Roverul Perseverance și-a făcut un selfie pe Marte. NASA/JPL-Caltech/MSSS

Primele succese majore ale lui Perseverance pe Marte – noutăți de la savanții NASA16 min read

De Melissa Rice si Briony Horgan 21.10.2021, ultima actualizare: 03.11.2021

În timpul scurt care a trecut de când a amartizat în craterul Jezero de pe Marte, pe 18 februarie 2021, roverul Perseverance a scris deja istorie.

În acest moment, Marte și Pământul se află de părți opuse ale Soarelui, iar cele două planete nu pot comunica între ele. După ce au lucrat non-stop în ultimele 216 de zile marțiene, echipele de savanți fac prima pauză adevărată de când a început misiunea.

Suntem două membreMelissa Rice, mars.nasa.gov și Dr. Briony Horgan,​​ eaps.purdue.edu ale echipei Perseverance și, cu roverul pregătit„Hunkering Down for Solar Conjunction”, mars.nasa.gov pentru cele 20 de zile de conjuncție,„Mars in our Night Sky”, mars.nasa.gov este momentul perfect să facem un pas înapoi și să reflectăm asupra misiunii de până acum.

Perseverance și-a testat toate capacitățile inginerești, a mers 2,6 kilometri„Where is Perseverance?”, mars.nasa.gov pe teren accidentat și a făcut zeci de mii de fotografii„Mars Perseverance. Raw Image of the Week”, mars.nasa.gov cu cele 19 camere ale sale.„The Mars 2020 Engineering Cameras and Microphone on the Perseverance Rover: A Next-Generation Imaging System for Mars Exploration”, link.springer.com Dintre toate aceste succese incredibile, există trei repere majore de care suntem foarte entuziasmate: colectarea primelor probe de rocă, zborul elicopterului Ingenuity și publicarea primelor noastre rezultate științifice despre delta Craterului Jezero.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/10/MindcraftStories-Perseverance-Navcam-gaură-probe-Marte-NASA-JPL-Caltech.jpg

Perseverance a depozitat deja două eșantioane de roci marțiene după ce a forat carote dintr-o piatră, dintre care prima este gaura văzută aici. Foto: NASA/JPL-Caltech

Recuperarea probelor

Unul dintre obiectivele principale ale roverului Perseverance este de a utiliza sistemul său de stocare„Mars 2020 Perseverance Rover Sample Caching System”, mars.nasa.gov pentru a extrage carote, bucăți mici de rocă – aproximativ, de mărimea markerelor folosite la ștergere – și de a le sigila în tuburi speciale. O misiune viitoare le va prelua apoi și le va aduce, după o lungă călătorie interplanetară, pe Pământ.

Pentru prima încercare de foraj a lui Perseverance, din luna august, echipa noastră a ales o rocă plată, ușor de pătruns cu burghiul. După șase zile de evaluare a rocii – și, în cele din urmă, de foraj în ea – am fost încântați să vedem o gaură în pământ și să obținem confirmarea că tubul de probă s-a sigilat cu succes. Cu toate acestea, a doua zi, roverul a trimis fotografii ale interiorului tubului și am văzut că, de fapt, era gol. O parte din atmosfera lui Marte este prinsă în interior și va fi utilă de studiat, dar nu este ce își dorea echipa.

În cele din urmă, echipa noastră a ajuns la concluzia că roca era mult mai moale decât ne așteptam și a fost complet pulverizată în timpul forajului.

Trei săptămâni și 550 de metri mai târziu, am dat peste niște roci cu aspect promițător care ieșeau deasupra suprafeței roșii. Acest lucru a sugerat că rocile sunt mai dure și, prin urmare, este mai ușor de extras un eșantion. De data aceasta, Perseverance a extras și a stocat cu succes două probe de bază din roca cenușie, lustruită de vânt. După ce va mai colecta câteva zeci, va lăsa probele într-o locație sigură și ușor accesibilă pe suprafața marțiană. Misiunea NASA Mars Sample Return,Detalii, aici: jpl.nasa.gov/missions care în prezent se află în faza de dezvoltare, va ridica tuburile cu probe la sfârșitul acestui deceniu și le va aduce acasă.

