Evenimentele astronomice din 2022: conjuncții, planete în opoziție și ploi de meteori25 min read

Iată ce evenimente vor putea vedea pe cer astronomii amatori sau simplii pasionați ai privitului către stele în 2022.

După un an care nu a fost neapărat spectaculos în privința evenimentelor astronomice care au putut fi văzute din România și fără instrumente destinate cercetării, 2022 se anunță ceva mai interesant: o aliniere rară între șase planete și Lună va avea loc în vară, Marte revine la punctul cel mai strălucitor, după ce a sărit un an (și va fi „fugărit” în aceeași noapte pe cer de către o Lună plină), iar o eclipsă parțială de Soare, ultima de până în 2027, va fi vizibilă și din România, în octombrie.

Găsești mai jos calendarul celor mai notabile evenimente care vor avea loc pe cer anul acesta, și cum le poți vedea dacă condițiile meteo sunt favorabile.

Alinieri de planete/conjuncții în 2022

Conjuncție între Venus, Marte și Saturn

Data: 24 martie – 5 aprilie (conjuncție cu Luna în 28 martie)

Prima alăturare semnificativă a mai multor planete din acest an va putea fi vizibilă între 24 martie și 5 aprilie, cu scurt timp înainte de răsărit. Venus, Marte și Saturn vor fi apropiate una de cealaltă, într-o conjuncție observabilă cu ochiul liber, dacă te uiți înspre sud-est înainte ca planetele să fie înăbușite de lumina solară, aproximativ între orele 6 și 6:30.

Până pe 1 aprilie, cele trei planete vor forma un triunghi, după care se vor alinia în ultimele zile ale fenomenului. Un bonus: în același interval orar, în dimineața de 28 martie,  în apropierea triunghiului dintre celor trei planete va putea fi observată Luna în ultimul pătrar.„Fazele Lunii”, astro-urseanu.ro

Stellarium

Conjuncție între Venus și Jupiter

Data: 30 aprilie -1 mai

Cei care se trezesc dimineața pe 30 aprilie și 1 mai vor avea la dispoziție un interval de aproximativ 75 de minute în care vor putea observa Venus și Jupiter la o distanță foarte apropiată una de cealaltă. Un efect mai pronunțat va fi observat pe 1 mai, atunci când, privite cu ochiul liber, cele două planete vor da impresia unui singur punct luminos pe cer.

În cele două dimineți, la ora 4:45, planetele Venus și Jupiter vor răsări din orizontul estic, și vor fi vizibile până în jurul orei 6. Pentru a le putea observa, va fi necesară o vedere neobstrucționată a orizontului către est și sud-est.

Stellarium

Șase planete și Luna într-o aliniere rară

Data: 18-27 iunie (pe 24 iunie va putea fi văzută și Luna în aliniere)

Poate cel mai spectaculos fenomen cosmic din 2022 va avea loc a doua jumătate a lunii iunie. Nu mai puțin de cinci planete vizibile cu ochiul liber – Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn – și una care va putea fi observată doar cu un binoclu sau telescop – Uranus – se vor afla într-o linie aproape dreaptă, care pornește din estul imediat al răsăritului și continuă, într-o diagonală în creștere, către partea sudică a cerului.

Alinierea va putea fi văzută cel mai ușor fix înainte de răsărit, începând cu ora 4:27, atunci când Mercur se va ridica ușor dinspre zona în care va apărea și Soarele. Planetele vor rămâne, gradual, singurele puncte luminoase în afara astrului din acea zonă a cerului, urmând să dispară în jurul orei 5:10.

Pe durata alinierii, Luna va trece și ea, pe rând, în apropierea fiecărei planete. Pe 24 iunie, satelitul Pământului va intra aproape perfect în linia imaginară a planetelor, formând cea mai spectaculoasă imagine a fenomenului.

Stellarium

Planete în opoziție în 2022

Planetele se află în opoziție cu Soarele atunci când acestea și Pământul formează o sizigie – o linie aproximativ dreaptă, dacă aceasta ar fi trasată dinspre Soare spre cea mai îndepărtată planetă.

De obicei, asta coincide și cu atingerea distanței minime între planeta respectivă și Pământ,„What is an opposition?”, earthsky.org” iar fața corpului este iluminată complet de către Soare, marcând momentul în care ating strălucirea maximă de pe cer. Practic, este momentul cel mai propice pentru a le observa cu ochiul liber sau prin intermediul unui telescop.„Astronomy Calendar of Celestial Events for Calendar Year 2022”, seasky.org

CITEȘTE ȘI: Vrei să fii astronom amator? Iată ce trebuie să știi

Saturn

Data: 13 august

Planeta inelară va atinge opoziția cu Soarele în noaptea de 14-15 august, urmând să apară pe cer imediat după Apus, pe orizontul estic. Pe durata nopții, va traversa cerul către sud și va dispărea la sud-est după răsărit. Cu un telescop de dimensiuni medii sau mari, vei putea vedea chiar și inelele lui Saturn, precum și câțiva dintre sateliții mai strălucitori ai planetei.

