NASA/Ben Smegelsky

Lansarea Artemis 1 dă startul reîntoarcerii omului pe Lună

De Laurențiu Păiuș 29.08.2022, ultima actualizare: 01.09.2022

Un moment istoric a fost amânat: lansarea primei misiuni din cadrul programului Artemis, care își propune să ducă oameni pe lună în acest deceniu ar putea avea loc sâmbătă.

Lansarea primei misiuni din cadrul programului ArtemisDetalii despre program: nasa.gov este primul pas al unui proiect ambițios. Pentru prima dată după anul 1972Ultima misiune selenară cu astronauți a fost Apollo 17: wikipedia.org o navetă spațială construită pentru oameni pornește spre Lună. Deși nu are echipaj la bord, misiunea test Artemis 1 este crucială pentru derularea celor ulterioare, care vor transporta și oameni.

Programul Artemis își propune reîntoarcerea oamenilor pe suprafața Lunii, iar mai apoi prima amartizare cu echipaj uman.

Anunțat în anul 2017, programul Artemis debutează oficial cu lansarea acestei misiuni test. Conform planului, luni 28 august, după ora 15:33, ora României, uriașa rachetă SLS (Space Launch System),Detalii despre rachetă: wikipedia.org urma să lanseze capsula Orion,Detalii pe wikipedia.org într-o călătorie fără oameni la bord, în jurul Lunii. Lansarea a fost amânată însă, din cauza unei probleme tehnice la unul dintre motoarele rachetei. 

Fereastra de lansare începuse la ora 15.33 și ar fi durat două ore, dar inginerii au avut nevoie de mult mai mult timp pentru a vedea cum pot rezolva problema. Prin urmare, misiunea a fost reprogramată pentru ziua de 3 septembrie. Fereastra de lansare va începe la 21.17 ora României și va dura două ore. Dacă nici atunci nu va avea loc, următoarea oportunitate de lansare va fi pe 5 septembrie.

Dacă lansarea are loc și totul merge bine cu Artemis 1, atunci, următoarea misiune, Artemis 2, planificată pentru anul 2024, va realiza un survol al Lunii, de această dată cu oameni la bord.

CITEȘTE ȘI: 10 misiuni spațiale care vor marca anul 2022

Ce și-a propus misiunea Artemis 1?

Artemis 1 este o misiune test care trebuie să verifice atât racheta SLS, dar și capsula Orion, pentru a arăta că sunt sigure pentru transportul astronauților. Din acest motiv, misiunea are toate caracteristicile uneia cu oameni la bord.

Racheta SLS este formată din două trepte. Prima treaptă este reprezentată de cele două rachete auxiliare albe și de racheta centrală, de culoare portocalie. Partea albă de deasupra rachetei centrale reprezintă treapta a doua, capsula Orion și turnul sistemului de separare a capsulei în caz de urgență.

Racheta SLS (Space Launch System). Foto: NASA/Joel Kowsky

Cum se desfășoară lansarea propriu-zisă? La finalizarea numărătorii inverse, treapta întâi a SLS își pornește motoarele și se desprinde de sol. Două minute mai târziu, după ce-și termină combustibilul, cele două rachete auxiliare se opresc și se desprind, căzând pe Pământ, undeva în Oceanul Atlantic. La opt minute după lansare, racheta centrală termină combustibilul, își oprește motoarele și se separă de restul rachetei. Treapta a doua și capsula Orion ajung astfel pe orbita joasă a Pământului. La o oră și 37 de minute după lansare, timp de 18 minute, treapta a doua își pornește motorul pentru a executa manevra care trimite capsula Orion, atașată de modulul de serviciu european, spre Lună. Modulul de serviciu execută ulterior manevrele necesare pentru a corecta traiectoria capsulei. La două ore și cinci minute după lansare, se sepată treapta a doua, iar Orion și modulul de serviciul își continuă singure drumul spre Lună.

Orion va ajunge la Lună în câteva zile, unde va trece la doar 100 de kilometri de suprafața lunară, după care, patru zile mai târziu, va intra pe o orbită depărtată retrogradă în jurul Lunii, timp de șase zile. Orbită retrogradă înseamnă că Orion va orbita Luna în sens opus celui în care Luna orbitează Pământul. Orbită depărtată indică faptul că Orion va atinge o altitudine foarte mare deasupra Lunii, de aproximativ 70.000 de kilometri.

Apoi, Orion va începe manevrele pentru reîntoarcerea pe Pământ, programată o săptămână mai târziu în Oceanul Pacific.

CITEȘTE ȘI: 6 locuri din Sistemul Solar care ar putea fi colonizate

Care sunt diferențele între Artemis și Apollo?

În cadrul misiunilor din programul Apollo, după injecția translunară, astronauții erau nevoiți să separe modulul de serviciu și de comandă de treapta a treia a rachetei Saturn V, să-l întoarcă la 180 de grade, să andocheze la modulul lunarDetalii despre procedură: wikipedia.org aflat în interiorul aceleiași trepte, să-l extragă de acolo și să realizeze în această configurație zborul spre Lună. Odată ajunși pe orbita Lunii, doi astronauți intrau din modulul de serviciu și comandă în modulul lunar și coborau cu el pe suprafață, în timp ce un al treilea rămânea în modulul de comandă, pe orbită în jurul Lunii. Odată terminată misiunea pe suprafață, cei doi se îmbarcau din nou în modulul lunar și-l foloseau pentru a ajunge pe orbita Lunii, unde andocau la modulul de comandă. Apoi era efectuată manevra de reîntoarcere pe Pământ, unde ajungeau trei zile mai târziu, fiind preluați din ocean de o navă militară.

