv.

Când a ajuns în China la 16 ani, cu o bursă de colegiu,// UWC (United World Colleges) este o organizație globală de educație care cuprinde o rețea de colegii internaționale. Scopul UWC este de a promova înțelegerea interculturală și pacea prin educație. Colegiile UWC oferă un program de bacalaureat internațional (IB) și găzduiesc studenți din diverse țări, selectați pe baza potențialului academic și angajamentului lor pentru valorile UWC. Studenții frecventează aceste colegii timp de doi ani, de obicei la nivel de liceu, și sunt adesea sprijiniți financiar prin burse. Site oficial: uwc.org // Andreea Coscai a fost uimită de situația de acolo. Deși studia la un liceu internațional, unde gândirea critică și discuțiile despre drepturile omului erau încurajate, s-a lovit de o societate în care aceste lucruri erau un handicap, respectiv un tabu. Andreea a realizat că la școală nu se vorbise niciodată despre femeile din China, despre problemele și situația lor. 

Pentru că în China, țara care a dat lumii TikTok-ul, rețeaua unde oricine își poate da cu părerea pe orice subiect, exprimarea liberă e un lux și, mai ales, un risc. Iar dacă ești femeie, situația se complică și mai mult. Într-o societate totalitară, cum este China, femeile sunt conștiente de statutul lor și se autocenzurează. Sunt conștiente și de drepturile lor, dar mai ales de limitările pe care le au. 

Unele, aleg să protesteze. Fie că fac o trupă rock clandestină, fie că emigrează, fie că – fenomen tot mai răspândit – nu se mai căsătoresc. Dacă sunt prinse însă de miliția statului, sunt aspru pedepsite. Iar dacă devin activiste, sunt arestate. „Sunt foarte multe cazuri problematice de viol și răpire”, spune Andreea. „O profesoară universitară îmi povestea despre un caz în care o femeie a fost răpită și ținută într-o cameră foarte mică, fiind violată de mai multe ori. Ea a născut copii în aceste condiții și a fost ținută acolo până a fost descoperită.” S-a încercat mediatizarea cazului, inclusiv pe social media, dar cenzura a învins. 

Totuși, multe femei din China au studii superioare și joburi bine plătite. Multe dintre ele refuză să mai aibă copii sau amână acest moment. Iau aceste decizii pentru ele însele, ceea ce schimbă dinamica familiei și atitudinea generală din societate.

Andreea și-a dezvoltat conștiința feminină după ce a plecat din China, când a ajuns în America, după primul an de facultate, în 2018. Aici a început un curs de podcasting. Primul subiect abordat a fost despre cazul Roe v. Wade, procesul care a dus la decizia istorică din 1973 a Curții Supreme a SUA, care a stabilit dreptul constituțional la avort în Statele Unite, între timp revocată.// În iunie 2022, Curtea Supremă a SUA a revocat protejarea dreptului la avort, o decizie controversată, care a stârnit numeroase proteste și critici venite inclusiv de la președintele american Joe Biden. //

CITEȘTE ȘI : FAQ: Roe v. Wade și disputa pe seama avorturilor din SUA

„Abia atunci am putut să reflectez asupra timpului meu în China”, își amintește Andreea. Ulterior, pentru lucrarea de licență, a realizat un podcast de treizeci de minute despre situația femeilor din China. A discutat despre problemele lor de-a lungul timpului, cum încearcă să le rezolve, să aibă o voce și să și-o amplifice. 

Conștiința sa feminină crescuse suficient încât să simtă că vrea să facă ceva mai mult în direcția asta. În 2020, a lansat platforma Her Time Romania,// Site oficial: hertimeromania.com // care promovează, expune și include voci tinere care vorbesc despre egalitate și echitate pe piața muncii și despre problemele feministe generale.