Stellarium

Neptun

Data: 16 septembrie

Următoarea opoziție va fi mult mai dificil de observat. Fiind cea mai îndepărtată planetă din Sistemul Solar, Neptun este imposibil de văzut cu ochiul liber chiar și la opoziție, așa că, dacă vrei să o observi, va trebui să apelezi la un telescop puternic în noaptea de 16-17 septembrie.

În jurul orei 21, planeta se va afla pe cer la est de Jupiter (care va răsări aproape fix din punctul estic al orizontului), dar puțin mai sus, „flancată” de constelațiile Peștii și Vărsătorul.

Stellarium

Jupiter

Data: 26 septembrie

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar se va afla la opoziție în noaptea de 26-27 septembrie, urmând un traseu aproape identic pe cer cu Saturn. Gigantul gazos va putea fi observat începând cu ora 19:15, când va răsări pe orizontul estic. Cu un binoclu, vor putea fi observate lunile galileene, iar un telescop de mărime medie va putea arăta unele detalii din straturile de nori ale planetei.

Stellarium

Uranus

Data: 9 noiembrie

Uranus este o altă planetă a cărei distanță mare față de Pământ face necesar un telescop puternic pentru a o distinge mai mult decât un simplu punct luminos. Chiar și în aceste condiții, observarea ei cu ochiul liber este dificilă, iar cel mai probabil vei avea nevoie de un binoclu. După apusul de pe 9 noiembrie, va răsări ca un punct albastru-verzui pe orizontul nord-estic, aproximativ între coada constelației Balena și coarnele constelației Taurul. Pe cornul vestic al acesteia din urmă, care se termină în roiul stelar Pleiadele, se va afla și Luna, aproximativ în jurul orei 17:30.

Stellarium

Marte în opoziție (urmărit de Luna plină)

În noaptea de 8-9 decembrie, Marte se va afla în opoziție pentru prima dată din octombrie 2020 încoace. Planeta Roșie va apărea pe cer imediat după apus, în jurul orei 17, din partea nord-estică a orizontului. Din aceeași direcție, va apărea la scurt timp după și Luna plină, iar cele două corpuri luminoase se vor „urmări” pe cer întreaga noapte. Un telescop de mărime medie va putea observa chiar și unele detalii de la suprafața planetei.

Stellarium

Eclipse vizibile din România în 2022

Eclipsă parțială de lună

Data: 16 mai

La jumătatea lunii mai va avea loc o eclipsă totală de Lună vizibilă în America de Sud, America Centrală și jumătatea estică a Americii de Nord. Fenomenul va putea fi observat parțial și din România, însă la o intensitate mult mai scăzută – doar o porțiune din partea superioară stângă a satelitului va deveni roșiatică în dimineața de 16 mai, între 5:27 și 5:48.„16 May 2022 — Total Lunar Eclipse — Bucharest”, timeanddate.com

Din păcate, o problema va fi faptul că Luna se va afla foarte aproape de linia orizontului în acest interval, așa că pentru a putea vedea eclipsa parțială vei avea nevoie de un punct de observație înalt, care oferă o vizibilitate pe cât se poate de neobstrucționată către vest și sud-vest

Eclipsă parțială de Soare

Data: 25 octombrie

Mai spectaculoasă va fi, însă, o eclipsă parțială de Soare, ce va avea loc pe 25 octombrie. România va avea o vizibilitate destul de bună, cu un grad de acoperire a Soarelui de către Lună care variază între 32% și 44%.„Eclipse Map — 25 October 2022 Partial Solar Eclipse”, timeanddate.com Acoperirea maximă va putea fi observată din nord-estul țării, în timp ce porțiuni mai mici ale astrului vor fi acoperite în vest.

Eclipsa va începe la ora 12:26 și se va sfârși la 14:49, iar punctul de acoperire maximă va putea fi observat la 13:38.

Stellarium

„Super Lunile” din 2022

Un termen mai degrabă popularizat de astrologie, noțiunea de „Super Lună” este folosită pentru a descrie momentele în care orbita Lunii aflate în fază plină se află la cea mai apropiată distanță medie a satelitului față de Pământ.Numită perigeu, este calculată la aproximativ 363.300 de km. Se folosește o medie, pentru că orbita Lunii nu este perfectă, dar și pentru că metodele de calcul ale distanței nu sunt 100% exacte

Luna plină aflată la perigeu ocupă cam cu 14% mai mult spațiu pe cer „What is a Supermoon?”, nasa.gov față de momentele în care se află la distanța ei medie față de Terra. În astfel de situații, satelitul devine mai strălucitor decât de obicei, oferind o prezență destul de impunătoare pe cer.

