Copacii colaborează, își transmit semnale când sunt atacați de prădători, împart mâncarea, își donează surplusul de nutrimente când simt că sunt aproape de moarte, dar pot juca și murdar.
E greu să supraestimezi importanța copacilor. Sunt printre cele mai vechi organisme de pe planetă, curăță aerul, reduc poluarea fonică, îmbunătățesc calitatea apei, ne oferă mâncare, umbră, materiale de construcții. Și sunt și frumoși. Pe lângă toate astea, copacii mai fac niște lucruri uimitoare, pe care, însă, nu le vedem, pentru că se întâmplă pe sub pământ.
Îți prezentăm mai jos o listă de activități întreprinse de copaci prin rețeaua lor subterană și nu numai.
Copacii se apără de prădători
Copacii pot părea uneori destul de neajutorați, dar, de fapt, nu e chiar așa. Ei produc substanțe chimice Denumirea științifică este de compuși organici volatili, nature.com care țin la distanță insectele dăunătoare.„Mechanisms of plant defense against insect herbivores”, tandfonline.com Mai mult decât atât, un copac poate „trage cu urechea” la semnalele emise de un copac vecin atacat de dăunători și își poate activa mecanismele de apărare înainte ca el însuși să fie atacat.„Volatile Signaling in Plant-Plant Interactions: «Talking Trees» in the Genomics Era”, sciencemag.orgÎn plus, un copac poate emite semnale chimice care să atragă dușmanii dușmanilor lui, adică păsări sau alte vietăți care se hrănesc cu insectele care îi devorează, de exemplu, frunzele.„Birds exploit herbivore‐induced plant volatiles to locate herbivorous prey”, onlinelibrary.wiley.com
Copacii își împart mâncarea cu ceilalți
La fel ca alte plante, copacii sunt într-o relație de simbioză cu fungii care trăiesc în interiorul și în jurul rădăcinilor lor. Fungii ajută arborii să absoarbă mai multă apă și mai mai multe nutrimente, iar aceștia le dau la schimb carbon și zahăruri din fotosinteză (pe care fungii nu pot s-o facă). Doar că această rețea subterană de fungi care leagă arborii între eiUn fel de internet al copacilor. Sau rețea micorizală sau „the wood wide web”, nature.com acționează și în alte moduri. De exemplu, transportă excesul de nutrimente pe care copacii mai bătrâni îl „donează” către cei mai tineri, îmbunătățindu-le, astfel, șansele de supraviețuire.„The secret life of trees: Is nature less selfish than we think?”, cnn.com
Copacii pe moarte își donează resursele altor specii de copaci
O altă caracteristică curioasă a copacilor – curioasă pentru că o atribuim, de regulă, unei familii sau comunități – este că, atunci când sunt pe moarte, unii copaci își lasă moștenire rezerva de mâncare altor copaci, chiar și unora din altă specie. Un studiu„Defoliation of interior Douglas-fir elicits carbon transfer and stress signalling to ponderosa pine neighbors through ectomycorrhizal networks”, nature.com a arătat că un puiet de brad Douglas căruia i-au fost smulse toate acele, urmând să moară, și-a trimis toate nutrimentele vecinului, un pin galben. A trimis, în plus, și semnale de alarmă către pin, care i-au întărit celui din urmă mecanismele de apărare.
Copacii se ajută între ei…
Contrar unui mit care a tot circulat, copacii nu-și blochează unul altuia accesul la soare și alte resurse, nu sunt într-o competiție de tip „survival of the fittest”. Ba, mai mult, unele specii de copaci se ajută când una are acces redus la soare. De exemplu, cercetătoarea Suzanne Simard a arătat cum, pe timpul verii, brazii primesc carbon de la mestecenii care se lăfăie în soare, iar toamna, când mesteacănul începe să-și piardă frunzele.
… dar se și sabotează uneori
La fel ca lumea noastră, nici cea a copacilor nu e perfectă. Unele specii împiedică creșterea altor plante pe lângă ele. Fenomenul se numește alelopatie, adică producerea de către un organism a unor substanțe biochimice care influențează creșterea și supraviețuirea altor organisme.Mai multe detalii: wikipedia.org De exemplu, nucul negru eliberează prin frunze și rădăcini o substanță, numită juglonă, care inhibă creșterea unei varietăți de plante (cartof, castravete).„Plants talk to each other using an internet of fungus”, bbc.com
Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.
Oamenii de ștință au crezut până acum că fotosinteza este singura sursă de oxigen de pe Pământ. Un nou studiu arată că lucrurile sunt mai complicate decât par.
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
