Foto: Filo / Getty Images

Cercetare românească (04.23). Primul loc la stins lumina.16 min read

De Mădălina Cocea 15.05.2023

Fenomen rar: România a fost pe locul I într-o statistică europeană pozitivă. A avut cea mai mare reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf. Luna aprilie a adus un rezultat științific important în domeniul cercetării metastazelor în cancer, dar și vestea că România este pe ultimul loc în topul UE al cheltuielilor oncologice.

România a fost una dintre cele doar trei țări europene care și-au atins sau au depășit obiectivul de a consuma cu 10% mai puțină energie electrică, conform celui mai recent raport al think tank-ului Ember, o organizație dedicată domeniului energetic, citat de Infoclima.„Emisiile din sectorul energetic al UE au fost cele mai scăzute din istorie în iarna 2022-2023”, infoclima.ro  România a avut, de asemenea, cea mai mare reducere a consumului în orele de vârf din UE (15%).

Rapoartele europene nu conțin însă doar vești bune. Un document“EU Country Cancer Profile: Romania 2023”, oecd-ilibrary.org lansat recent de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată faptul că, în România, cheltuielile pentru îngrijirea bolnavilor de cancer sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, iar ratele de supraviețuire, la rândul lor, sunt mai mici comparativ cu alte țări din UE. 

De exemplu, în cazul leucemiei la copii, rata de supraviețuire în România este de 54%, în timp ce media europeană este de 82%. Cele mai mari discrepanțe se observă în rândul bărbaților cu vârste între 15-64 de ani, unde ecartul dintre ratele de mortalitate cauzate de cancer locale și europene este în creștere.

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer nu sunt încă o practică obișnuită în România, cu atât mai puțin în rândul persoanelor cu venituri și niveluri de educație mai mici sau al celor din zonele rurale. De exemplu, doar 9% dintre femeile cu vârste între 50-69 de ani au efectuat o mamografie în ultimii doi ani, aceasta fiind cea mai mică rată în rândul țărilor UE. De screening au beneficiat mai degrabă femeile cu venituri mai mari (14%), față de 4% în cazul celor care au venituri mai mici (4%). Deși pe hârtie serviciile oncologice sunt gratuite pentru toți, persoanele neasigurate au acces limitat, din cauza costurilor asociate și inaccesibilității serviciilor.

Tratamentele oncologice inovative ajung mai greu în România în comparație cu alte țări europene și sunt extrem de scumpe. Per total, deși calitatea îngrijirii s-a îmbunătățit în ultimele decenii, România se situează în urma altor țări din UE în ceea ce privește rata de supraviețuire de cinci ani.

Studiu: cum sunt pregătite zonele unde cancerul dezvoltă metastaze

A existat și un rezultat științific îmbucurător în cercetarea în domeniul oncologic. Laura Ioana Pătraș, o cercetătoare de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a colaborat recent la un studiu internațional„Cercetătoare UBB – contribuție științifică remarcabilă privind importanța sistemului imunitar în progresia metastatică a cancerului”, news.ubbcluj.ro care a investigat rolul sistemului imunitar în dezvoltarea metastazelor, care apar atunci când celulele canceroase se răspândesc în alte părți ale corpului. 

Lucrarea examinează modul în care sistemul imunitar contribuie la evoluția nișelor pre-metastatice – zone „preferate” din organism, unde celulele canceroase își pregătesc terenul dinainte pentru a se răspândi și pentru a forma noi tumori acolo. Răspunsul sistemului imunitar în acele zone a fost mai puțin studiat în comparație cu alte aspecte, cum ar fi țesuturile înconjurătoare. 

Studiul arată că în nișele pre-metastatice sistemul imunitar poate deveni ineficient și suprimat încă din această fază de pregătire. În plus, studiul oferă o privire detaliată asupra dovezilor clinice actuale și a noilor metode utilizate pentru a detecta sau a prezice evoluția nișelor pre-metastatice în pacienți, permițând astfel dezvoltarea unor tratamente personalizate care să prevină formarea metastazelor și să îmbunătățească prognosticul pacienților cu cancer. 

Cea mai mare infrastructură de cercetare în domeniul atmosferei

Cercetările din domeniul oncologic, în special cele care investighează legătura dintre poluare și apariția tumorilor, ar putea beneficia de prezența, în România, a unei dintre cele mai mari infrastructuri de cercetare în domeniul atmosferei: ACTRIS. 

Această infrastructură, în care sunt conectate laboratoare din 17 țări, a primit în luna aprilie statutul de Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) din partea Comisiei Europene.„ACTRIS ERIC officially established by the European Commission”, actris.eu. Acest statut oferă României acces la facilități de cercetare și dezvoltare avansate în studiul atmosferei. 

Ca membru ACTRIS, România se poate implica activ în politicile europene privind cercetarea atmosferică. În România, colaborarea în cadrul ACTRIS se desfășoară între universități și instituții de cercetare din București, Cluj, Galați și Iași.

