Castraveți „Made in Antarctica” – exerciții pentru agricultura spațială9 min read

În ciuda abundenței enervante din presa de popularizare a științei a articolelor care anunță „iminența” colonizării sistemului solar, cu sate lunare și orașe de „milioane de oameni” pe Marte, viața în spațiu e grea, după cum bine zice un celebru clișeu adevărat.

După cum glumea chiar și comediantul Joe Rogan, dacă vrei să te muți pe Marte, fă mai întâi o vizită într-un deșert, apoi gândește-te că viața pe viitoarele mini-baze de pe Lună ori de pe Marte va fi cu muuuult mai grea și mai periculoasă. Oamenii (și animalele ori plantele noastre preferate) sunt construiți pentru un mediu special (până acum, unic în universul cunoscut azi), cu atmosferă protectoare, o anumită atracție gravitațională și temperaturi plăcute.

Asta nu înseamnă că această următoare mare migrație a speciei noastre nu se va întâmpla. Dar mult mai târziu decât estimările supra-optimiste din titlurile bombastice de presă. Avem foarte multe lucruri de pus la punct în următoarele câteva decenii, de la protecția împotriva radiațiilor la fructele și legumele proaspete din frigiderul viitorilor astronauți exploratori.

Iar acum putem să explicăm și titlul articolului nostru: roșiile și castraveții de mai jos au fost cultivați într-o seră experimentală din Antarctica, cel mai mare și mai dur deșert de pe planeta noastră. Fără sol, folosind soluții de nutrienți pentru plante și lumină artificială – pentru a învăța să le creștem ușor și în spațiu.

Proiectul se numește EDEN ISS și este derulat din 2017 de agenția spațială germană, DLR, la baza antarctică Neumayer Station III. Iar săptămâna trecută au fost prezentate rezultatele oficiale ale acestor experimente agricole inedite de pe tărâmul pinguinilor.

Sera a produs 268 kilograme de alimente, pe o suprafață de numai 12,5 metri pătrați. Foto: Hanno Muller, AWI

„Pe o perioadă de un an, în Antarctica, sera noastră a demonstrat că putem genera suficientă mâncare într-un spațiu mic pentru a suplimenta cu circa o treime dieta unui viitor echipaj de șase persoane, cu legume proaspete”, a declarat Daniel Schubert, liderul proiectului EDEN ISS.

„În total, am produs 268 de kilograme de alimente într-o zonă de numai 12,5 metri pătrați, de-a lungul a 9,5 luni, precum 67 de kilograme de castraveți, 117 kilograme de salată și 50 de kilograme de roșii.”

Nu trebuie să uităm cât de des trece fericirea prin stomac. Alimentele nu oferă numai energie, ci au și efecte psihologice importante: „Gustul și aromele legumelor proaspete au avut un impact de durată asupra echipajului bazei antarctice, care a iernat aici, cu un efect psihologic pozitiv asupra temperamentului echipei în această perioadă lungă de izolare”, a explicat Antje Boetius, directoarea institutului german Alfred Wegener, care administrează baza antarctică.

Proiectul este considerat un succes și pentru că a avut nevoie de mai puține resurse decât se estima la început. Sera a consumat, în medie, 0,8 kilowați pentru fiecare metru pătrat de „recoltă”, mai puțin de jumătate din valoarea estimată de obicei în proiectele serelor spațiale (de 2,1 kilowați/metru pătrat). „Acesta este un aspect important pentru operațiunile spațiale și ne face să vedem cu încredere viitorul acestei idei”, a serelor spațiale, menționează Schubert.

O altă resursă extrem de importantă pentru viitorii astronauți-grădinari este timpul. Îngrijirea plantelor din sera EDEN ISS consuma 3-4 ore pe zi. Pentru viitoarele sere spațiale, volumul de muncă trebuie redus, pentru a economisi timpul prețios al astronauților.

Soluția va fi automatizarea ei, aproape completă, sau, până atunci, controlarea ei de la distanță. Cercetătorii au testat deja controlarea sistemelor de la mare distanță, dintr-un centru de control din Bremen. În mai 2019, operatorii din Germani au trezit din nou la viață sera de la capătul lumii (pusă pe „sleep mode” în ianuarie), pornind o nouă recoltă (semințele fuseseră deja plantate).

Centrul de control din Bremen.

Experimentul, care a reușit, e important, căci unul dintre scenariile explorarii spațiale cu echipaje umane implică trimiterea în avans a unei sere controlate de la distanță, care să ofere alimente proaspete astronauților în momentul în care ajung și ei acolo.

Folosind lecțiile oferite de sera din Antarctica, cercetătorii europeni vor acum să pună la punct un design nou, care să poată fi integrat într-o rachetă Falcon 9, a SpaceX. „Spațiul cultivat va fi de circa 30 de metri pătrați, de trei ori mai mare decât containerul pe care l-am folosit în Antarctica. Acest sistem va permite cultivarea a aproximativ 90 de kilograme de alimente pe lună, însemnând cam jumătate de kilogram de legume proaspete pe zi pentru fiecare astronaut dintr-un echipaj de șase oameni”, explică Schubert, liderul proiectului.

Conceptul unei viitoare sere spațiale, pe Lună ori pe Marte. Foto: LIQUIFER Systems Group