RO-CERCETARE
2020 AI WORLD AI101 ALEGERI 2025 ARTĂ BIODIVERSITATE BIODIVERSITATE URBANĂ BOOK CLUB BS DETECTOR CLIMATE 101 CONSOLE WAR DIY ECOPHONE ERASMUS+ LOG EXPLAINER FICȚIUNE FILM&TV FUTURE-PROOF CITIES FYI GADGETS GAMECRAFT GAMING GAMING SPOTLIGHT HISTORY OF FOOD HOT TAKE INFOGRAFIC JURNAL DE NATURALIST LONGREAD LUMEA9 MAIN STORY MS TALKS NET ZERO OPEN SOURCE OVERVIEW POPCRAFT PORTRET PORTRET DE CERCETĂTOR POV:FUTURE QUICK QUESTION RĂZBOI ÎN UCRAINA RO-CERCETARE SCI-FACTS SCIENCE OF FOOD SCIENCE OF SPORT SCIENCE REPORT SLOW FORWARD SOCIAL MEDIA SOLUȚII START-UP PROFILE STUDII TECH RECAP TENDINȚE TOP 100 TRAVELING MINDS TURNING POINT WOMEN IN TECH
Oamenii de știință au studiat de ce îi consideri pe ceilalți mai dezinformați decât tine, cât de mult a crescut salariul mediu după aderarea la UE, cât de privatizată este de fapt sănătatea românească și de ce manualele noastre produc elevi fără competențe care să poată fi folosite în viața reală.
Cât internetul își făcea poze sub formă de anime, cercetătorii români au folosit abilitățile inteligenței artificiale pentru a crea modele artificiale de aortă, a găsi soluții pentru fludiziarea traficului și a înțelege mai bine Delta Dunării.
În luna februarie, cercetătorii români au contribuit la descifrarea unor mistere, cum ar fi: ce fel de dinozauri trăiau pe teritoriul actual al României, cum s-a resimțit Mica Era Glaciară în Transilvania secolului al 16-lea și dacă studenții din provincie mai depind sau nu de pachetul de acasă.
La început de an, cercetarea românească vine cu descoperiri interesante despre civilizația Cucuteni, confirmarea prezenței strămoșilor oamenilor pe teritoriul României și un studiu care arată că studenților scriu mai personal în engleză decât în română.
În 2024, primul experiment românesc a ajuns pe Stația Spațială Internațională, iar inteligența artificială a fost pusă în slujba monitorizării pacienților și albinelor. În plus, a fost dezvoltat primul raport extins despre Starea Climei în România.
În noiembrie, contribuțiile românești în cercetare au ajutat la înțelegerea mai bună a modului în care creierul nostru face curățenie, crearea mai rapidă a rețetelor alimentare, dar și la producerea în siguranță a combustibilului în spațiu.
Luna octombrie a marcat lansarea misiunii spațiale HERA, care încorporează tehnologie românească vitală pentru navigație. Echipele de cercetare din țară au contribuit și la securitatea cibernetică în spațiu, modernizarea centralelor hidroelectrice și crearea unei platforme pentru „atlasul creierului”.
De la o metodă revoluționară de analiză a creierului care poate prezice reversibilitatea comei, până la un nou concept de motor cu ardere internă dezvoltat alături de Porsche, noul an academic începe cu rezultate interesante în cercetarea din România.
Cercetătorii români găsesc din ce în ce mai multe fosile în valea Râului Buzău. În iulie, am mai aflat că interiorul pământului suferă de la prea mult soare, că încă se caută medicament pentru COVID-18 sever și că un software îți va spune dacă munca îți va fi preluată de roboți.
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
România va duce pe lună un echipament care să ajute la localizare, dar primul satelit românesc funcțional, unul care ar urma să monitorizeze defrișările, are nevoie de donații. Luna mai a adus și iubitorilor de inteligență artificială o supriză: un model open-source specializat pe limba română.
În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.
În vreme ce românii interbelici încă influențează capitalul uman din prezent, cercetătorii români se concentrează asupra unor subiecte precum impactul nevrotismului asupra reacțiilor emoționale sau soluții comestibile pentru ambalarea fructelor.
Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii spațiale LISA, la care participă și România, în încercarea de a înțelege mai bine undele gravitaționale. Un cercetător de origine română a proiectat un nou tip de baterii. Au fost descoperite oase de dinozaur în stare foarte bune și s-a făcut o analiză completă a tuturor imnuri naționale ale României.
În ultima lună a anului trecut, inteligența artificială și tehnologiile cuantice au devenit domenii de cercetare strategice în România, cercetătorii români au dezlegat misterul unui mega-lac, iar o echipă de oameni de știință caută în trecutul sașilor gospodari lecții pentru o viață trăită mai sustenabil.
De la noi tratamente pentru boli grave la sisteme inteligente care protejează natura, inovațiile lunii noiembrie promit o viață mai bună.
Cine poate ajuta mai mult umanitatea: microorganismele sau roboții? Cercetătorii români spun că primele pot ajuta la depoluare, adaptarea la schimbările climatice și stabilizarea terenului, în timp ce roboții pot eficientiza exploatările miniere și detecta munițiile neexplodate din Marea Neagră.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi.
Inteligența artificială a fost în miezul preocupărilor cercetătorilor români în luna mai: de la cum să depisteze folosirea sa de către studenți, până la cum poate fi folosită pentru a combate depresia sau optimiza consumul de curent electric.
Fenomen rar: România a fost pe locul I într-o statistică europeană pozitivă. A avut cea mai mare reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf. Luna aprilie a adus un rezultat științific important în domeniul cercetării metastazelor în cancer, dar și vestea că România este pe ultimul loc în topul UE al cheltuielilor oncologice.
La adăpost de bolizii spațiali care șuieră pe lângă urechile planetei, echipele de cercetare din România și-au folosit expertiza pentru a asigura un viitor mai verde: lucrează la soluții pentru mobilitate urbană în Cluj, oferă servicii de consultanță în domeniul energiei în Timișoara și salvează lacurile infestate de alge.
Cercetarea românească de la finalul lui 2022 s-a ocupat de domeniile sănătății, culturii și culturii de cânepă.
În noiembrie, am aflat că cercetătorii au investigat trecutul – de la o analiză fără precedent a secetei din ultimii 700 de ani până la transpirația lui Vlad Țepeș pe o scrisoare –, dar au propus și tratamente medicale pentru viitor.
O retrospectivă a studiilor românești din luna octombrie: de la cinema la semne de cutremur și de la berze la ciuperci.
