Foro: ESA
Cercetare românească (08.23). Experiment pe Stația Spațială Internațională16 min read
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
În 2024, un echipament românesc va fi utilizat în experimente de pe Stația Spațială Internațională (ISS). “Droplets unite!”, esa.int își propune să studieze formarea picăturilor de lichid în condiții de gravitație zero, având implicații majore în înțelegerea formării picăturilor de ploaie, a norilor, a proceselor de ardere a combustibilului și a interacțiunilor dintre materiale. Studiile sunt de asemenea foarte importante pentru a găsi cea mai bună cale de a furniza medicamente astronauților în timpul misiunilor de lungă durată în spațiu.
Dispozitivul românesc va fi folosit în cadrul experimentelor Dropcoal pe ISS pentru a facilita studiul pe termen lung al dinamicii picăturilor de lichid în lipsa gravitației. Inițial, aceste experimente au fost realizate anul trecut, în zboruri parabolice, în care era simulată lipsa gravitației pentru scurt timp. Testele vor fi continuate în cadrul unei misiuni a Agenției Spațiale Europene, în modulul Columbus de pe ISS. O cameră de mare viteză va înregistra interacțiunea și fuziunea picăturilor, iar experimentele vor fi controlate de pe Pământ.
Corupția sub lupa științei
Între 1750 și 1850, politicieni, cercetători și scriitori populari au descris frecvent Europa Centrală și de Sud-Est ca fiind coruptă din punct de vedere politic. Observatori străini au creat imaginea unei corupții endemice, cu numeroase nepotisme și cazuri de mită. Criticii locali au repetat multe dintre aceste evaluări negative.
Atât localnicii, cât și străinii, au folosit acuzațiile de „corupție” în scopuri politice, profesionale și personale, susținând că ar putea crea instituții mai bune, regimuri militare și operațiuni comerciale mai eficiente decât cele existente. Acești observatori au asociat „corupția” cu presupusa înapoiere culturală și economică a regiunii. Popularizând aceste clișee, ei au creat impresia că mituirea și corupția sunt răspândite organic în zonă, perpetuând prejudecăți care persistă până în prezent.
Cercetătorii de la Fundația Noua Europă, conduși de conf. univ. dr. Silvia Marton de la Universitatea din București, „Transnational histories of ‘corruption’ in Central-South-East Europe (1750-1850)”, cordis.europa.eu Proiectul TransCorr își propune să reconstruiască o istorie a ideii de „corupție” în contextul modernizării Europei Centrale și de Sud-Est.
Proiectul va urmări cum, odată cu apariția unor noi idei despre modernitate în Europa de Vest, liderii locali au redefinit o serie de obiceiuri și practici tradiționale drept corupte. De asemenea, în încercarea de a transforma aceste regiuni în provincii imperiale, marile puteri au consolidat noi înțelegeri ale „corupției”, asociind-o deseori în mod negativ cu moștenirea Imperiului Otoman. Urmărind această istorie, echipa de cercetare va investiga originea ideilor, discursurilor și atitudinilor care continuă să influențeze analizele despre corupție în regiune.
Schelet de urs. Sursă: ec.europa.eu, © Viorel-Traian Lascu, 2022
Urșii bruni au supraviețuit datorită dietei pe bază de carne
Ioana Meleg, cercetătoare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a descoperit că diferența cheie între ursul brun și o specie dispărută, ursul de peșteră, a fost dieta lor. În timp ce ursul de peșteră era exclusiv erbivor, ursul brun este omnivor, hrănindu-se atât cu plante cât și cu carne. Această adaptabilitate, argumentează cercetătoarea, i-a permis să supraviețuiască în perioade dificile precum ultima perioadă a Epocii de Gheață, când resursele vegetale erau limitate.
Dr. Ioana Meleg, care condus echipa de cercetare în timpul unui stagiu la Muzeul de Istorie Naturală al Suediei, „Prehistoric animals offer new evolutionary hints as riddles persist”, ec.europa.eu Astfel, ea a reușit să propună o soluție pentru un mister al evoluției: cum a dispărut acum 25.000 de ani ursul de peșteră, o specie care putea să ajungă la o tonă și care era răspândită din Anglia până în Rusia?
