Cercetare românească (11.23). Rezultate promițătoare în lupta cu boala Parkinson, cancerul și infecțiile generalizate17 min read

De la noi tratamente pentru boli grave la sisteme inteligente care protejează natura, inovațiile lunii noiembrie promit o viață mai bună.

Gabriel Balmuș, un cercetător român afiliat Universității din Cambridge și Institutului de Neuroștiințe din Transilvania, a contribuit la un studiu care poate deschide calea unui tratament viabil pentru boala Parkinson. Studiul,// „Knockout or inhibition of USP30 protects dopaminergic neurons in a Parkinson’s disease mouse model”, nature.com // publicat în Nature Communications, vizează o enzimă numită USP30 care are un rol în disfuncția mitocondrială – o problemă la nivelul „uzinelor celulare” din organism. Cercetătorii au reușit să blocheze această enzimă cu ajutorul unor molecule speciale, numite inhibitori. Astfel, ei au observat o îmbunătățire a stării mitocondriilor și un efect pozitiv împotriva bolilor care implică disfuncții la acest nivel celular.

În Boala Parkinson, neuronii care produc dopamină sunt afectați și mor treptat. Acesta este motivul pentru care persoanele cu Parkinson prezintă simptome precum tremurături, încetinirea mișcărilor sau rigiditate musculară. Inhibitorul studiat are capacitatea de a elimina mai rapid mitocondriile defecte din celule, ceea ce ar încetini efectele bolii. Studiul a fost deocamdată realizat pe șoareci, testele pe subiecți umani urmând să înceapă în prima parte a anului viitor.

Teste clinice pentru a opri decesele cauzate de sepsis

Universitatea de Medicină din Cluj colaborează la un proiect european care investighează o nouă metodă de tratament a sepsisului, o afecțiune medicală extrem de periculoasă și mortală, care ucide anual aproximativ 11 milioane de oameni în întreaga lume. Sepsisul este un răspuns exagerat al sistemului imunitar la o infecție, de obicei bacteriană, care se răspândește rapid în tot corpul, ducând la deteriorarea țesuturilor, insuficiență organică și, în cele din urmă, deces. Cu toate că antibioticele sunt în prezent singurul tratament eficient împotriva sepsisului, este necesară o îmbunătățire a diagnosticului și a opțiunilor terapeutice pentru a reduce numărul mare de decese. 

Proiectul european ImunoSep// „Deadly sepsis and antibiotic-resistant bacteria are in Europe’s crosshairs”, ec.europa.eu // coordonat de românul Mihai Netea, de la Universitatea Radboud University Nijmegen din Olanda, urmărește să distingă între diversele tipuri de răspunsuri și a propus tratamente pentru restaurarea sistemului imun. În primăvara anului 2024, vor apărea primele rezultate ale testelor clinice realizate pe 280 de pacienți. Chiar dacă tratamentul ar funcționa, cercetătorii avertizează că este foarte posibil ca acesta să nu funcționeze asupra pacienților care s-au infectat cu o bacterie rezistentă la antibiotice. Ei reprezintă jumătate din cazurile deceselor cauzate de sepsis.

La bacteriile rezistente la antibiotice sunt expuși numeroși pacienți din spitalele românești și de aceea o altă echipă de cercetători, de data aceasta de la Academia Română și Universitatea Babeș-Bolyai, și-a propus să reducă numărul românilor care ajung pe un pat de spital prin măsuri preventive. Ei au lansat Centrul Național de Competențe pentru un Stil de Viață Sănătos. Prin intermediul cercetărilor din cadrul centrului, oamenii de știință speră să aducă clarificări asupra conceptului de stil de viață sănătos și să dezvolte modalități eficiente de implementare a acestuia în practica medicală și în politicile publice.// UBBMed și Academia Română co-fondează „Centrul Național de Competențe pentru un Stil de Viață Sănătos” – NEWSUBB, news.ubbcluj.ro //

România primește acces la o infrastructură europeană de date genetice

Luna noiembrie a adus o veste foarte bună și pentru cercetările în domeniul medicinei personalizate. România s-a alăturat organizației internaționale Elixir, ca țară cu statut de observator. Aderarea la Elixir va da acces cercetătorilor români la o infrastructură europeană pentru date biologice și la instrumente și resurse de ultimă generație în domeniile bioinformaticii și științelor vieții. Accesul la astfel de date, precum și posibilitatea de a dobândi experiență în colectarea și analiza lor sunt esențiale pentru dezvoltarea unor tratamente medicale personalizate, bazate pe genetică, dar și în domenii ca biodiversitatea, agricultura și mediul.// Comunicat de presă – Romanian Society of Bioinformatics, rsbi.ro //

Medicina personalizată este o tendință extrem de promițătoare, mai ales în domeniul oncologiei. Împotriva cancerului luptă și cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai, care urmăresc să înfrângă boala cu ajutorul reprogramării celulare. Savanții români sunt parte a unui proiect internațional coordonat de Universitatea din Lund și finanțat de European Innovation Council, RESYNC– Functional chemical reprogramming of cancer cells to induce antitumor immunity.// „UBBMed – într-un proiect internațional de 33 milioane de coroane suedeze pentru elaborarea de noi tratamente în cancer prin reprogramare celulară”, news.ubbcluj.ro // Cercetătorii de la UBB vor lucra în special la selecția de molecule mici care să reprogrameze celulele canceroase în celule dendritice, responsabile de activarea sistemului imunitar pentru a combate cancerul. Proiectul RESYNC reprezintă o extensie a studiilor anterioare efectuate de Universitatea Babeș-Bolyai în domeniul oncologiei. Cercetătorii se concentrează pe cancerul pancreatic și colorectal, care sunt foarte dificil de tratat, dar și pe alte tipuri de cancere.

