Sursă: geoecomar.ro
Cercetare românească (12.23). Cel mai mare lac care a existat vreodată13 min read
În ultima lună a anului trecut, inteligența artificială și tehnologiile cuantice au devenit domenii de cercetare strategice în România, cercetătorii români au dezlegat misterul unui mega-lac, iar o echipă de oameni de știință caută în trecutul sașilor gospodari lecții pentru o viață trăită mai sustenabil.
Oamenii de știință de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geo-ecologie Marină (GeoEcoMar) și Universitatea din București // „Cercetători români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geo-ecologie Marină (GeoEcoMar) și Universitatea din București intră în Cartea Recordurilor”, geoecomar.ro // dimensiunile mega-lacului Paratethys, care s-a format acum 34 de milioane de ani, ar fi avut o suprafață maximă ce depășea 2,8 milioane de kilometri pătrați și se întindea din regiunea Alpilor până spre mijlocul Asiei Centrale. Spre comparație, Marea Caspică, cel mai mare lac al lumii actuale, și o rămășiță a acestui lac, este de aproape opt ori mai mic.
Scopul principal al studiului a fost descifrarea acestui capitol încă neclar din istoria Terrei, despre felul în care mega-lacul Paratethys și împrejurimile acestuia au evoluat în timp. Cu ajutorul magnetostratigrafiei, o metodă care utilizează orientarea particulelor magnetice în rocile sedimentare pentru a stabili vârsta lor, și a reconstrucțiilor digitale, cercetătorii au reușit să cartografieze contururile exacte ale acestui lac imens și să identifice schimbările care au avut loc de-a lungul milioanelor de ani.
Astfel, ei au descoperit că întinderea de apă a trecut printr-o perioadă de uscare catastrofică, care i-a redus dramatic suprafața și a pus capăt multor forme de viață acvatică, inclusiv anumite specii de balene. Potrivit cercetătorilor, actuala Marea Neagră oglindește multe caracteristici de mediu ale lacului antic Paratethys. Ei au precizat că sedimentele din Marea Neagră conțin metan „înghețat”, un gaz cu efect de seră excepțional de puternic, care ar putea fi eliberat în atmosferă ca răspuns la încălzirea globală, declanșând, astfel, catastrofe de mediu.
Gospodării ca în trecut
Tot spre trecut privesc și cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai, dar nu pentru a descifra un mister, ci pentru a descoperi modele de comportament ecologic care pot fi aplicate acum. Adinel C. Dincă, cadru didactic la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, coordonează proiectul european // „Recuperarea poveștilor din trecut pentru un viitor sustenabil – un proiect „Orizont Europa”, coordonat de UBB și implementat în 12 țări europene”, news.ubbcluj.ro // ce are misiunea de a identifica strategii de dezvoltare durabilă inspirate de gestionarea resurselor din istoria comunităților europene, precum sașii transilvăneni, renumiți pentru așezările lor prospere.
Foto: European Science Communication Institute
Produse inovatoare derivate din iarba de pe pajiști
Oamenii din trecut însă nu foloseau pajiștele la potențialul lor maxim, // „Greener pastures: grasslands’ environmental and economic potential”, ec.europa.eu // desfășurat cu implicare românească. Aceste întinderi cu iarbă acoperă mai mult de 30% din zonele agricole europene – aproape 50 de milioane de hectare. Cercetători și fermieri din opt țări europene, printre care și Asociația Română pentru Agricultură Durabilă, și-au unit forțele în proiectul GO-GRASS pentru a arăta cum iarba de pe aceste pajiști, adesea neglijată, poate fi utilizată într-un mod benefic pentru economie și mediu.
Dec exemplu, în Germania, un tip de cărbune biologic creat din iarbă promite să fertilizeze solurile și să ajute la lupta împotriva schimbărilor climatice. În Țările de Jos, fibre extrase din iarbă sunt utilizate pentru a fabrica ambalaje ecologice, iar în Danemarca partenerii din proiect au înlocuit soia importată cu proteine obtinute din tipuri speciale de iarbă.