Andreea Coscai/arhiva personală

Nefireasca asemănare dintre România, China și SUA

După ce a terminat facultatea, Andreea a mai rămas un an în State, să vadă cum este viața și în afara bulei, apoi s-a întors în România în 2023. Realizase deja că nici aici lucrurile nu sunt foarte roz pentru femei, deși România este o țară democratică, spre deosebire de China. De altfel, înțelesese încă din SUA că democrația este fragilă și că drepturile pot dispărea peste noapte. Așa cum s-a întâmplat cu dreptul la avort. 

Oamenii consideră democrația o stare de fapt implicită, de la sine înțeleasă. Or, situația globală recentă demonstrează că nu e deloc așa. Andreea a înțeles că, deși garantată prin constituții și legi, democrația trebuie apărată zilnic. 

Face asta cu ajutorul ONG-ului pe care l-a creat. Rețeaua este în prezent formată din peste 20.000 de membre și membri ai comunității și peste 100 de voluntare și voluntari activi și alumni. În 2023, Her Time Romania (HTR) ajunsese deja la peste 20 evenimente organizate pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerelor din țară. În plus, a desfășurat mai mult de zece campanii de sensibilizare în ultimul an, care au abordat diferite subiecte precum transfeminismul intersecțional, leadershipul, drepturile civile, egalitatea de gen, body positivity, LGBTQIA+ awareness și peste zece traininguri și sesiuni de networking online.

Sunt lucruri pe care, cel mai probabil, o tânără nu le va afla din familie. Discrepanța de percepții între generații e uriașă. „Eu, ca multe alte fete, m-am confruntat cu problema hărțuirii stradale și de fiecare dată când încercam să discut despre asta cu părinții mei, mi se spunea că este un compliment sau că exagerez”, spune Andreea. 

Internetul, ca unealtă de propagare a democrației

„Bineînțeles, internetul poate face și foarte mult rău, cu extremiști care sunt împotriva drepturilor femeilor, dar, în același timp, este un instrument extrem de valoros”, explică Andreea. „Am început această asociație pe internet. De atunci, în acești patru ani, am făcut totul online. Am avut și evenimente fizice, desigur, dar tot ce am făcut pentru a crește, a dezvolta asociația, a crea o comunitate, a transmite mesaje și a oferi oportunități, am realizat prin intermediul internetului.”

Astfel, a creat o comunitate destul de mare de fete, de la liceu la facultate și până la tinere profesioniste. Pentru că Her Time încurajează leadershipul, networkingul și interconectarea, astfel încât fiecare să aibă succes în ceea ce dorește să facă și să nu se simtă limitată în niciun fel de faptul că este fată sau femeie, asociația abordează des subiecte feministe. „Fără această educație, atitudine și mindset feminist, este greu să-ți găsești încrederea în tine”, spune Andreea. „De asemenea, o femeie care a trecut prin abuzuri, nu-și va putea construi o carieră de succes. Mai întâi trebuie să-și rezolve traumele. De-abia apoi se va simți liberă și vindecată și va putea să se gândească la carieră.”

Platforma se adresează unui grup destul de larg, între 14 și 26 de ani, care acoperă două generații. „Ne concentrăm pe aceste grupe de vârstă pentru că vrem să le pregătim și să le educăm astfel încât să fie încrezătoare și capabile să se descurce în diverse situații pe piața muncii”, explică fondatoarea. „De exemplu, dacă sunt întrebate la un interviu de job dacă se gândesc să facă copii în următorii ani, să știe că așa ceva nu se poate întreba. Sau să conștientizeze că ar trebui să fie într-o relație în care responsabilitățile se împart echitabil, nu că femeia ar trebui să rămână acasă doar pentru că este mamă. Vrem să le dăm un imbold pentru a fi pregătite și încrezătoare în ele.”

