Sorbetto/Getty Images

Reușesc informațiile corecte să înlăture efectul dezinformării?28 min read

De Magda Roșu 13.12.2021

Un studiu experimental desfășurat în România observă empiric schimbările de percepție ale cititorilor când aceștia citesc o știre falsă urmată de dezmințirea prin prezentarea datelor oficiale.

Ai auzit adesea că știrile false pot fi combătute prin informații corecte: „Verifică informația și din alte surse!”. Informarea pare antidotul firesc la dezinformare – din momentul în care afli adevărul, o să abandonezi informația falsă. Doar că, de multe ori, aflarea adevărului nu schimbă fundamental raportarea la o situație. Asta pentru că oamenii rămân adesea prinși într-o percepție denaturată chiar și după ce devin conștienți de realitatea lucrurilor.

Care ar putea fi ancorele care te țin prins într-o informație falsă? Cât de mult te ajută confruntarea dezinformării cu faptele reale? Cât de mult efort implică desprinderea de o informație falsă?

Acestea au fost întrebările de la care am pornit în dezvoltarea studiului nostru When is reliable data effective? The role of media engagement in reducing the impact of fake news on worry regarding terrorism”, „When is reliable data effective? The role of media engagement in reducing the impact of fake news on worry regarding terrorism”, springer.com publicat de curând în Current Psychology.

În ce măsură este abordat acest subiect în literatura de specialitate?

În ultimii ani, științele sociale renunță la discuțiile mai degrabă ipotetice despre agenți raționali și iau drept subiect de studiu comportamentul uman în toată splendoarea și iraționalitatea lui. Deși, în teorie, o persoană perfect rațională ar abandona un neadevăr atunci când el este contrazis de fapte reale, în realitate, interacțiunea cu diferite tipuri de informație este mult mai nuanțată.

Să propui unei persoane să renunțe la o perspectivă eronată calibrând-o la realitate nu este cu mult mai sensibil decât să-i propui să nu mai fie tristă pentru că viața nu este atât de tragică. Sau să renunțe la fumat, pentru că fumatul este nesănătos și consumă din banii care ar putea fi strânși pentru vacanţe all inclusive, la 4 stele, pentru toată familia, la Marea Mediterană.„Cât de mulţi bani strângi dacă te laşi de fumat”, sigurantafinanciara.ro La fel ca multe alte procese cognitive, procesarea informației este un mecanism complex, care depinde mult de predispoziții și context.

Deși există multe studii care discută diferite fațete ale procesării informației în cazul știrilor false, foarte puține abordează subiectul din perspectiva desprinderii eficace de dezinformare. Plecând de la conceptele proxime din psihologie și din literatură despre dezinformare, am propus un cadru experimental pentru a investiga dacă, în percepția cititorilor, faptele reale contrazic până la capăt știrile false.

Care au fost provocările de conceptualizare a unui astfel de studiu?

Percepția și reacția emoțională ale unei persoane sunt, în sine, greu de observat pentru orice observator exterior. Cea mai provocatoare parte a dezvoltării unui experiment este stabilirea manipulărilor experimentale care permit suficient control pentru a izola reacția vizată.

Un mare ajutor în conceptualizarea unui experiment nou îl reprezintă experimentele din studii deja publicate. De cele mai multe ori, cercetătorii adaptează manipulările experimentale propuse de studii anterioare la paradigma unui nou studiu. În cazul nostru, nu exista nicio manipulare experimentală care să urmărească ceva similar cu citirea unui text de știre falsă urmată de parcurgerea unui text care prezintă date din surse de încredere.

Pe lângă această provocare, rezultatele din literatura de specialitate indicau răspunsuri contradictorii la întrebarea: „Sunt faptele reale un instrument eficient pentru a combate dezinformarea?”.

Pe de o parte, în psihologie este propus efectul de amorsare (în engleză e numit priming). Studiile arată că expunerea inițială la un stimul poate crea reprezentări care sunt accesate inconștient și  influențează ulterior reacția la un stimul subsecvent.„Priming and Human Memory Systems”, science.org  Multe cercetări spun că mass-media este un canal ideal pentru mecanismele de amorsare.„Priming and Fake News: The Effects of Elite Discourse on Evaluations of News Media”, tandfonline.com Expunerea inițială la știri false ar putea avea efecte asupra percepției care să persiste dincolo de pragul expunerii ulterioare la informație corectă. Unele studii arată chiar că mecanismele cognitive iraționale determină oamenii să continue să creadă propuneri ale dezinformării și să acționeze potrivit acestor propuneri chiar și după ce dezinformarea este dezmințită.„‘Fake news’: Incorrect, but hard to correct. The role of cognitive ability on the impact of false information on social impressions”, www.sciencedirect.com;  „Misinformation and Its Correction: Continued Influence and Successful Debiasing” , journals.sagepub.com Cu alte cuvinte, cititorii știrilor false ar putea rămâne ancorați în dezinformare și după dezmințire.