Nu este, însă. o clasificare exactă, pentru că termenul este folosit și pentru a descrie lunile pline care sunt doar aproape de perigeu. Termenul de „super lună” nu există în literatura de specialitate, așa că nu există nici o definiție științifică oficială a acestuia. Fred Espenak, un astrofizician care a lucrat la Centrul Spațial Goddard al NASA, definește fenomenul ca „luni pline care trec la cel puțin 90% din cea mai apropiată distanță de Pământ în cadrul orbitei”.„Full Moon at Perigee (Super Moon): 2001 to 2100”, astropixels.com

După această definiție, vor exista patru astfel de „super Luni” în 2022: pe 16 mai (concomitent cu eclipsa parțială), 14 iunie, 13 iulie și 11 august. Satelitul va fi apărea puțin mai mare pe cer în evenimentele din iunie și iulie, deoarece la acel moment se va afla cu aproximativ 4.000 de km mai aproape pe Pământ decât în mai și august, la o distanță de peste 357.000 de km.În comparație, distanța medie dintre Lună și Pământ este 384.472 de km

Ploile de meteori din 2022

Printre cele mai spectaculoase evenimente astrale anuale se numără ploile de meteori – deseori cunoscute sub denumirea incorectă de „ploi de meteoriți”.Rămășițele lăsate în urmă de alte corpuri spațiale sunt numite meteoroizi. Acestea conțin bucăți de diverse dimensiuni; cele care iau foc și se dezintegrează în atmosferă, de obicei de mărimi foarte mici, sunt numite meteori. Meteoriții ,de dimensiuni mai mari, sunt bucățile care nu ard complet în atmosferă și ajung pe suprafața terestră, nasa.gov

Fenomenul apare din cauza rămășițelor lăsate de comete care trec prin Sistemul Solar, și ajung ulterior pe orbita Pământului. Deoarece intră în contact cu atmosfera Pământului la viteze extrem de ridicate, fragmentele de comete se încălzesc la temperaturi de mii de grade și lasă dâre luminoase pe cer înainte de a se dezintegra.

Lyridele

Data: 21-22 aprilie

Lyridele sunt fragmente ale unei comete cu orbită de extrem de lungă, C/1861 G1 (Thatcher), însă și-au primit numele pentru că apar pe cer în apropierea unei stele foarte luminoase, Vega, din constelația Lira. Fenomenul are loc anual în a doua jumătate a lui aprilie, iar anul acesta va începe pe 15 aprilie și se va termina pe 29 aprilie.

Intensitatea maximă a ploii de meteori va atinsă în noaptea de 21-22 aprilie, atunci când, în condițiile unui cer întunecat, se vor putea observa între 10 și 15 meteori pe oră. Totuși, chiar și în afara acestei perioade, Lyridele pot avea perioade foarte intense, dar de scurtă durată și dificil de prezis, în care pot ajunge și la 100 de meteori pe oră.

Eta Aquaridele

Data: 5-6 mai

Produs de rămășițe ale cometei Halley, singura cu orbită scurtă care poate fi văzută cu ochiul liber atunci când trece prin apropierea Pământului, ploaia Eta Aquaridelor și-a luat numele după constelația din dreptul căreia apar meteorii pe cer, Vărsătorul (Aquarius în latină).

Este ploaia de meteori anuală cea mai bogată din emisfera sudică, dar nu dezamăgește nici în România, unde anul acesta ar putea „prezenta” în jur de 50 de meteori pe oră în apogeul care va avea loc în noaptea de 5 spre 6 mai. Fenomenul va fi vizibil începând aproximativ cu ora 4 până la răsărit.

Perseidele

Data: 11-12 august

Rămășițe ale cometei Swift-Tuttle, Perseidele sunt de obicei cele mai prolifice ploi de meteori ale verii, ajungând la apogeu și la peste 100 de meteori pe oră. Din păcate, vizionarea apogeului va fi mai dificilă anul acesta deoarece pică în aceeași noapte cu o Lună plină, care va afecta vizibilitatea fenomenului.

Cele mai bune condiții de vizibilitate în cazul unui cer senin vor fi seara, în perioada imediată de după apus până la răsăritul Lunii, dar și către dimineață, când satelitul va dispărea de pe cer înainte de răsăritul Soarelui. Poți încerca să vizionezi fenomenul, în schimb, și în multe alte nopți ale verii, la o intensitate mai redusă, având în vedere că Perseidele au loc pe o perioadă relativ lungă de o lună și jumătate, care anul acesta va pica între 14 iulie și 1 septembrie.

Geminidele

Data: 14-15 decembrie

O altă ploaie anuală spectaculoasă este cea a Geminidelor, care spre deosebire de alte evenimente similare își originea dintr-un asteroid, 3200 Phaethon. Anul acesta, apogeul va fi înregistrat în noaptea dintre 14 și 15 decembrie, când, în condiții de cer senin, ar putea fi observate și până la 150 de meteori pe oră.

Luna aflată în ultimul pătrar din acea noapte ar putea interfera, însă, cu vizibilitatea fenomenului, așa că cele mai propice momente pentru vizionare ar fi între apus și apariția acesteia (aproape de miezul nopții) sau cu o oră-două înainte de răsărit.