Dar oamenii de știință nu trebuie să aștepte atât de mult pentru a afla mai multe despre roci. Perseverance a folosit spectrometrele SHERLOCMai multe, aici: mars.nasa.gov și PIXL,Mai multe, aici: mars.nasa.gov montate pe brațul său, pentru a măsura compoziția rocilor. Am găsit minerale cristaline care sugerează că rocile s-au format într-un fluviu de lavă bazaltică, precum și minerale de sare care ar putea fi dovezi ale unor ape subterane străvechi.„NASA’s Perseverance Rover Collects Puzzle Pieces of Mars’ History”, mars.nasa.gov 

Primul zbor

Poate că Perseverance este la mare distanță de Pământ, dar are un aliat. Elicopterul Ingenuity„Taking Flight on Another World”, mars.nasa.gov s-a desprins de rover la scurt timp după ce au aterizat pe Marte și a devenit prima aeronavă care a zburat în atmosfera altei planete.

Ingenuity este alimentat cu energie solară, cântărește 1,8 kg,Detalii, aici: mars.nasa.gov iar unitatea sa principală are dimensiunea aproximativă a unui grepfrut. La 19 aprilie 2021, elicopterul a efectuat primul zbor, planând la trei metri deasupra solului timp de 39 de secunde, înainte de a coborî vertical. Acest salt scurt a arătat că lamele sale lungi ar putea genera suficientă portanță pentru a permite zborul în aerul rarefiat al planetei Marte.

Următoarele zboruri au testat capacitatea elicopterului de a se deplasa orizontal, iar acesta a parcurs distanțe mai mari de fiecare dată, ajungând până la 625 metriMai multe, aici: mars.nasa.gov în cea mai lungă călătorie a sa de până în prezent.

Ingenuity a zburat până acum de 13 ori și a captat fotografii detaliate ale suprafeței marțiene pentru a descoperi terenul accidentat din fața roverului Perseverance. Aceste imagini ajută echipa să decidă cum să navigheze în jurul obstacolelor pe drumul către destinația finală a roverului, o deltă mare din craterul Jezero.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/10/MindcraftStories-Marte-deltă-Craterul-Jezero-ESA-DLR-FU-Berlin.jpeg

​​O deltă din craterul Jezero, văzută în această imagine de satelit, este locul din care Perseverance va colecta majoritatea eșantioanelor sale. Foto: ESA/DLR/FU-Berlin

Zoom în delta Jezero

NASA a ales Craterul Jezero drept locul de amartizare„Bringing Mars rocks back to Earth: On Feb. 18, Perseverance Rover landed safely on Mars – a lead scientist explains the tech and goals” theconversation.com al roverului Perseverance, în special pentru că îi oferă acestuia accesul la o grămadă mare de roci care se află la capătul unei văi a unui râu secat. Pe baza imaginilor din satelit,Detalii, aici: „Jezero Crater’s Ancient Lakeshore”, jpl.nasa.gov oamenii de știință cred că aceste roci sunt formate din sedimente depuse de un râu antic care s-a vărsat într-un lac în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani.„Perseverance Rover’s Landing Site: Jezero Crater”, mars.nasa.gov Dacă este adevărat, această locație ar fi putut fi un mediu excelent pentru viață.

Cu toate acestea, rezoluția datelor primite de la satelit nu este suficient de mare pentru a spune cu siguranță dacă sedimentele au fost depuse încet, într-un lac vechi, sau dacă structura s-a format în condiții de ariditate. Singura modalitate de a ști cu certitudine a fost să luăm imagini de pe suprafața lui Marte.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/10/MindcraftStories-Perseverance-delta-Craterul-Jezero-cliffs-NASA-JPL-Caltech-ASU-MSSS.jpeg

Această structură de bolovani și sedimente arată istoria geologică a deltei. Foto: NASA/JPL-Caltech/ASU/MSSS

Perseverance a amartizat„Welcome to ‘Octavia E. Butler Landing’”, nasa.gov la aproximativ 2 kilometri distanță de înălțimile din fața deltei. Amândouă facem parte din echipa care se ocupă de instrumentul Mastcam-Z, un set de camere cu lentile cu un zoom care ne-ar permite să vedem o agrafă de pe partea opusă a unui teren de fotbal. În primele câteva săptămâni ale misiunii, am folosit Mastcam-Z pentru a analiza rocile îndepărtate. Din acele vederi panoramice, am selectat puncte specifice pentru a le privi mai în detaliu cu SuperCam,„Supercam and its super sensors”, supercam.cnes.fr camera telescopică a roverului.

