Pădure scoțiană. Matt Anderson via Guliver/Getty Images

5 lucruri inteligente pe care le fac copacii8 min read

De Valentina Nicolae 17.07.2020

Copacii colaborează, își transmit semnale când sunt atacați de prădători, împart mâncarea, își donează surplusul de nutrimente când simt că sunt aproape de moarte, dar pot juca și murdar.

E greu să supraestimezi importanța copacilor. Sunt printre cele mai vechi organisme de pe planetă, curăță aerul, reduc poluarea fonică, îmbunătățesc calitatea apei, ne oferă mâncare, umbră, materiale de construcții. Și sunt și frumoși. Pe lângă toate astea, copacii mai fac niște lucruri uimitoare, pe care, însă, nu le vedem, pentru că se întâmplă pe sub pământ. 

Îți prezentăm mai jos o listă de activități întreprinse de copaci prin rețeaua lor subterană și nu numai.

Copacii se apără de prădători

 Copacii pot părea uneori destul de neajutorați, dar, de fapt, nu e chiar așa. Ei produc substanțe chimice Denumirea științifică este de compuși organici volatili, nature.com care țin la distanță insectele dăunătoare.„Mechanisms of plant defense against insect herbivores”, tandfonline.com Mai mult decât atât, un copac poate „trage cu urechea” la semnalele emise de un copac vecin atacat de dăunători și își poate activa mecanismele de apărare înainte ca el însuși să fie atacat.„Volatile Signaling in Plant-Plant Interactions: «Talking Trees» in the Genomics Era”, sciencemag.org În plus, un copac poate emite semnale chimice care să atragă dușmanii dușmanilor lui, adică păsări sau alte vietăți care se hrănesc cu insectele care îi devorează, de exemplu, frunzele.„Birds exploit herbivore‐induced plant volatiles to locate herbivorous prey”, onlinelibrary.wiley.com

Copacii își împart mâncarea cu ceilalți

La fel ca alte plante, copacii sunt într-o relație de simbioză cu fungii care trăiesc în interiorul și în jurul rădăcinilor lor. Fungii ajută arborii să absoarbă mai multă apă și mai mai multe nutrimente, iar aceștia le dau la schimb carbon și zahăruri din fotosinteză (pe care fungii nu pot s-o facă). Doar că această rețea subterană de fungi care leagă arborii între eiUn fel de internet al copacilor. Sau rețea micorizală sau „the wood wide web”, nature.com acționează și în alte moduri. De exemplu, transportă excesul de nutrimente pe care copacii mai bătrâni îl „donează” către cei mai tineri, îmbunătățindu-le, astfel, șansele de supraviețuire.„The secret life of trees: Is nature less selfish than we think?”, cnn.com 

Copacii pe moarte își donează resursele altor specii de copaci

O altă caracteristică curioasă a copacilor – curioasă pentru că o atribuim, de regulă, unei familii sau comunități – este că, atunci când sunt pe moarte, unii copaci își lasă moștenire rezerva de mâncare altor copaci, chiar și unora din altă specie. Un studiu„Defoliation of interior Douglas-fir elicits carbon transfer and stress signalling to ponderosa pine neighbors through ectomycorrhizal networks”, nature.com a arătat că un puiet de brad Douglas căruia i-au fost smulse toate acele, urmând să moară, și-a trimis toate nutrimentele vecinului, un pin galben. A trimis, în plus, și semnale de alarmă către pin, care i-au întărit celui din urmă mecanismele de apărare. 

Copacii se ajută între ei…

Contrar unui mit care a tot circulat, copacii nu-și blochează unul altuia accesul la soare și alte resurse, nu sunt într-o competiție de tip „survival of the fittest”. Ba, mai mult, unele specii de copaci se ajută când una are acces redus la soare. De exemplu, cercetătoarea Suzanne Simard a arătat cum, pe timpul verii, brazii primesc carbon de la mestecenii care se lăfăie în soare, iar toamna, când mesteacănul începe să-și piardă frunzele.

… dar se și sabotează uneori

La fel ca lumea noastră, nici cea a copacilor nu e perfectă. Unele specii împiedică creșterea altor plante pe lângă ele. Fenomenul se numește alelopatie, adică producerea de către un organism a unor substanțe biochimice care influențează creșterea și supraviețuirea altor organisme.Mai multe detalii: wikipedia.org De exemplu, nucul negru eliberează prin frunze și rădăcini o substanță, numită juglonă, care inhibă creșterea unei varietăți de plante (cartof, castravete).„Plants talk to each other using an internet of fungus”, bbc.com



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

MEDIU|SCI-FACTS

5 animale pe care orașele le-au făcut mai inteligente

De Andrada Fiscutean 03/12/2020
Câinii vagabonzi traversează pe trecerea de pietoni, iar ciorile se folosesc de mașini ca să-și spargă nucile. Acestea sunt doar câteva exemple de adaptare la viața de oraș.
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

5 contribuții-cheie ale Observatorului Arecibo

De Ionuț Preda 02/12/2020
Prăbușirea observatorului Arecibo încheie mai bine de jumătate de secol de contribuții inestimabile la înțelegerea spațiului cosmic.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Alimentația oferă indicii despre economie, politică și cultură

De Adriana Moscu 24/11/2020
Obiceiurile alimentare sunt oglinda societății. Monica Stroe, lector în antropologie în cadrul Departamentului de Sociologie al SNSPA, decodifică legătura sinuoasă dintre oameni și alimentele pe care le consumă . 
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #48: Moderna anunță al doilea vaccin eficient, Pfizer aplică pentru autorizare

De Mihai Ghiduc 21/11/2020
Avem două vaccinuri cu eficiență de peste 90%, dintre care unul ar putea fi aprobat rapid. Remdesivirul nu e recomandat de OMS, testele rapide sunt mai eficiente în prima săptămână, iar imunitatea poate ține pe o perioadă mai lungă de șase luni.