Foto: NASA

Spațiul în 2022: cele mai importante evenimente din astronomie și studierea spațiului cosmic18 min read

De Laurențiu Păiuș 27.12.2022

De la prima misiune de apărare planetară la prima fotografie a găurii negre supermasive din centrul galaxiei și până la cea mai mare cometă din Norul Oort observată vreodată, anul 2022 a fost unul bogat în evenimente din domeniul explorării spațiului cosmic.

A venit timpul să facem o retrospectivă a evenimentelor din explorarea spațială din acest an.Și cum s-au petrecut multe în acest domeniu, am decis să selectez cele mai importante cinci evenimente care au marcat anul 2022.

Didymos (asteroidul mare) și Dimorphos, fotografie realizată de sonda DART înainte de impact. Foto: NASA/Johns Hopkins APL

Misiunea DART: primii pași spre protejarea Pământului de coliziuni cu asteroizi

Cel mai important moment în explorarea spațială din anul 2022, în opinia mea, s-a petrecut în a doua jumătate a anului, mai precis pe 27 septembrie, când NASA a prăbușit intenționat o sondă spațială într-un asteroid.

Misiunea Double Asteroid Redirection Test,„DART Mission Overview”, dart.jhuapl.edu DART pe scurt, a fost lansată pe 24 noiembrie 2021 de o rachetă Falcon 9, de la baza Vandenberg a forțelor spațiale americane. Timp de zece luni, DART a călătorit prin spațiu spre sistemul de asteroizi Didymos/Dimorphos.Detalii pe wikipedia.org

DART a fost ceea ce oamenii de știință numesc un impactor cinetic,„Kinetic Impactor”, nasa.gov practic un proiectil fără explozibil la bord, care se bazează doar pe energia eliberată de impactul la o viteză foarte mare pentru a modifica orbita unui asteroid.

Ținta sondei DART a fost micul asteroid Dimorphos, de doar 170 de metri diametru, satelit al asteroidului Didymos, cu un diametru de 800 de metri.

Având în vedere dimensiunea lui Dimorphos, masa sondei spațiale de aproximativ 600 de kilograme și viteza de șase kilometri pe secundă la care urma să aibă loc coliziunea, oamenii de știință se așteptau ca impactul cu sonda spațială să-i schimbe puțin traiectoria lui Dimorphos. Astfel astronomii se așteptau ca perioada de rotație în jurul lui Didymos să-i fie scurtată cu câteva minute. DART a avut, însă, rezultate mult mai bune decât cele așteptate de cercetători, durata orbitei lui Dimorphos fiind scurtată cu 32 de minute.„NASA Confirms DART Mission Impact Changed Asteroid’s Motion in Space”, nasa.gov 

Sagittarius A* fotografiată de Event Horizon Telescope. Foto: EHT Collaboration

Prima fotografie a găurii negre supermasive din centrul galaxiei

Event Horizon TelescopeDetalii pe wikipedia.org reprezintă o colaborare a sute de cercetători din toată lumea și are ca scop observarea directă a discului de acreție din jurul unei găuri negre. Dar găurile negre obișnuite sunt foarte mici și deci discurile de acreție din jurul acestora nu pot fi observate direct de pe Pământ. Pentru a reuși o observație, oamenii de știință din cadrul Event Horizon Telescope și-au concentrat atenția și radiotelescoapele pe cele mai mari găuri negre din Univers, găurile negre supermasive, din centrul galaxiilor. Pentru ca acest proiect să funcționeze, au fost folosite radiotelescoape de pe mai multe continente, construindu-se astfel un radiotelescop virtual de mărimea Pământului.

Dar majoritatea acestor găuri negre supermasive, deși mult mai mari decât cele obișnuite, se află la distanțe enorme, iar din această cauză diametrele lor aparente pe cer sunt extrem de mici. Există, însă, două găuri negre supermasive care sunt suficient de mari și situate suficient de apropiate pentru a putea fi observate în acest proiect. Este vorba despre Sagittarius A*,Detalii pe wikipedia.org gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre, și Messier 87*,Detalii pe wikipedia.org cea din centrul galaxiei Messier 87. Messier 87* este mult mai departe, dar și mult mai masivă, ceea ce face ca cele două obiecte să aibă un diametru aparent apropiat pe cer.

