LeoPatrizi/Getty Images

Platformele sociale provoacă îngrijorări legate de starea de bine a oamenilor14 min read

De Andrew Dunne 08.06.2023

Deși inspiră creativitatea și stimulează comunitățile online, aplicații precum TikTok stârnesc îngrijorări legate de potențialele efecte nocive asupra sănătății utilizatorilor.

De când Jinnet Paola Pedraza (Pao_la_PeriodistaContul său de TikTok: tiktok.com) a descărcat pentru prima oară TikTok în 2019, aceasta a devenit unul dintre cei mai înfocați promotori ai platformei sociale și unul dintre cei mai populari utilizatori ai săi. Videoclipurile sale scurte despre protestele în masă din Columbia, din 2021, au devenit virale în comunitatea globală TikTok.

Pedraza s-a decis să instaleze TikTok deoarece fiica ei îi vorbise mult despre cât de distractivă este aplicația. Pedraza, în vârstă de 37 de ani, cercetătoare în jurnalism originară din Columbia care trăiește acum în Spania, a dorit să afle mai multe despre conținutul disponibil, așa că a apelat la fiica ei.

Nișa de știri

Atunci când întreaga lume era supusă restricțiilor de deplasare din cauza pandemiei de COVID-19, cele două au utilizat aplicația pentru a posta scurte clipuri despre cum se adaptau vieții în interior. Apoi, odată cu izbucnirea protestelor din Columbia legate de creșterea impozitelor, sănătate și alte aspecte, Pedraza a găsit o nișă: postarea de știri despre protestele publice din țara ei de origine.

„Am descoperit că TikTok este un instrument valoros, care ar putea ajuta la transformarea societăților, dincolo de dansurile, trendurile și provocările de pe platformă”, a spus ea.

Atunci când Pedraza a înregistrat primul ei videoclip, avea 100 de urmăritori. Astăzi, aproape 25.000 îi urmăresc actualizările zilnice.

Pedraza își folosește cunoștințele dobândite astfel într-un nou proiect de cercetare finanțat de UE legat de impactul TikTok asupra Generației Z: „zoomerii” care au crescut înconjurați de platformele sociale.

Inițiativa este coordonată de dr. Paolo Gerbaudo, sociolog cultural la Scuola Normale Superiore, un centru de învățământ italian înființat de Napoleon în anul 1810. Proiectul, denumit TikTok și Generația Z sau TKTKGEN,„TikTok and Generation Z: Online Participation and Identification in China and Italy”, cordis.europa.eu a fost lansat în ianuarie 2022 și se va derula până la sfârșitul acestui an.

Prin analiza platformelor sociale și focus grupuri făcute în Europa și China, de unde provine TikTok, Gerbaudo își propune să înțeleagă mai bine aceste platforme sociale de a doua generație, caracterizate prin distribuirea de videoclipuri. Acesta se axează pe motivele și modul în care tinerii folosesc TikTok.

Energie pozitivă

Unul dintre motivele pentru care tinerii au renunțat la platformele sociale tradiționale precum Facebook și Twitter în favoarea TikTok este conținutul său mai pozitiv, potrivit lui Gerbaudo.

Spre deosebire de discuțiile febrile caracteristice Twitter, TikTok s-a prezentat încă de la început ca o forță în slujba binelui, prin algoritmul său unic capabil să facă predicții precise în legătură cu tipul de conținut care ar putea să îi placă unui utilizator.

Gerbaudo crede că, probabil, această abordare rezonează mai bine cu Gen Z, care ar fi în căutarea unor materiale mai entuziaste.

„Gen Z a crescut într-o lume afectată de crize succesive – de la schimbările climatice la COVID-19 –, ceea ce i-a modelat, inevitabil, atitudinile și părerile”, spune acesta. „TikTok poate fi o prismă prin care să înțelegem cultura tinerilor și se pare că această generație are o viziune realmente diferită asupra lumii, mai puțin orientată spre confruntare.”

Dar oare un exces de energie pozitivă și de mesaje motivaționale nu ar putea să ducă și el la acumularea unor probleme pentru tineri?

Gerbaudo caută să înțeleagă mai bine impactul „pozitivității toxice” a platformei (presiunea permanentă de a afișa fericire și de a împărtăși numai aspectele pozitive ale vieții) asupra sănătății lor mentale.

Există totodată și unele îngrijorări legate de dependența de ecrane. Deși, deocamdată, nu se cunosc prea multe despre modul în care TikTok afectează utilizatorii,„What TikTok does to your mental health: ‘It’s embarrassing we know so little’”, theguardian.com experții avertizează că algoritmul unic al platformei și videoclipurile de 15–30 de secunde ar putea avea consecințe majore asupra stării de spirit a oamenilor pe termen lung.