Pentru Her Time Romania, anul trecut a fost foarte plin. De la o lună la alta, au vorbit despre drepturile femeilor în sistemul educațional, despre oportunitățile de stagii în product management, design, software engineering, despre viața de student atât național cât și internațional, despre experiența femeilor în industria tech și IT, despre reprezentarea femeilor în industria muzicală, despre necesitatea independenței financiare, public speaking-ul și stima de sine, crearea de spații sigure la muncă, impact social prin intermediul artei, comunități online și solidaritatea în sport. 

Gloria Steinem, „mama feminismului”, invitata Her Time Romania

Unul dintre cele mai așteptate evenimente a fost cel în care activista Gloria Steinem a fost invitată să participe la un webinar despre feminism, activism și puterea comunității în ceea ce privește schimbarea. Numită și „Mama feminismului”, Steinem este considerată lidera celui de-al doilea val de feministe din Statele Unite, dinamizat între anii 1960 și 1980. Steinem a fost editorialistă la revista New York și a co-fondat Ms., prima revistă feministă din SUA. În 2005, Steinem, Jane Fonda și Robin Morgan au pus bazele organizației Women’s Media Center, care urmărește ca femeile să devină vizibile și influente în mass-media.// Mai multe despre ea, pe site-ul său oficial: gloriasteinem.com // 

Pe lângă activitatea de la Her Time, Andreea lucrează în podcasting, producție și marketing. În SUA a colaborat cu o jurnalistă care, printre altele, i-a intervievat inclusiv lui Joe Biden și Gloria Steinem. „Lucram cu ea pe partea de marketing pentru podcastul ei și i-am spus că mi-aș dori foarte mult să mă pună în legătură cu Gloria Steinem. Prin intermediul ei am reușit să fac acest lucru.”

„A fost prima dată când a vorbit cu un public din România. Faptul că la vârsta ei incredibilă de 90 de ani, ne-a oferit toate aceste informații și înțelepciunea acumulată din experiențele ei a fost minunat. Mesajul ei a fost să rămânem pozitive și să fim perseverente.” 

Andreea (dreapta), alături de o parte dintre membrele Her Time Romaia. Foto: arhiva personală

O platformă pentru tinerx, ca protest împotriva discriminării

Modul de exprimare pe platforma Her Time este neutru din punct de vedere al genului, marcat de un „x” la finalul substantivelor. Acum câțiva ani, au luat decizia să comunice către public astfel. Conținutul platformei se adresează tinerelor, dar și persoanelor non-binare, care merită o vizibilitate mai mare în România și să fie recunoscute prin limbajul incluziv. „Ne dorim să fim cât mai incluzivi, vorbind despre persoane non-binare, diferite orientări sexuale, dizabilități și să creăm spațiu pentru cât mai multe tipuri de identități, la fel ca etnie, rasă și altele”, spune Andreea.

„Dacă vorbim doar despre un profil de fată sau femeie din România, inclusiv persoane din medii rurale, nu suntem suficient de incluzivi”, continuă ea. „Încercăm să creăm un spațiu în care orice femeie, fată sau persoană non-binară să se recunoască, să se simtă în siguranță și să aibă acces la informații și oportunități. Dacă nu facem asta, munca noastră este incompletă, mai ales că discriminarea afectează diverse identități, fie că vorbim despre femei, minorități sexuale sau altele. Discriminarea este adesea intersecțională și trebuie să fie adresată și recunoscută ca atare.”

E nevoie de educație cu privire la un leadership pozitiv

O temă recurentă de discuție pe HTR este cea legată de leadership. „Leadership-ul în 2024 înseamnă să avem lideri care sunt incluzivi, responsabili și etici”, spune Andreea. „Nu înseamnă doar să adere la normele existente, ci să aducă diversitate în pozițiile de decizie, pentru a reflecta realitatea societății. Orice persoană, indiferent de identitate, rasă, proveniență, etnie, dizabilitate sau orientare sexuală, are dreptul să fie într-o poziție de leadership. Este important să avem reprezentare diversă la nivel decizional pentru a asigura echitate și a reflecta nevoile societății.”