Pe de altă parte, gândirea critică este propusă ca instrument de desprindere de dezinformare. Roozenbeek și van der Linden au propus un studiu experimental„Fake news game confers psychological resistance against online misinformation”, nature.com printr-un jocÎl poți juca aici: getbadnews.com unde jucătorii obțin imunitate cognitivă la știri false prin antrenarea gândirii critice. După ce au adoptat identitatea unei persoane care crează știri false, ei au reușit să identifice mai ușor informațiile false. Din această perspectivă, interacțiunea cu informația corectă poate stimula gândirea analitică, facilitând distanțarea de știrea falsă.

Pentru a replica cât mai fidel realitatea și modul în care cititorii interacționează în mod normal cu știrile și restul informației la care au acces, ne-am dorit să intervenim cât mai puțin în procesul interacțiunii participanților cu textele din cadrul experimentului. În contextul propus de Roozenbeek și van der Linden„Fake news game confers psychological resistance against online misinformation”, nature.com participanții au fost rugați în mod expres să evalueze calitatea știrilor pe care le citesc.

La momentul implementării experimentului nostru, nu exista un alt studiu care să preia rezultatele cercetării lui Roozenbeek și van der Linden, considerând însă o expunere subtilă la știri false, unde cititorii să nu fie îndrumați nicicum spre o analiză critică a textului. În absența unei astfel de asistențe, efectul știrilor asupra cititorilor poate fi diferit.

Cadrul studiului

În cadrul experimentului nostru, participanții au citit o știre, urmată de prezentarea datelor oficiale în legătură cu subiectul acesteia. Materialele folosite ca manipulări experimentale au fost un text de știre și un text informativ cu date oficiale. Pentru a permite comparația între grupurile experimentale, textul de știre a fost folosit în două variante: știre de încredere și știre falsă.

Terorismul a fost folosit ca subiect de discuție, pentru că reprezintă o amenințare reală, dar în același timp suficient de îndepărtată de contextul cultural local, unde nu există niciun conflict armat, religios sau cultural asemănătoare.

Am măsurat schimbarea îngrijorării participanților cu privire la terorism înainte și după manipularea experimentală și am cerut estimări post-experimentale pentru numărul așteptat de victime ale terorismului în Europa, în anul în curs. Ne-am așteptat ca tipul de conținut din textul de știre să influențeze nivelul îngrijorării și așteptările exprimate prin estimări.

Pe lângă îngrijorarea participanților cu privire la terorism, am măsurat nivelul de atenție și credibilitatea acordată în general știrilor legate de terorism ca indicator indirect al angajamentului participanților cu conținutul media despre terorism. Consumul de media este puternic și pozitiv asociat cu capacitatea de a detecta știrile false.„Social Media and Fake News in the 2016 Election”, pubs.aeaweb.org

Ținând cont de asocierea pozitivă dintre gândirea critică și capacitatea de a detecta dezinformarea,„Lazy, not biased: Susceptibility to partisan fake news is better explained by lack of reasoning than by motivated reasoning”,.sciencedirect.com am măsurat gândirea analitică a participanților. Iar pentru că efectele dezinformării sunt discutate mai ales în context politic, am măsurat nivelul de conservatorism al participanților, așteptându-ne să găsim diferențe între afilierile politice în ceea ce privește susceptibilitatea la dezinformare.„“You are Fake News”: Ideological (A)symmetries in Perceptions of Media Legitimacy”, psyarxiv.com

Manipulările experimentale și materialele folosite în cadrul experimentului

Pentru textul de știre de încredere am folosit informații nealterate de pe  Our World in Data,„Our World in Data”, ourworldindata.org  unul dintre cele mai de încredere site-uri de știință. Cealaltă sursă de informații folosită a fost site-ul Europol, cu cel mai recent raport privind situația și tendințele terorismului în Europa (TE-SAT-2019).„Terrorism Situation And Trend Report 2019 (TE-SAT)”, europol.europa.eu   Prima parte a știrii a prezentat informații mai degrabă generice despre terorism: definiție, efecte și impact, mijloace și scop. A doua parte a restrâns subiectul la informații specifice despre evenimentele teroriste din 2018.