Capsula Orion. Foto: NASA/Radislav Sinyak

În cazul misiunilor Artemis, însă, capsula Orion și modulul de serviciu european vor merge singure spre Lună, fără să mai ducă și modulul lunar cu ele. Modulul lunar îi va aștepta pe astronauți pe orbita lunii, unde va ajunge separat.

Capsula Orion va andoca la modulul lunar pe orbita Lunii, astronauții vor trece în interiorul acestuia, după care îl vor folosi pentru a ajunge pe suprafață. Apoi, după terminarea misiunii de explorare a suprafeței selenare, se vor întoarce la bordul lui pentru a andoca la Orion, care-i va purta spre Pământ. 

Mai mult, NASA vrea să construiască pe orbita Lunii o stație spațială numită Gateway.Detalii despre proiect pe nasa.gov Orion și modulul lunar vor andoca la Gateway, iar astronauții vor trece din Orion în modul prin stația spațială. Nu e foarte sigur că Gateway va fi gata înainte de misiunea Artemis 3, prima în care astronauții ajung pe suprafața lunară, astfel că în cazul acestei misiuni e posibil ca Orion să andocheze direct la modulul lunar, iar transferul astronauților să se realizeze direct, din Orion în modul.

Cym va arăta stația lunară Gateway. Ilustrație: NASA

Modulul lunar (Human Landing System, HLS)Detalii pe wikipedia.org este construit de SpaceX și reprezintă o variantă specială a navetei lor Starship, aflată și ea în construcție. Până la misiunea Artemis 3, SpaceX trebuie să arate că modulul lunar este capabil să poarte astronauții până pe suprafața Lunii și să-i găzduiască acolo, câteva zile, în siguranță.

Dacă în cazul misiunilor Apollo, totul era construit de americani, în cazul programului Artemis, modulul de serviciu este construit de compania europeană Airbus, de aceea este denumit modulul de serviciu european (ESM).

O altă diferență ar fi faptul că acum, în misiunile Artemis, astronauții vor ajunge la polul sud al Lunii, zonă încă neexplorată de oameni până în prezent.

Câteva lucruri interesante despre misiunea Artemis 1

Racheta Space Launch System este enormă: are 98 de metri înălțime și 8,4 metri diametru (racheta centrală). Chiar și așa, însă, este mai mică decât celebra rachetă Saturn VDetalii pe wikipedia.org care a purtat astronauții spre Lună și care avea 110 metri înălțime și 10 metri diametru. SLS dezvoltă, însă, o putere propulsoare mai mare decât Saturn V.

Nu este prima dată când o capsulă Orion ajunge în spațiul cosmic. În anul 2014, o variantă a capsulei OrionDetalii pe wikipedia.org era lansată de o rachetă Delta IV Heavy într-un zbor fără echipaj care a durat patru ore. Rolul acestui zbor a fost să testeze sistemul de protecție termică a capsulei în timpul reintrării în atmosfera terestră la viteze foarte mari, asemănătoare celor pe care le va atinge la reîntoarcerea de la Lună. În această misiune, Orion a rămas pe orbita Pământului, atingând o altitudine maximă de aproape 6.000 de kilometri, înainte să reintre în atmosferă.

Naveta cosmică Orion nu va fi singura încărcătură care va ajunge în spațiu în cadrul misiunii Artemis 1. Alături de aceasta vor fi eliberați și zece minisateliți, care vor efectua diverse operații, de la observații lunare, la studierea nivelului de radiații în prejma Lunii. De asemenea, printre acești minisateliți se va afla și Omotenashi, un micuț lander care va încerca să ajungă pe suprafața Lunii. Dacă o va face, va fi cel mai mic astfel de robot care reușește să aselenizeze. 

Poți urmări și tu lansarea Artemis 1 pe canalul oficial de YouTube al NASA: 



Text de

Laurențiu Păiuș

Jurnalist și astronom amator. Este pasionat de tot ce înseamnă explorarea spațiului cosmic. Este inițiatorul a numeroase activități de popularizare a astronomiei.

SPAȚIU|FYI

NASA a reușit să restabilească comunicațiile cu Voyager 1, după cinci luni de încercări

De
Cel mai îndepărtat obiect creat de om a trecut printr-o ședință de troubleshooting efectuată de la 24 de miliarde de kilometri distanță.
SPAȚIU|OVERVIEW

Telescopul spațial James Webb a detectat prezența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A

De
Telescopul spațial James Webb a confirmat existența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A din Marele Nor al lui Magellan. Descoperirea te ajută să înțelegi procesul cum se nasc și evoluează acestor obiecte cerești dense, rezultate din prăbușirea stelelor mari.
MEDIU|OVERVIEW

Ce se întâmplă cu vinul românesc în contextul schimbărilor climatice?

De
Din cauza temperaturilor extreme și imprevizibile, viticultorii sunt nevoiți să găsească soluții de adaptare la provocările climatice. 
SPAȚIU|FYI

Cea mai mare gaură neagră stelară din Calea Lactee este la doar 2.000 de ani-lumină de Terra

De
Gaia BH3 are o masă de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, cu mult peste prima gaură neagră identificată vreodată.