Deși situată în galaxia noastră, Sagittarius A* a fost mult mai greu de observat decât cea din Messier 87*. Dificultatea este dată de faptul că, fiind situată în centru galaxiei, gaura neagră este obstrucționată de foarte mult praf cosmic. Particulele de praf cosmic afectează traiectoria undelor radio provenite de la Sagittarius A*, astfel că astronomii au avut nevoie de mult timp să elimine efectele prafului cosmic și să facă publică o poză a discului de acreție din jurul lui Sagittarius A*. Lucrul acesta s-a întâmplat în acest an, pe 12 mai, când în cadrul unor conferințe de presă desfășurate simultan în diferite locații pe glob, membrii Event Horizon Telescope au reușit, după cinci ani de muncă să arate prima imagine a zonei din vecinătatea lui SagittariusA*.

Luna fotografiată de o cameră aflată pe capsula Orion, în cadrul misiunii Artemis 1. Foto: NASA

Programul Artemis 1 va duce din nou oameni pe Lună

Pe 16 noiembrie, după mai multe amânări, NASA a reușit să lanseze misiunea Artemis 1, misiunea inaugurală a programului ArtemisDetalii pe wikipedia.org al NASA, care își propune mai întâi reîntoarcerea oamenilor pe Lună și mai târziu amartizarea cu echipaj uman.

Artemis 1, a fost o misiune test, fără echipaj uman, pentru verificarea capsulei Orion,„Orion Overview”, nasa.gov care va purta astronauții spre și dinspre Lună.

La ora 8.47, ora României, cea mai puternică rachetă din prezent (sau cea mai puternică din toate timpurile, în funcție de ce caracteristici analizezi), Space Launch System (SLS),Detalii pe wikipedia.org la primul său zbor, lansa capsula Orion pe o traiectorie care avea s-o ducă pe orbita Lunii.

Pe data de 28 noiembrie, Orion, pe orbita sa în jurul Lunii, a atins o distanță record față de Pământ, 432.000 de kilometri. Este cea mai mare distanță la care a ajuns vreodată o navetă spațială construită pentru transportul oamenilor. Anteriorul record era deținut de capsula misiunii Apollo 13,Detalii pe wikipedia.org care, după nefericitul accident care a defectat-o, a trebuit să renunțe la intrarea pe orbita selenară și a urmat o traiectorie de întoarcere pe Pământ folosindu-se de gravitația Lunii. În aceasta manevră, capsula a atins distanța de 401.000 de kilometri față de planetă.

Pe 11 decembrie, după ce a petrecut 25 de zile în spațiu, capsula Orion a revenit cu bine pe Pământ, amerizând în Oceanul Pacific, aproape de Baja California.

Urmează ca inginerii NASA să analizeze toate datele obținute în această misiune test, pentru a putea mai apoi să dea o dată când am putea vedea lansarea următoarei lansări din program, atunci când un echipaj uman va face un drum în jurul Lunii.

Cometa Bernardinelli-Bernstein fotografiată de telescopul spațial Hubble. Foto: Nrco0e Wikimedia Commons

Bernardinelli-Bernstein este cea mai mare cometă din Norul Oort observată vreodată

Anul trecut, pe 19 iunie, era anunțată descoperirea celei mai mari comete provenite din Norul Oort.Detalii pe wikipedia.org Astronomii Pedro Bernardinelli de la Institutul DIRAC al Universității din Washington și Gary M. Bernstein de la Universitatea din Pennsylvania au găsit cometa în imagini de arhivă obținute în cadrul proiectului Dark Energy Survey. Așa cum este procedura, cometa a fost denumită după numele descoperitorilor, astfel că a devenit cometa Bernardinelli-Bernstein,Detalii pe wikipedia.org mai precis C/2014 UN271 (Bernardinelli–Bernstein).

CITEȘTE ȘI: Energia întunecată rămâne o necunoscută 

Imaginile în care apărea cometa au fost obținute în decursul a mai multor ani, ceea ce le-a oferit astronomilor destule informații despre orbita acestui corp pentru a putea determina faptul că provine de la marginea Sistemului Solar, dintr-o zonă plină de astfel de obiecte. Astronomii numesc această zonă Norul Oort, după numele celui care a dedus existența acestuia, astronomul Jan Oort.

