Cercetare românească (05.23). AI-ul previne anxietatea și consumul excesiv de energie14 min read

Inteligența artificială a fost în miezul preocupărilor cercetătorilor români în luna mai: de la cum să depisteze folosirea sa de către studenți, până la cum poate fi folosită pentru a combate depresia sau optimiza consumul de curent electric. 

Studenții români par capabili să adopte foarte rapid inteligența artificială, iar universitățile românești sunt deja nevoite să-și evalueze mai atent studenții. Universitatea Politehnica Timișoara a fost prima instituție de învățământ superior din România„UPT reglementează folosirea inteligenței artificiale”, upt.ro care a anunțat cum va evalua folosirea, de către studenți, a chatboților generativi. Deși  utilizarea ChatGPT este permisă, studenții sunt îndemnați să folosească în mod critic acel conținut, să îl treacă prin filtrul propriu și să  respecte regulile etice ale universității. Universitatea a menționat și că profesorii vor aloca mai mult timp evaluărilor orale — unde (deocamdată) nici un robot inteligent nu poate înlocui studenții.

Un chatbot pentru gestionarea anxietății

Un „frate” mai mic al lui ChatGPT este folosit de Universitatea din București într-un proiect care și-a propus să creeze un aliat digital pentru cei s-au vindecat de cancer. Chatbot-ul, un fel de terapeut virtual care funcționa pe Discord, a fost conceput pentru a ajuta la gestionarea anxietății și depresiei, două probleme recurente cu care se confruntă aproximativ jumătate dintre cei care au învins cancerul, potrivit conf. univ. dr. Ioana Podină, coordonatoarea proiectului.„Despre inteligență artificială și sănătate mintală digitală, cu psihologul Ioana Podina, conferențiar la FPSE a UB”, unibuc.ro.

Ioana Podină. Sursă: aicare.laboratorstiintecognitiveclinice.ro

Înainte de lansarea robotului, cercetătorii au analizat 72.524 de postări Reddit făcute de supraviețuitorii de cancer.„Mental health at different stages of cancer survival: A natural language processing study of Reddit posts”, psyarxiv.com Ei au utilizat metode avansate de data mining și procesare a limbajului natural, iar echipa de cercetători a reușit să distingă acele postări care indicau depresie și anxietate. De asemenea, ei au observat diferențe semnificative între supraviețuitorii recenți și cei mai vechi, primii exprimându-și mult mai des anxietatea. Rezultatele studiului sugerează că textele postate pe Reddit pot oferi indicii esențiale despre momentul în care un individ se confruntă cu stresorii majori, cum ar fi aniversarea diagnosticului, care pot declanșa probleme de sănătate mintală.

Chatbot-ul de pe Discord a evaluat starea de sănătate emoțională a tinerilor care au trecut prin cancer printr-un chestionar, dar aceleași întrebări de monitorizare ar putea fi folosite și de public. Cercetătoarea de la Universitatea din București a menționat că robotul nu poate lua locul unui profesionist, dar că oamenii ajung la psiholog abia când disconfortul emoțional devine prea intens. Astfel, un chatbot care permite realizarea unei autoevaluări a sănătății mintale, i-ar putea ajuta pe cei reticenți să își monitorizeze sănătatea psihică și să ia măsuri mai din timp. 

Cercetătorii precizează că acest robot de conversație va fi disponibil pe Discord și după încheierea proiectului.

Inteligență artificială pentru energie eficientă

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj apelează la inteligență artificială într-un proiect european care vizează optimizarea consumului de energie în România. Specialiștii clujeni vor folosi inteligența artificială„ORSE: România, în cel mai mare proiect european de cercetare privind optimizarea consumului de energie în locuințe”, news.ubbcluj.ro pentru a analiza și înțelege comportamentele de consum de energie ale gospodăriilor românești. 

Mai departe, rezultatele cercetătorii vor contribui la crearea unor politici publice eficiente, care să fie adaptat consumului de energie din România. Campania se desfășoară în șase state din Uniunea Europeană. În România, sunt implicate Centrul pentru Studiul Democrației, inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), Universitatea Babeș-Bolyai, Primăria și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și compania Electrica Furnizare.