Robot inteligent pentru exerciții kineto

Pentru îmbunătățirea vieții pacienților, în special cei cu deficit neuromotor, lucrează și cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Cluj. Ei dezvoltă un sistem robotic inteligent„Transfer tehnologic de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în Domeniul Roboţior Medicali de Recuperare”, utcluj.ro care poate realiza exerciții personalizate cu pacienții ce au diferite grade de imobilitate. Robotul înregistrează mișcările pacientului și transmite datele colectate de senzorul său către medicul specialist. 

Proiectul APOLLO este rezultatul colaborării dintre specialiștii din domeniile ingineriei și medicinei și se bazează pe conceptul de telemedicină, aducând sistemul robotic direct la pacient, în loc să impună transportul sau mobilizarea acestora la distanțe mari. Sistemul va avea elemente de inteligență artificială, care îi vor permite monitorizarea pacienților, interacțiunea cu ei și personalizarea tratamentului în funcție de caracteristicile fiecăruia.

Planșă tactilă pentru persoane cu probleme de vedere. Sursă: uvt.RO

O altă categorie de pacienți pe care au avut-o în vedere cercetătorii în luna aprilie au fost cei cu probleme de vedere. Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Timișoara au creat Atlasul Geografic General Tactil al României„Produse educaționale pentru elevi ambliopi și nevăzători: Atlasul Geografic General Tactil al României și Tururile ghidate ale Timișoarei”, uvt.ro, special conceput pentru elevii cu deficiențe vizuale. Acest atlas conține planșe tactile cu hărți care oferă o înțelegere de ansamblu a poziției României în lume și prezintă informații relevante despre elementele fizico-geografice și de geografie umană locale.

Camera de control a experimentului de 10PW de la ELI NP.

Laserul de Măgurele vede luminița de la capătul sursei gama

„Laserul de la Măgurele” a venit cu două vești bune în luna aprilie: ELI-NP va avea,„Colaborare științifică istorică: IFIN-HH și laboratorul SLAC de la stanford semnează un memorandum de înțelegere pentru proiectul ELI-NP (Laserul de la Măgurele)”, research.gov.ro în sfârșit, un sistemul de fascicul gama, în urma unei colaborări cu Laboratorul SLAC, laborator al Departamentului Energiei din Statele Unite ale Americii, din cadrul Universității Stanford. 

Tot în aprilie, pentru prima oară,“First 10 PW laser pulses focused on solid targets”, eli-np.ro ELI NP a concentrat pulsuri laser de 10 petawați pe ținte solide. Folosind o pulsație extrem de rapidă, de numai 24 de femtosecunde – o durată mai mică de zeci de miliarde de miliarde de ori din bătaia din aripi a unei libelule – cercetătorii au generat 240 de jouli de energie laser într-un interval foarte scurt. Acest fascicul intens a fost direcționat spre o foiță subțire de aluminiu, pentru a produce ioni și raze X de mare intensitate. Pentru comparație, 240 de jouli este o energie de câteva sute de mii de ori mai mare decât cea eliberată de un pointer laser obișnuit.

Informații din cer pentru un sol mai fertil

O nouă aplicație dezvoltată cu sprijin românesc, numită FasT, ajută fermierii să-și automatizeze procesul de fertilizare a solului prin utilizarea datelor spațiale.Newsletterul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării”, research.gov.ro Această platformă europeană, la care a contribuit o echipă de la Institutul pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București, folosește informații obținute de la sateliții Copernicus și Galileo, precum și alte seturi de date publice și private. Cercetătorii români au dezvoltat algoritmul de fertilizare, care se bazează pe ecuații ce urmăresc transformarea azotului în natură.

De sol au avut grijă și cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Pentru Chimie și Petrochimie. Aceștia au creat„Procedeu de obținere de hidrogeluri hibride pe bază de celuloză bacteriană și copolimeri acrilici”, magurelesciencepark.ro un nou tip de hidrogel, o substanță care ajută la menținerea apei în sol pentru perioade mai lungi de timp. Hidrogelul poate controla ritmul în care fertilizanții sau diversele tratamente ale plantelor intră în sol. Acesta se bazează pe un compus de zahăr produs de anumite bacterii, celuloză bacteriană apoasă, care se degradează ușor în mediu după consum, fără să lase în urmă reziduuri toxice.



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|FYI

Milioane de jucători de Borderlands 3 au ajutat la cercetarea microbiomului intestinal

De
Unul dintre cele mai populare jocuri de tip looter-shooter transformat simplul act de a rezolva puzzle-uri într-un efort de știință comunitară
ȘTIINȚĂ|FYI

„Soarele artificial” din Coreea de Sud a funcționat pentru 48 de secunde la 100 de milioane °C

De
Unul dintre cele mai puternice reactoare de fuziune nucleară din lume a stabilit un nou record de încălzire al plasmei.
ȘTIINȚĂ|FYI

A murit Peter Higgs, fizicianul care a prezis în 1964 existenţa particulei fără masă, „bosonul Higgs”

De
Pentru cercetările sale, Higgs a primit premiul Nobel pentru fizică în 2013.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în martie. O tehnologie clujeană va fi folosită în viitoarele aselenizări

De
Cercetarea românească în martie. O tehnologie clujeană va fi folosită în viitoarele aselenizări