Imediat oamenii de știință și-au dat seama că au găsit o cometă mare, dar nu puteau fi siguri cât de mare. Estimările diametrului variau de la 100 la 150 de kilometri, dar nimic nu era sigur. Un lucru era cert: cometa era una dintre cele mai mari descoperite vreodată.

Anul acesta, însă, oamenii de știință au putut îndrepta spre cometă celebrul telescop spațial Hubble. Iar imaginile oferite de acest instrument au fost cele care i-au ajutat pe cercetători să spună cu un grad mare de siguranță că Bernardinelli-Bernstein, cu un nucleu de aproximativ 120 de kilometri diametru, este cea mai mare cometă din Norul Oort descoperită până în prezent.

Spun că este cea mai mare cometă din Norul Oort pentru că mai există în Sistemul Solar o cometă mai mare. Se numește 95P/ChironDetalii pe wikipedia.org și are un diametru de aproximativ 220 de kilometri, dar aceasta nu aparține Norului Oort, ci este un obiect care orbitează Soarele undeva între Saturn și Uranus.

Prima fotografie științifică realizată de telescopul spațial James Webb. Foto: NASA, ESA, CSA, and STScI

Telescopul Spațial James Webb și-a început activitatea științifică

Telescopul spațial James WebbDetalii pe wikipedia.org este o colaborare a NASA, Agenției Spațiale Canadiene și a Agenției Spațiale Europene. James Webb va realiza observații în domeniul infraroșu al spectrului electromagnetic.

Cu un diametru al oglinzii de 6,5 metri, de 2,7 ori mai mare decât renumitul telescop spațial Hubble, James Webb este cel mai mare telescop lansat vreodată în spațiul cosmic.

Telescopul Spațial James Webb a fost lansat anul trecut pe 25 decembrie 2021, la bordul unei rachete Ariane 5 a agenției Spațiale Europene (ESA). În ianuarie 2022, telescopul ajungea la destinație, punctul Lagrange 2Detalii pe wikipedia.org între Pământ și Soare.

Au urmat luni de zile de așteptare și emoții, în timp ce telescopul se deplia din poziția în care fusese plasat pentru a putea încăpea în interiorul rachetei purtătoare. Apoi, după ce telescopul a ajuns, în sfârșit, în configurația normală, inginerii au început o serie de teste, iar apoi, când și acestea au ajuns la final, a venit ziua cea mare, ziua de 11 iulie, când a fost dezvăluită prima fotografie științifică„James Webb’s record-breaking first science image: explained”, freethink.com realizată de telescopul spațial James Webb. Și James Webb nu a dezamăgit.

De atunci au urmat și alte imagini care au oferit o mulțime de informații oamenilor de știință pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine Universul.



Text de

Laurențiu Păiuș

Jurnalist și astronom amator. Este pasionat de tot ce înseamnă explorarea spațiului cosmic. Este inițiatorul a numeroase activități de popularizare a astronomiei.

ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Primul dinozaur a fost atestat științific acum exact 200 de ani

De
Prezentarea lui Megalosaurus într-o conferință științifică de la Oxford din 1824 a deschis calea către Jurassic Park.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Ransomware-ul care a blocat spitalele românești este vândut și ca abonament

De
Atacul care a criptat computerele a peste 100 de spitale românești să treacă offline a utilizat o variantă modificată a unui ransomware cu care au mai fost blocate, în ultimii ani, spitale autohtone. În cercurile de criminalitat cibernetică, acesta este comercializat pe modele similare cu „software-as-a-service”
SPAȚIU|OVERVIEW

Furtuni geomagnetice, aurore boreale și HAARP

De
Anul trecut, teorii ale conspirației s-au creat datorită unui fenomen natural rar, dar nu atât de rar ca să nu-l întâlnești de câteva ori într-o viață de om.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

10 tehnologii pe care să stai cu ochii în 2024

De
În 2023 au existat mai multe semnale că unele domenii fie s-ar consolida, fie ar „decola” în 2024. Și nu e vorba numai de senzația momentului, adică inteligența artificială (AI) generativă, ci și de impactul AI sau altor tehnologii asupra roboticii, bateriilor, noilor terapii pentru cancer, paralizie sau anemie falciformă, calculatoarelor cuantice sau prezenței umană în spațiul cosmic.