Algoritmii inteligenți vor fi și motorul din spatele unui alt proiect românesc de cercetare, coordonat de Universitatea Maritimă din Constanța.„Universitatea Maritimă din Constanța demarează un proiect de cercetare de mare anvergură în domeniul decarbonizării sectorului energetic”, edumanager.ro Ei vor fi folosiți pentru a controla funcționarea unor sisteme pe bază de energie solară și diverse tipuri de baterii. 

Una dintre soluțiile investigate de echipa de cercetare este reutilizarea bateriile auto care nu mai pot fi folosite pentru mașini în scopul alimentării clădirilor sau acumulării de energie electrică. Coordonatorul proiectului, prof. dr. ing. Cornel Panait, a precizat că cercetătorii vor studia și utilizarea potențială a bateriilor pe bază de aluminiu, o resursă mult mai ușor de găsit decât litiul, pe care se bazează bateriile actuale.

Clădire verde, București. Sursă: ec.europa.eu

Locuințe verzi în București, în cadrul unui proiect european

Proiectele care vizează clădirile, în special cele rezidențiale, sunt extrem de importante în strategiile de reducere a carbonului emis în aer. Locuințele sunt responsabile pentru 40%-50% din totalul emisiilor de CO₂. O inițiativă europeană încearcă să rezolve această problemă încă din faza de proiectare.„Misiunea: construirea de locuințe eficiente din punct de vedere energetic”, ec.europa.eu 

O parte din aceste locuințe mai prietenoase cu mediul se găsesc pe teritoriul Bucureștiului, deoarece la proiectul SMARTER participă și o echipă românească, sub conducerea directorului de cercetare din cadrul Romania Green Building Council, Dr. Monica Ardeleanu. Proiectarea clădirilor „verzi” presupune nu doar utilizarea de tehnologii și materiale mai prietenoase cu mediul, ci și o abordare integrată care ia în considerare aspecte precum amplasarea clădirilor, accesul la transportul public și utilizarea eficientă a resurselor. Mai bine de 30 000 de astfel de „case verzi”, în valoare de peste 8,5 miliarde de euro, sunt în construcție sau finalizate.

Tratamente inovative, dar care se lasă așteptate

România se află în coada clasamentului european în ceea ce privește accesul la medicamentele inovatoare, care pot salva vieți.„Cum reducem timpul de așteptare: Românii așteaptă peste 900 de zile pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație”, arpim.ro Dacă populația din Germania are acces la un medicament nou în 128 de zile, românii trebuie să aștepte aproape trei ani până li se prescrie același medicament. 

Comparativ, media la nivel european este de 517 zile, măsurată de la momentul obținerii autorizației de comercializare, precizează un raport al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). 

De ce se mișcă atât de greu lucrurile în România? În primul rând, lista de medicamente compensate se actualizează greu, procesul legislativ fiind unul imprevizibil. Apoi, protocoalele terapeutice care se aplică noului medicament sunt publicate, la rândul lor, târziu.

La un potențial dispozitiv medical inovator lucrează cercetători de la Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor: un plasture care ar putea introduce medicamente în corp, fără durere. Un studiu semnat de Anca Bonciu ca prim autor,„Laser engineered polymer thin films as drug delivery systems”, springer.com detaliază cum poate fi administrat un medicament de inimă cu ajutorul unei pelicule subțiri, realizată cu ajutorul laserului. 

Acești plasturi ultrasubțiri au fost fabricați prin intermediul unei tehnici numite evaporare asistată de laser în matrice (MAPLE). Pelicula ultrasubțire este creată prin combinarea a doi polimeri, care sunt apoi impregnați cu substanța activă din medicament – captoprilul. Când se schimbă raportul dintre cei doi polimeri în compoziția peliculei, cercetătorii pot controla modul în care medicamentul este eliberat în corp. Cercetătorii au testat această peliculă subțire pe animale și au constatat că este foarte bine tolerată.