5 descoperiri recente despre inteligența animalelor15 min read
Papagalii înțeleg probabilitățile, elefanții își vizitează semenii decedați, delfinii și bondarii se adaptează inteligent schimbărilor de mediu și cimpanzeii își modelează tehnicile pentru hrănire în funcție de grup.
În timp ce le reducem sistematic habitatul sau le vânăm până la dispariție, mai aflăm din când în când și câte o caracteristică extraordinară a vreunei specii de animale. Chiar și în 2020, cu toate problemele provocate de pandemie, au fost publicate studii care ne spun că papagalii, elefanții sau bondarii, printre alții, sunt mult mai complecși decât știam, iar în unele cazuri chiar încearcă să se adapteze schimbărilor tot mai drastice de mediu.
Îți prezentăm mai jos cinci descoperiri despre inteligența animalelor anunțate în prima parte a lui 2020, în timp ce noi eram ocupați cu problemele propriei specii.
O specie de papagali înțelege probabilitățile
Papagalii kea, singura specie cunoscută de papagali alpini din lume, este capabilă să estimeze probabilități și să acționeze pe baza acestora, conform unui „Kea show three signatures of domain-general statistical inference”, nature.com publicat în Nature în luna martie. În cadrul cercetării, șase papagali nativi Noii Zeelande au fost dresați să coreleze jetoane negre cu o răsplată și jetoane portocalii cu lipsa acesteia. Obiectele au fost apoi așezate în proporții variabile în diverse recipiente.
Nu doar că păsările au ajuns să selecteze recipientele cu mai multe jetoane negre, ci au învățat să le identifice pe cele cu De exemplu, între un recipient cu 20/100 de jetoane negre/portocalii și altul cu 20/4, păsările au ajuns să îl selecteze preponderent pe cel din urmă Experimentul a fost confirmat și atunci când recipientele au fost împărțite în două de un obstacol fizic; papagalii au învățat să le selecteze pe cele cu șanse mai mari de răsplată în porțiunea accesibilă.
Kea sunt primele animale în afara primatelor superioare care demonstrează capacitatea cognitivă de a înțelege și acționa pe baza probabilităților statistice. Cercetarea indică și că această abilitate poate fi dezvoltată de creiere ce au o structură foarte diferită față de cea a primatelor.
Elefanții manifestă interes față de semenii decedați
Elefanții sunt deja „The Science Is In: Elephants Are Even Smarter Than We Realized”, scientificamerican.com dar și pentru faptul că au structuri sociale destul de complexe, în care indivizii formează relații fluide care pot dura și câteva decenii. Un studiu publicat în jurnalul „Elephant behavior toward the dead: A review and insights from field observations”, springer.com la începutul anului adaugă un alt strat acestei complexități, susținând că elefanții manifestă interes față de alți indivizi decedați, indiferent dacă au fost parte sau nu a grupului acestora.
Cercetarea face o recenzie a mai multor observații independente făcute asupra carcaselor de elefanți sălbatici. Cele mai comune interacțiuni includ cercetarea și investigarea carcaselor, ce au loc în toate stadiile de descompunere ale acestora. În unele cazuri au fost observate și vizite repetate ale unui elefant la aceeași caracasă, precum și o creștere a interacțiunilor sociale între indivizi în jurul acesteia.
Autorii speculează că, în acest mod, elefanții își actualizează informațiile privind contextul lor social, în condițiile unei Numită și „fission-fusion society”. Se referă la faptul că grupurile de elefanți pot varia numeric în funcție de activitate sau context. De exemplu, sub-grupuri de elefanți de pădure tind să se asocieze în grupuri mai mari în luminișuri, pentru socializare. Nu este exclusă, însă existența unei componente emoționale: au fost observate și cazuri de secreții ale glandei temporale dintre ochi și urechi – ce în mod normal au loc atunci când elefanții manifestă sentimente de excitare sau anxietate – în apropierea cadavrelor
Bondarii eficientizează producția de polen atunci când au nevoie
Un studiu publicat în „Bumble bees damage plant leaves and accelerate flower production when pollen is scarce”, sciencemag.org ne spune că bondarii ar putea avea o soluție pentru cazurile în care supraviețuirea lor este pusă în pericol de scăderea numărului de plante melifere, ca urmare a reducerii constante a habitatului. Inițial, autorii își propuseseră să studieze modul în care plantele reacționează la ouăle depuse de insecte erbivore, însă pe parcurs au observat un comportament aparte al bondarilor expuși la plante neînflorite.