Scrisoare studiată pentru descoperirea urmelor de material biologic. Sursă: pubs.acs.org
Lacrimile de sânge ale lui Vlad Țepeș, confirmate științific
„Count Dracula Resurrected: Proteomic Analysis of Vlad III the Impaler’s Documents by EVA Technology and Mass Spectrometry”, acs.org e posibil ca Vlad Țepeș să fi plâns cu adevărate lacrimi de sânge. Analizele unor scrisori vechi de secole au găsit 16 proteine care indică faptul că suferea de boli respiratorii și de piele, precum și de o afecțiune numită hemolacrie, în care sângele se amestecă cu lacrimile. Hemolacria i-ar fi provocat sângerări frecvente.
Studiul a fost realizat folosind tehnici care au permis extragerea și analizarea peptidelor și proteinelor de pe trei scrisori semnate de Vlad Țepeș în anii 1457 și 1475. Identificarea proteinelor originale a oferit informații despre condițiile de mediu și sănătate din acea perioadă istorică. De asemenea, descoperirea unor proteine umane a dezvăluit că Vlad Țepeș ar fi suferit de afecțiuni inflamatorii ale căilor respiratorii și pielii.
Realitate virtuală pentru reabilitarea deținuților
La Universitatea din Oradea, Premieră națională: Universitatea din Oradea pune realitatea virtuală la lucru în ajutorul celor aflați în detenție, uoradea.ro care vizează îmbunătățirea stării de bine și reintegrarea socială a deținuților. Acesta include utilizarea realității virtuale pentru antrenarea abilităților precum comunicarea, rezolvarea problemelor și stabilirea valorilor civice, precum și exersarea acestora prin simulări. Deținuții vor fi astfel pregătiți pentru integrarea pe piața muncii după eliberare.
„Ne vom folosi de realitatea virtuală pentru a ajuta persoanele condamnate să se familiarizeze cu diferite situații de viață”, a explicat lect. univ. dr. Gabriel Roșeanu, membru în echipa proiectului RECOMMIT. „Datorită acestor noi tehnologii, implicarea individuală este destul de mare. Vom realiza simulări ale unor discuții cu interlocutori virtuali, pentru a-i ajuta pe condamnați să își formeze deprinderi de comunicare. Este vorba de o premieră, realitatea virtuală nu a mai fost folosită în sistemul penitenciar din România.”
Proiectul va fi pilotat în penitenciare din Cipru, Grecia, Spania și România, unde persoanele închise vor avea posibilitatea de a deprinde noi abilități într-un mediu virtual, care le oferă siguranță.
Proteze controlate de gânduri
Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Microtehnologii – IMT București conduce o echipă europeană de cercetare care va dezvolta o nouă generație de dispozitive implantabile ce vor permite controlul protezelor direct de creier. Detalii pe nerverepack.eu finanțat cu peste 17 milioane euro, va folosi electrozi bidirecționali care vor conecta sistemul nervos la proteze externe precum exoscheletele și exoprotezele.
Proiectul va avea impact major asupra calității vieții persoanelor cu amputări sau paralizii, permitându-le să-și controleze mișcările și să primească feedback tactil prin tehnologia de comunicare neurală.
Covid-ul care nu se mai termină
Două universități de medicină din România au contribuit la un studiu european care a colectat date anonime din diverse țări pentru a înțelege “Long Covid: the pandemic’s testing aftermath”, ec.europa.eu Universitățile de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca și Iași au aderat la o rețea care a colectat și analizat date epidemiologice, clinice, microbiologice și genetice de la cohorte mari de pacienți din Europa și din afara ei. Scopul a fost de a îmbunătăți îngrijirea pacienților cu boli cronice precum diabet și afecțiuni cardiovasculare, care fuseseră mai vulnerabili în fața Covid-19.
Rețeaua, inițiată în timpul pandemiei de dr. José Luis Peñalvo de la Institutul de Medicină Tropicală din Anvers, Belgia, a atras zeci de spitale, inclusiv din Croația, Irlanda, Italia, Norvegia, Portugalia, Brazilia și Columbia. Cercetătorii și-au dorit ca spitalele să fie mai bine pregătite pentru o viitoare pandemie, folosind informații anonimizate despre pacienți pentru a răspunde la întrebări medicale.
Baza de date a oferit informații foarte prețioase pentru un alt proiect european, care a studiat așa-numitul sindrom de „long Covid”. Aproape jumătate dintre cei infectați au prezentat simptome prelungite. Cercetătorii implicați au identificat patru tipuri principale al acestei noi boli, cu simptome respiratorii, musculare, de oboseală cronică sau neurologice. Vaccinurile și tratamentele timpurii par să reducă riscul acestor simptome prelungite, în schimb cercetătorii au descoperit că femeile par mai susceptibile, posibil din cauza afecțiunilor autoimune.