Un alt proiect din domeniul oncologic, de data aceasta bazat pe inteligența artificială, a fost derulat cu participarea Siemens România.// „Improving cancer patients’ quality of life”, cordis.europa.eu // Proiectul european a creat o infrastructură de inteligență artificială deschisă pentru sprijinirea pacienților, implicând peste 500 de pacienți și peste 15 organizații de sănătate. Folosind date despre cancerul la sân și cancerul de prostată, soluția ASCAPE poate furniza intervenții inteligente pentru sprijin fiziologic și psihologic, consiliere și îndrumare a pacientului și familiei, diagnostic timpuriu și prognoze ale stării de sănătate precare, identificarea traiectoriilor și recidivelor bolii și îmbunătățirea alfabetizării medicale, printre altele. Implementarea acestor tehnologii emergente ar putea reduce apariția afecțiunilor și comorbidităților care ar putea afecta bunăstarea pacienților cu cancer.

Foto: Barbara Promberger, Christoph Promberger / carpathia.org

Prima hibridizare lup-câine observată în România

Un nou demers de monitorizare a faunei românești, de data aceasta a lupilor, a scos la lumină un rezultat surprinzător: pentru prima dată în România, a fost descoperit un hibrid între lup și câine, în Carpații Meridionali. Între 2018 și 2020, cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au monitorizat o zonă pilot de 1.400 km², pe care se află șase haite cu 47 de lupi și un hibrid între lup și câine. Hibridizarea dintre lupi și câini a mai fost observată în alte țări europene și este periculoasă, deoarece poate duce la declinul populației de lupi.// „Câți lupi sunt în Carpații Meridionali? Rezultatele studiului genetic realizat de Fundația Conservation Carpathia”, carpathia.org //

Pentru monitorizarea sturionilor s-a apelat la inteligența artificială. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului București a lansat o licitație pentru achiziționarea unui sistem de procesare cu inteligență artificială pentru monitorizarea mișcării sturionilor pe traseul Dunării de Jos. Cercetătorii vor f procesa rapid cantități masive de date rezultate din analiza genomică a fiecărui sturion și vor identifica modificările genetice normale și anormale induse de schimbările climatice sau presiunea activităților umane cu ajutorul AI. Sturionii, care includ specii precum cega, păstruga, morunul și nisetrul, sunt protejați și în pericol de dispariție. Reglementările europene impun României să refacă populația de sturioni la nivelul la care era în 2013.// România va monitoriza și interpreta cu inteligența artificială mișcarea sturionilor pe Dunăre, economedia.ro //

Foto: CERN

Inovații pentru gestionarea dezastrelor și a gazelor poluante

O platformă inteligentă pentru coordonarea intervenției în caz de dezastru, care ar putea salva vieți, a fost creată într-un proiect european în care au participat și două organizații din România, Software Imagination & Vision SRL și Asociația PROECO-CBRNE, ce reunește specialiști în domeniul materialelor chimice, biologice, radiologice/nucleare si explozive. În cadrul proiectului a fost dezvoltat un cadru tehnologic pentru echipele de intervenție din diferite țări și pentru diverse tipuri de dezastre. Acesta include o platformă ce poate fi folosită la gestionarea operațiunilor în timpul dezastrelor, care acumulează datele în timp real privind incidentele, instrumentele de comunicare, hărțile, resursele umane și informațiile de triaj, oferind și funcții inteligente pentru prioritizarea victimelor și proiectarea răspunsului de urgență.

Tehnologiile dezvoltate au fost testate în șapte exerciții de teren în diferite țări europene, inclusiv în România. Exercițiile s-au concentrat pe scenarii care implicau persoane prinse sub dărâmături, dar au inclus și alte situații, precum un atac terorist la un aeroport sau un incendiu de pădure.// „Creating a European disaster management system”, cordis.europa.eu //

O altă inovație tehnologică, în domeniul acceleratoarelor de particule, și-a dovedit eficiența în curățarea apelor reziduale din orașe. Sistemul inovator de acceleratoare de particule de mici dimensiuni poate înlătura sulful, azotul și particulele în suspensie din gazele de eșapament ale motoarelor diesel de pe nave. Având în vedere că traficul maritim este unul dintre principalii poluanți la nivel mondial, acest sistem ar putea fi adaptat și instalat pe vechile nave de transport maritim. Proiectul european ARIES,// „Honey, I shrunk the particle accelerator: towards smaller, more efficient colliders”, cordis.europa.eu // la care au luat parte și cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, a descoperit noi tehnologii care pot face acceleratoarele de particule mai compacte și mai eficiente din punct de vedere energetic. Printre aceste tehnologii se numără benzi sofisticate cu mai multe straturi care au fost utilizate pentru a crea bobine pentru magneți mai puternici. Acești magneți pot genera câmpuri magnetice mai intense, permițând îndoirea particulelor pe o rază mai mică. Acest lucru oferă perspective promițătoare pentru dezvoltarea acceleratoarelor mai mici și mai eficiente, astfel încât să poată fi montate pe nave și nu numai.