Pentru textul de știre falsă am modificat exprimările din știrea de încredere făcând apel la emoțiile cititorului. Am aplicat, deci, o singură tehnică specifică generării dezinformării – folosirea limbajului manipulativ. „An overview of online fake news: Characterization, detection, and discussion”, sciencedirect.com Expresiile neutre și echidistante din textul nealterat au fost înlocuite cu exprimări fataliste, întâlnite frecvent în jurnalismul de rea-credință.„An overview of online fake news: Characterization, detection, and discussion”, sciencedirect.com De exemplu, expresia „cu scopul de a obține schimbare politică” a fost înlocuită cu „cu scopul de a obține exterminarea societăților democratice”, „violență sau amenințare cu violență” cu „omoruri sângeroase și acte de cruzime”, iar „intenția de a ucide aleatoriu” cu „intenția de a ucide proclamativ”.

În stânga este textul original, iar în dreapta cel folosit în studiu ca știre falsă.

Textul informativ cu date oficiale a familiarizat pentru început cititorul cu activitatea Europolului, cu rapoartele anuale ale Europolului despre terorism (rapoartele TE-SAT) și a expus apoi atentatele teroriste din 2018 și numărul de persoane ucise în cazul fiecărui atentat.

 

Manipulările experimentale au fost concepute în așa fel încât datele Europol să invalideze tonul și conținutul textului de dezinformare.

Efectele dezinformării nu sunt întotdeauna înlăturate prin consultarea datelor de încredere

Pentru a testa dacă fiecare dintre manipulările noastre experimentale a funcționat izolat, am urmărit diferențele dintre estimările numărului așteptat de victime ale terorismului. Expunerea singulară la date Europol privind terorismul a dus la estimări semnificativ mai mici, în timp ce expunerea la știri false a dus la creșterea semnificativă a estimărilor.

Când participanții au interacționat atât cu textele de știre cât și cu datele Europol, nu am observat diferențe semnificative între cei care au citit știri false și cei care au citit știri de încredere. Cu toate acestea, când am luat în considerare atenția oferită în general știrilor legate de terorism – angajamentul cu acest subiect, așadar –, am identificat o interacțiune semnificativă între narațiune, date și nivelul de angajament. Când participanții au citit informații nealterate urmate de date Europol, îngrijorarea lor cu privire la terorism a scăzut semnificativ, dar numai pentru cei foarte interesați deja de subiect. În opoziție, pentru participanții care au citit știri false urmate de date Europol, îngrijorarea cu privire la terorism a crescut semnificativ, dar numai în cazul celor care ignoră complet știrile legate de terorism.

Interesul oferit în general unui subiect pare să facă pentru cititori mai evidentă discrepanța dintre o știre falsă și datele oficiale. Acest interes poate fi privit ca o dezmințire anticipată (prebunking, în engleză) a știrilor false.

În contextul acestui studiu, gândirea critică nu a moderat interacțiunea dintre textele de știre și datele Europol. Atunci când gândirea critică nu este solicitată în mod expres, ca în cadrul studiului lui Pennycook și Rand,„Lazy, not biased: Susceptibility to partisan fake news is better explained by lack of reasoning than by motivated reasoning”, sciencedirect.com familiaritatea cu subiectul are o influență mai mare asupra percepției cititorului.

Efectul de segregare datorat dezinformării

În cazul participanților care au citit știri false urmate de date oficiale, am identificat un efect de polarizare. Doar în interiorul acestui grup experimental, rezultatele au arătat simultan o scădere și o creștere semnificativă a scorurilor de îngrijorare cu privire la terorism. În restul grupurilor, scăderea, creșterea și menținerea scorurilor a fost uniformă.

Am observat o creștere a îngrijorării legate de terorism în cazul tuturor participanților care au citit știri false urmate de date oficiale și care obișnuiesc să ignore în general știrile legate de terorism. Interacțiunea dintre știri false și date oficiale a avut efectul opus asupra participanților care au raportat un interes crescut față de știrile legate de terorism – 64% dintre aceștia au arătat o scădere semnificativă a îngrijorării legate de terorism. Același mesaj a condus la percepții contrare, un efect de polarizare explicat prin gradul de interes arătat în general subiectului vizat.