Pajiștile permanente, mai bine folosite
O echipă de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai vizează combaterea poluării prin crearea unor // „Poluarea apei și a aerului, precum si resursele limitate de apă – printre problemele abordate în cadrul unui proiect implementat de UBB”, news.ubbcluj.ro // Echipa condusă de dr. Mihail-Dumitru Bărboiu, de la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, vrea să găsească soluții la probleme legate de poluarea aerului cu dioxid de carbon și la poluarea apei, cu ajutorul unor idei din chimia supramoleculară, o ramură a chimiei care se ocupă cu structuri mari. Cercetătorii vor crea membrane speciale, care își pot schimba funcția în baza stimulurilor pe care îi primesc din exterior. La finalul proiectului, oamenii de știință își propun să aibă câteva prototipuri de membrane care să poată fi folosite pentru captarea directă a dioxidului de carbon din atmosferă, purificarea apelor industriale și desalinizarea apei de mare.
Odată purificată, apa industrială ar putea fi refolosită și // „Proiectul Aquaspice: povești de succes din regiunea de Nord-Est în domeniile de specializare inteligentă”, Adrnordest.ro // la care participă și companiile românești Agricola Internațional SA și Business Development Group SRL. Cercetătorii din acest proiect vor să găsească soluții pentru reducerea consumului de apă în industrie și pentru refolosirea apei uzate. Compania Agricola Internațional, care folosește în prezentă o cantitate mare de apă în procesele sale alimentare, vrea să devină prima companie din industria alimentară din România sustenabilă din punctul de vedere al apei. În acest scop, compania va avea sisteme inteligente care vor monitoriza parametrii apei uzate și vor permite reciclarea ei pentru activități precum spălarea curților.
Sursă: LEMI, uvt.ro
Analiză automată: cât de potrivită e cartea pentru vârsta copilului?
Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Timișoara au lansat // LEMI, lemi.projects.uvt.ro // primul instrument digital care evaluează nivelul de complexitate al textelor de literatură pentru copii din România. Până acum, profesorii și părinții nu aveau o modalitate obiectivă de a alege lecturi potrivite vârstei micilor cititori. Echipa timișoreană a creat un instrument de selecție utilizând metode computaționale avansate. Instrumentul conține un repozitoriu de 250 de texte literare împărțite pe nivel de complexitate. De exemplu, despre Ursul păcălit de vulpe poți afla că este potrivit pentru clasa 0 atunci când este citit de un adult, iar Domnul Goe se pretează mai degrabă pentru lectură la vârstele de 9-10 ani.
Oamenii de știință implicați spun că și-au dorit, prin proiect, să crească interesul pentru lectură în rândul elevilor din clasele primare, care se pot descuraja foarte ușor dacă li se dau se citească texte prea dificile sau prea puerile. Platforma are și o secțiune dedicată textelor noi, încă neanalizate. Dacă ai scris vreo povestire pentru copii, în curând o vei putea urca pe platformă și vei primi un „scor” care îți spune pentru ce vârstă este potrivită.
// „Securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, inteligența artificială și sistemele autonome sunt noile domenii strategice naționale incluse în PNCDI IV”,mcid.gov.ro // România are are câteva noi domenii strategice naționale de cercetare-dezvoltare-inovare: securitate cibernetică, tehnologii cuantice, inteligență artificială și sisteme autonome. Printr-o Hotărâre de Guvern, acestea au fost fost adăugate la Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV, un instrument care definește strategice spre care se alocă bani în cercetare în perioada 2022-2027. Potrivit Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cercetarea în aceste domenii urmărește să răspundă provocărilor actuale privind securitatea cibernetică și să dezvolte soluții avansate în domenii high-tech, cu aplicabilitate în sectoare precum transporturi, industrie sau sănătate.