CITEȘTE ȘI: Perseverance explorează Planeta Roșie cu tehnologie din anii ’90

Când imaginile au ajuns pe Pământ, am văzut straturi înclinate de sedimente în părțile inferioare ale stâncilor de 80 de metri înălțime. Spre vârf am văzut bolovani, unii de până la 1,5 metri.

Din structura acestor formațiuni, echipa noastră a reușit să reconstruiască o poveste geologică veche de miliarde de ani, pe care am publicat-o„Perseverance rover reveals an ancient delta-lake system and flood deposits at Jezero crater, Mars”, science.org în revista Science pe 7 octombrie 2021.

Pentru o lungă perioadă de timp – posibil milioane de ani – un râu a curs într-un lac care a umplut craterul Jezero. Acest râu a depus încet straturile înclinate de sediment pe care le vedem în stâncile deltei. Mai târziu, râul a secat, pentru cea mai mare parte a timpului, cu excepția câtorva momente în care au avut loc inundații mari. Aceste fenomene meteorologice au fost suficient de puternice pentru a transporta roci mari pe canalul râului și a le depune deasupra sedimentului mai vechi; aceștia sunt bolovanii pe care îi vedem acum pe stânci.

De atunci, clima a fost aridă și vânturile au erodat, încet, stânca.

Confirmarea că a existat un lac în craterul Jezero este primul rezultat științific major al misiunii. La anul, Perseverance va merge până la începutul deltei, studiind de-a lungul drumului straturile de roci în detalii microscopice și colectând multe probe. Când probele respective se vor îndrepta spre Pământ, vom afla dacă conțin semne de viață microbiană care ar fi putut odată să fi prosperat în acest lac antic de pe Marte.

Traducere de Adriana Moscu

The Conversation este un site independent de știri și comentarii scrise de persoane din comunitatea academică
https://mindcraftstories.ro/images/2020/10/the-conversation-logo.png



Text de:

Melissa Rice

Profesor asociat de științe planetare la Universitatea Western Washington. Melissa Rice primește finanțare de la NASA pentru a participa la misiunea Marte 2020 ca membră a grupului de planificare pe termen lung și în calitate de co-investigator Mastcam-Z.


Text de:

Briony Horgan

Profesor asociat de științe planetare la Universitatea Purdue. Briony Horgan primește finanțare de la NASA pentru a participa la misiunea Marte 2020 ca membră a grupului de planificare pe termen lung și în calitate de co-investigator Mastcam-Z.

SPAȚIU|FYI

NASA a reușit să restabilească comunicațiile cu Voyager 1, după cinci luni de încercări

De
Cel mai îndepărtat obiect creat de om a trecut printr-o ședință de troubleshooting efectuată de la 24 de miliarde de kilometri distanță.
SPAȚIU|OVERVIEW

Telescopul spațial James Webb a detectat prezența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A

De
Telescopul spațial James Webb a confirmat existența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A din Marele Nor al lui Magellan. Descoperirea te ajută să înțelegi procesul cum se nasc și evoluează acestor obiecte cerești dense, rezultate din prăbușirea stelelor mari.
SPAȚIU|FYI

Cea mai mare gaură neagră stelară din Calea Lactee este la doar 2.000 de ani-lumină de Terra

De
Gaia BH3 are o masă de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, cu mult peste prima gaură neagră identificată vreodată.
SPAȚIU|FYI

Ai fi vrut să vezi eclipsa totală de Soare din SUA? Vor fi două, în curând, în Europa

De
Vânătorii de eclipse din România vor avea două șanse de a vedea eclipse totale pe continent în viitorul apropiat, în diferite regiuni ale Spaniei.