HTR încurajează persoanele din comunitate să aspire la astfel de poziții și să nu lase pe nimeni să le spună că nu pot realiza ceea ce își propun. Să-și dorească mai mult, fără a se lăsa descurajate de prejudecăți sau stereotipuri. „Mai exact, leadership-ul despre care vorbim noi nu înseamnă doar să te adaptezi la ce există deja și să încerci să îți faci loc într-un sistem existent”, spune Andreea. „Nu vorbim despre leadership-ul de tip girlboss care, deși poate părea entuziasmant la început, nu este incluziv și nu aduce schimbări reale.”

Andreea își amintește că, la un moment dat, vorbea la interviuri cu fete care abia începeau liceul și care ziceau că vor să fie avocate, dar părinții aveau alte idei. De exemplu, o fată spunea: „Eu vreau să fiu avocat, dar tata mi-a spus că nu este potrivit pentru o fată, mai bine faci altceva, ca robotică”. Astfel de exemple sunt numeroase. Este important ca ele să aibă deschiderea să viseze la ceea ce își doresc și să nu lase pe nimeni să le spună altceva. Să nu creadă că există meserii destinate doar bărbaților și meserii potrivite doar pentru femei.

Rolurile de gen în familie și în societate sunt tot stereotipuri

În România, există atât concediu de paternitate, cât și de maternitate, care poate dura până la doi ani. Dar cumva o companie se gândește: „Dacă fata asta are 25 de ani, în câțiva ani probabil va vrea copii. O ținem doi ani, o plătim bine prin stat, dar ea stă acasă. Poate mai face încă unul și tot stă acasă, ceea ce nu ne convine”. 

„Cred că faptul că nu ne gândim că într-o familie responsabilitatea este împărțită între femeie și bărbat este o mare problemă”, spune Andreea. „Și să nu uităm că există multe familii care nu sunt standard: femeie, bărbat, copil. Sunt multe familii monoparentale sau familii în care partenerii au diferite orientări sexuale. Este important să recunoaștem și să adresăm aceste structuri familiale diverse în contextul profesional și social.”

Presupunerile sunt făcute doar pe baza genului unei persoane, crede Andreea. De exemplu, când o femeie merge la serviciu cu copilul ei, lumea o percepe ca fiind mai responsabilă, dar cu o conotație negativă. În contrast, un bărbat aflat în aceeași situație este văzut ca un babysitter, cu comentarii de genul „ce drăguț că are grijă de copil”.

Asta e o mare barieră pentru femei, afectându-le dezvoltarea și contribuția în orice spațiu în care lucrează. Apoi, dacă o femeie vine îmbrăcată într-un anumit fel la serviciu, pot apărea observații nepotrivite, în funcție de cât de conservatoare este compania.

Așteptările sunt foarte diferite, crede Andreea. „Vorbeam zilele trecute cu o fată care este fotografă și are lucrări excelente. Lucrează din greu și se vede că își dă interesul foarte tare, dar spunea că la început, când a intrat în industrie, nu a fost luată în serios deloc și de multe ori nu a fost plătită pentru joburile făcute, fiind astfel dată la o parte. Pe de altă parte, prietenul ei, care este videograf și de aceeași vârstă, nu a avut probleme de acest gen, deși și el este nou în industrie. Așadar, există aceste prejudecăți și biasuri care fac femeile mai puțin notabile.”

Foarte multe femei au misoginismul internalizat

Pentru că simt că trebuie să aibă aceeași atitudine cu a unui bărbat pentru a fi luate în seamă sau pentru a-și menține poziția, multe femei afișează o atitudine misogină și contribuie la perpetuarea acestuia. „Reprezentarea femeilor este scăzută în multe domenii, inclusiv în poziții de lider”, explică Andreea. „De exemplu, în media, film și industriile creative, cei care au bugete substanțiale și apar în cinema sunt, în mare parte, bărbați. Asta afectează poveștile pe care le aflăm, care sunt spuse din perspectiva și prin ochii bărbaților. Este o pierdere pentru toată lumea – atât pentru femei, cât și pentru bărbați și pentru societate în general, care nu beneficiază de perspective diverse.” 