CITEȘTE ȘI: Social media: prietenul sau dușmanul adolescenților? 

Efectele ecranelor

Profesorul Anders Grøntved de la Syddansk Universitet deschide noi perspective prin unul dintre cele mai aprofundate studii referitoare la impactul timpului mai îndelungat petrecut în fața ecranelor.

Acesta a coordonat un proiect care s-a întins pe șase ani și și-a propus să examineze efectele utilizării ecranelor digitale asupra sănătății mintale, a somnului și a activității fizice. Denumit SCREENS,„Immediate and long-term health risks of excessive screen-based media use”, cordis.europa.eu proiectul finanțat de UE s-a încheiat în luna ianuarie a acestui an. 

Dacă în urmă cu circa 15 ani cercetătorii se bazau pe chestionare pentru a determina timpul petrecut de oameni în fața ecranelor, întrebându-i, de obicei, cât timp petrec în fața computerului sau a televizorului, astăzi este nevoie de o nouă abordare.

Echipa SCREENS a dezvoltat aplicații pentru a monitoriza utilizarea smartphone-urilor și a măsura mișcările oamenilor, calitatea somnului și nivelurile de stres. Deși timpul petrecut în fața ecranelor a crescut, în mod evident, implicațiile asupra sănătății sunt mai greu de cuantificat, potrivit lui Grøntved.

Totuși, prin combinarea datelor colectate de la aproape 400 de persoane din Danemarca și grație contribuțiilor din domeniul sănătății și al științelor comportamentale, echipa a reușit să facă lumină în legătură cu modul în care timpul petrecut online afectează societatea, îndeosebi copiii.

Pauză de la ecrane

Rezultatele proiectului arată că, atunci când timpul petrecut în fața ecranelor a fost redus la o oră pe zi, activitatea fizică în rândul copiilor și al tinerilor a crescut substanțial.

În cursul săptămânii, activitatea fizică a crescut, în medie, cu 45 de minute în fiecare zi, iar în weekend, cu 73 de minute.

„Chiar nu ne așteptam la un efect atât de însemnat”, a spus Grøntved. „Trebuie să găsim opțiuni mai bune pentru ca tinerii să petreacă mai mult timp împreună față în față, nu în fața ecranelor”. 

Date fiind aceste constatări, Grøntved lucrează acum cu școlile locale pentru a spori disponibilitatea activităților extrașcolare.

În cazul adulților, impactul pozitiv legat de activitatea fizică nu a fost atât de evident, întrucât aceștia tindeau să înlocuiască o activitate sedentară – statul în fața ecranelor – cu alta. Aceștia au semnalat însă o calitate mai bună a somnului și o îmbunătățire a dispoziției și a stării generale de bine.

Pe scurt, proiectul a confirmat unele dintre provocările preconizate aduse de utilizarea mai intensă a platformelor sociale și a contribuit la o mai bună concentrare mentală.

„Există avantaje ale acestor tehnologii, însă trebuie să ținem mai bine în frâu efectele imediate și pe termen lung pe care acestea le au”, a spus Grøntved.

Reguli de familie

În opinia sa, ar fi nevoie de un control sporit asupra utilizării platformelor sociale, mai ales în familie.

Un pas practic pe care îl sugerează părinților ar fi stabilirea unor reguli pentru limitarea timpului petrecut în fața ecranelor acasă, nu doar pentru copii. Datele proiectului arată că cu cât părinții petrec mai mult timp în fața ecranelor, cu atât mai mult timp vor petrece și copiii lor.

De asemenea, cu cât părinții sunt mai dependenți de smartphone-urile lor, cu atât sănătatea mentală a copiilor lor este mai precară. Atunci când se stabilesc limite în familie, oamenii sunt mai activi și, în general, mai fericiți.

Grøntved a încercat acest lucru acasă cu cei trei copii ai săi, iar rezultatele au fost uimitoare.

„A fost o experiență benefică pentru familia mea și ne-a oferit mult mai mult timp petrecut împreună acasă”, a spus acesta. „I-aș sfătui și pe ceilalți să încerce.” 


Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare (CEC) al UE și prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA). Articolul a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE. 



Text de

Andrew Dunne

Este jurnalist de știință și scrie despre cercetare, mediu, istorie și alte subiecte.

SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
SOCIETATE|BS DETECTOR

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?

De
De la Costi Ioniță la Diana Șoșoacă, tot mai mulți influenceri și politicieni încearcă să te convingă că guvernul vrea să te controleze și soluția e să-ți ții banii la saltea. Cât de mult adevăr e în această nouă conspirație de import?