Insectele au început să deterioreze intenționat și sistematic frunzele plantelor, astfel încât să stimuleze înflorirea accelerată a acestora. În unele cazuri, plantele afectate au înflorit chiar și cu 30 de zile mai devreme decât în mod normal. Conform studiului, acest „biohack” a fost folosit cu precădere de bondarii care aveau resurse limitate sau absente de hrană.
Și mai interesant este faptul că autorii studiului au încercat apoi să recreeze efectele intervenției bondarilor cu instrumente de laborator, însă plantele afectate în acest fel au înflorit mult mai aproape de perioada normală. Acest fapt sugerează că insectele au o metodă aparte de a stimula înflorirea, fie printr-o deteriorare minuțioasă și dificil de replicat a frunzelor, fie prin substanțele prezente în saliva lor.
Delfinii pot învăța de la alți delfini cum să vâneze folosind cochilii goale
Într-o nouă știre care cimentează mamiferele marine în postura de cele mai inteligente animale acvatice, o echipă multinațională de cercetători susține că delfinii pot „Dolphins learn unusual hunting behavior from their friends”, sciencemag.org de la alți delfini cu care se asociază, chiar dacă nu există legături de familie între aceștia.
Cercetarea a pornit de la mai multe observații ale comportamentului delfinilor din Shark Bay, în largul Australiei de Vest, documentate între 2007 și 2018. Din mai mult de 1.000 de indivizi studiați, 19 dintre aceștia au folosit o practică care poate fi considerată o formă de „Dolphins Have an Eating Trick. How They Learn It Is More Surprising”, nytimes.com Folosindu-se de cantitatea mare de melci de mare care au murit în urma unul val de căldură din 2011, delfinii își ghidează prada în interiorul cochiliilor acum goale, pe care apoi le ridică la suprafață și le scutură viguros pentru a prinde peștii direct în gură.
Autorii au studiat legăturile sociale dintre delfinii care au folosit această metodă pentru a prinde alți pești și au ajuns la concluzia că practica a fost deprinsă în mod orizontal (între doi sau mai mulți delfini asociați) mai degrabă decât vertical/ereditar (de la mamă la pui). În cel mai întâlnit caz, delfinii tineri care au petrecut mult timp în compania unor adulți au deprins, în timp, vânătoarea cu cochilii.
Grupurile de cimpanzei pot dezvolta, în paralel, metode diferite de „pescuit” termite
Se știa deja că cimpanzeii „Chimps found to pass on knowledge to the next generation”, phys.org de la o generație la alta, însă o nouă cercetare efectuată de „Cultural diversity in chimpanzees”, mpg.de pe parcursul a zece ani demonstrează și mai mult diversitatea socială a primatelor, chiar și atunci când vine vorba de activități relativ banale.
Studiul a relevat că diverse grupuri de cimpanzei și-au format propriile tradiții și etichete în privința Activitatea prin care cimpanzeii extrag termite dintr-un mușuroi cu ajutorul unor unelte deși trăiau în habitate cu acces similar la resurse. De exemplu, un grup de cimpanzei din Camerun practică activitatea sprijinindu-se pe cot, alți cimpanzei din Gabon se întind pe o parte, iar un al treilea grup adună termitele din șezut. În total, 38 de tehnici sau variații de tehnici diferite au fost observate în 10 spații de observație.
Cercetătorii au observat că indivizii din aceeași comunitate preferă variații similare ale aceleiași tehnici de pescuit, dar au existat și cazuri în care a fost observată un fel de etichetă și atunci când vine vorba de masă: indivizii unui grup din Camerun au fost observați așezându-și des unealta plină de termite pe încheieturi în timp ce mâncau.