Trendurile de pe social media reflectă și ele realitatea societății și ce se întâmplă la nivel economic și social. Spre exemplu, trendul recent cu „tradwife”, în care femeile se întorc la rolurile tradiționale de gospodine, este de criticat, crede Andreea. „Atitudinea asta nu este o alegere liberă, ci reflectă presiunile și normele sociale care constrâng femeile. Nu ar trebui să romantizăm acest stil de viață. Reflectă faptul că trăim în vremuri dificile. Dacă tu consideri că ți-e mai ușor să rămâi acasă și să faci treburi casnice, poate ești obosită de la muncă sau în burnout și crezi că e mai OK așa. Dar și această alegere are două tăișuri. Alegi să rămâi acasă, dar nu se știe niciodată cum se va schimba relația ta. Sau poate deveni abuzivă. Astfel, îți pierzi libertatea. Chiar dacă ai o diplomă de facultate, timpul trece și nu este ușor să reintri pe piața muncii.”

Feminismul nu se referă doar la drepturile femeilor

Gloria Steinem spunea că feminismul este ideea radicală că o femeie și un bărbat sunt egali. Andreea crede, însă, că feminismul este mult mai mult decât ideea de egalitate între femei și bărbați. „Este incluziv și ar trebui să fie incluziv, altfel nu-și face treaba. Este un framework și un mindset prin care privim lumea, viețile noastre de zi cu zi și comunitățile noastre. Ne permite să le gândim și să le criticăm pentru bunăstarea și beneficiul comun al societății.”

Feminismul nu se referă doar la drepturile femeilor, mai spune ea. De exemplu, restricțiile impuse bărbaților de a-și exprima emoțiile, de a plânge, sau presiunea pe care o simt în familie, de a contribui mai mult, sunt aspecte dăunătoare care trebuie abordate. „Nu putem vorbi doar despre femei, ci trebuie să adresăm și aceste aspecte, deoarece împreună formăm dinamicile sociale”, spune Andreea. „De patriarhat beneficiază o categorie de persoane, dar afectează pe toată lumea.”

Pe unii, mișcarea feministă îi sperie, pentru că o înțeleg greșit. Ca la orice mișcare socială și activistă care vrea să aducă schimbare și echitate, oamenii care aderă la patriarhat și beneficiază de el se tem de pierderea acestor beneficii. Este vorba și de confuzie și lipsă de educație. Mulți nu înțeleg exact ce înseamnă feminismul și ce viziune are, astfel că frica lor este cauzată de necunoscut și de teama de a pierde avantajele din sistemul cu care sunt obișnuiți.

„Și unele femei încearcă să folosească patriarhatul în beneficiul lor”, spune Andreea. „Observ foarte mult acest fenomen în România, inclusiv în cele mai mici lucruri, care îți afectează viața de zi cu zi. De exemplu, standardele de frumusețe, ce înseamnă un corp sănătos, ce înseamnă o persoană frumoasă, sunt foarte limitative. Reflectă părerile și limitările oamenilor și ale gândirii lor.” În schimb, în America, unde Andreea a trăit cinci ani, a simțit mult mai mult libertatea de exprimare și diversitatea frumuseții. 

Nu „doar” o tragedie, ci îngrădirea drepturilor omului

O altă temă des abordată la Her Time este despre îngrădirea drepturilor femeilor. Discuțiile acestea se poartă, dar vin în atenția oamenilor doar când există un protest sau o dramă mediatizată. Se întâmplă des, dar sunt trecătoare și nu sunt neapărat asociate cu feminismul. „Dacă vezi la televizor că o femeie a murit în spital pentru că nu i s-a acordat asistență medicală când trebuia să nască, spui că este o tragedie, dar nu o asociezi neapărat cu drepturile reproductive.”