Expuși la aceleași știri false contrazise de date oficiale, participanții care oferă o doar atenție moderată știrilor legate de terorism – nici nu le ignoră, dar nici nu le urmăresc cu un interes crescut – nu au afișat o tendință de a crește sau de a scădea scorurile de îngrijorare. Considerând însă și conservatorismul în cazul lor, am identificat o creștere semnificativă a îngrijorării în cazul celor mai conservatori, împreună cu o scădere semnificativă în cazul celor mai puțin conservatori. Deși interesul marginal față de un subiect nu contribuie la efectul de segregare, un scor crescut al conservatorismului conduce la o tendință clară de creștere a îngrijorării atunci când cititorii întâlnesc știrile false contrazise de date oficiale. Într-un context identic, cei cu un scor al conservatorismului sub medie se plasează în opoziție – în cazul lor, îngrijorarea scade semnificativ.

Acest set de rezultate arată că gradul de informare și angajamentul diferit cu anumite subiecte poate conduce la percepții contradictorii chiar și în cazul unui tip de mesaj transmis unitar.

​​Cazul Cambridge Analytica„Cambridge Analytica: how did it turn clicks into votes?”, theguardian.com a urmăritat acest tip de mecanism. Algoritmul dezvoltat de Cambridge Analytica i-a vizat pe votanții indeciși sau doar marginal implicați în subiectul alegerilor prezidențiale din America din 2016. Faptul că cei indeciși au fost identificați și împinși cu succes spre o anumită decizie de vot arată că o modificare generalizată în implicare sau în înclinație politică poate conduce la reconfigurarea ideologică a unei întregi comunități. Mai mult, rezultatele studiului experimental arată că acest tip de segregare datorat dezinformării se poate manifesta chiar și în prezența informației de încredere.

Aceste rezultate, care arată că un mediu cu informații false poate fi dăunător chiar și în prezența unor date oficiale și de încredere, ar trebui avute în vedere mai ales ținând cont că manipularea emoțională a fost realizată cu succes în cadrul acestui experiment doar prin alterarea discursului. În realitate, tehnicile de generare a știrilor false pot fi mult mai complexe și pot contura mesaje mult mai nuanțate și convingătoare. În mod firesc, pe măsură ce știrile false devin mai convingătoare, desprinderea de ele devine mai complicată.

Poate înainte de „Verifică informația și din alte surse!” ar trebui aplicat îndemnul „Verifică sursa înainte să citești!”. Mai ales în momente în care nu ești dispus să depui efortul unei analize critice și nu ai resurse cognitive pentru a oferi o atenție deosebită unui subiect, ai putea limita expunerea la informație de slabă calitate. În special în cazul unui subiect nou și în legătură cu care nu ești informat.

În acest sens, există câteva resurse online care stabilesc obiectivitatea surselor de știri, cum ar fi The Media Bias Chart,„The Media Bias Chart”, adfontesmedia.com Media Bias/Fact Check (MBFC), Îl poți accesa aici: mediabiasfactcheck.com sau Point of View: Points of View,„Point of View: Points of View”, libguides.santarosa.edu.

Există și resurse care stabilesc facticitatea știrilor, cum ar fi PolitiFact,Îl poți acces aici: politifact.com FactCheck.org,Îl poți acces aici: factcheck.org sau Snopes.Îl poți acces aici: snopes.com În cazul României, Factual.roÎl poți acces aici: factual.ro este o resursă de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România.

CITEȘTE ȘI: Cum tratezi dezinformarea? Simptome, susceptibilitate, prevenție



Text de

Magda Roșu

Asistent universitar, doctorand în cibernetică și statistică economică. Interesele ei de cercetare includ economia comportamentală și politicile publice. Știe să cânte „Baby Shark” la pian.

SPAȚIU|STUDIU

Apă detectată într-o galaxie îndepărtată, la 12,88 miliarde de ani-lumină de Pământ

De
La aproape 13 miliarde de ani-lumină de Pământ, într-o galaxie îndepărtată, oamenii de știință au motive să creadă că au detectat apă, o substanță despre care până acum nu se credea că ar putea fi întâlnită atât de departe de Calea Lactee.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

De ce sarmalele sunt (și) românești și nu sunt turcești

De
O (nu foarte) scurtă analiză a istoriei sarmalelor arată că românii pot să și-o revendice fără griji drept rețetă tradițională.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Cașcavalul de Săveni, unul din puținele produse românești cu denumire protejată

De
Printre cele nouă produse alimentare românești cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), sunt doar trei brânzeturi. Unul dintre ele era cât pe ce să se piardă, dacă nu existau câțiva producători locali hotărâți să îl salveze.
SOCIETATE|OVERVIEW

Infochioșcurile promiteau digitalizarea Capitalei. Acum sunt doar decor urban fără stăpân

De
Uitate de ani buni, zeci de dispozitive inutile și nefuncționale au ajuns loc de graffiti și monumente ale banilor publici aruncați la gunoi.