Andreea e de acord și cu mesajul Erikăi Isac, exprimat răspicat prin piesa „Macarena”. Dacă altfel nu se poate atrage atenția, atunci drepturile femeilor trebuie strigate inclusiv prin astfel de acte artistice. „Este foarte important că s-a deschis discuția. Este ca și cum nu puteai să te uiți în altă parte, nu puteai să vezi asta și să rămâi indiferent. Discuția a fost deschisă, problema a fost enunțată tare și răspicat.”

Până la urmă, crede Andreea, dacă vorbești frumos, nimeni nu te bagă în seamă. „Și Erika spune în melodie că societatea consideră inadecvat să vorbești urât pentru că ești fată sau domnișoară. Este și un mod de a contracara această idee.”

Este important ca aceste eforturi să fie susținute și de alți artiști și să fie constante, în beneficiul comunității și al societății. „Altfel, se pot pierde în zgomotul mediatic, fiindcă focusul poate deveni ceea ce este viral, ce aduce bani și profit. Este esențial să rămână concentrat pe scopul inițial, în beneficiul societății.”

Ar fi interesant ca aceste discuții să ajungă și în Parlament

România se confruntă cu probleme serioase legate de drepturile femeilor în acest moment. Deși dreptul la avort este stipulat în lege, în realitate, aproximativ 80% dintre unitățile medicale, prin medicii care activează în ele, refuză să facă avorturi. 

„Cred că această problemă pornește de la reprezentarea femeilor în politică și de la reprezentarea tuturor tipurilor de identități care există în societatea românească, dar care nu se reflectă în pozițiile decizionale”, spune Andreea. „Din ce am observat, lucrând ca voluntară cu Oana Bîzgan// Oana Bîzgan este o politiciană română independentă, membră a Camerei Deputaților, care susține egalitatea de gen. // și ulterior, văzând alte femei în politică, este foarte greu, pentru că sunt puține femei care fac propuneri pentru drepturile femeilor. Multe dintre ele se încadrează în tiparul patriarhatului, încercând să se adapteze la sistem pentru a-și menține poziția. Aceste femei au internalizat misoginismul și chiar fac rău femeilor.”

Și dacă nu există persoane care să gândească în folosul societății, inclusiv în folosul femeilor, atunci este normal să nu existe suficiente persoane în pozițiile respective care să militeze pentru drepturile reproductive. „Pare că alunecăm pe o pantă descendentă, nu doar în România, ci și la nivel global”, spune Andreea. „Asta e ciudat, având în vedere că pentru drepturile femeilor s-a luptat de peste 100 de ani. Cred că ține foarte mult de situația economică, pentru că oamenii se confruntă cu dificultăți în această perioadă și atunci prioritățile politice devin economice, peste orice altceva. Asta duce la o întoarcere la multe limitări și încălcări ale drepturilor.”

Feminismul nu va dispărea niciodată

Andreea crede în puterea comunității și de-asta a și creat una. „Cel mai important este ca oamenii care împărtășesc același sistem de valori să vină împreună, să se poată susține și să ajute, astfel, la formarea de comunități și grupuri de sprijin. Este esențial să se simtă în siguranță și să se asocieze cu persoane care au aceleași valori. Ce este personal este politic și ce este politic este personal. Acestea nu pot fi separate.”

Cât despre viitorul feminismului, Andreea crede că nu va dispărea vreodată, pentru că este nevoie de el în mod constant. „Chiar dacă am ajunge la societatea la care visăm, unde există echitate, acea societate ar fi de fapt rezultatul feminismului. Este un ideal care va continua să fie relevant și necesar. Cred că din ce în ce mai multă lume conștientizează nevoia feminismului și ce înseamnă acesta. Fără el, nu am avea multe din lucrurile pe care le avem astăzi. Trebuie să continuăm să luptăm pentru a obține și mai multe drepturi pentru generațiile viitoare.”