Foto: busypix / Getty Images

Cercetarea românească în februarie. Algele care înlocuiesc plasticul14 min read

De Mădălina Cocea 07.03.2024

În vreme ce românii interbelici încă influențează capitalul uman din prezent, cercetătorii români se concentrează asupra unor subiecte precum impactul nevrotismului asupra reacțiilor emoționale sau soluții comestibile pentru ambalarea fructelor.

Dacă ție îți merge bine acum, datorezi cumva asta strămoșilor tăi interbelici? Uitându-se la datele din recensământul din 1930, o cercetare a Centrului pentru Studiul Democrației// „Historical Legacies and Their Impact on Human Capital: Comparing Regions within Romania – Gabriel Bădescu, Daniela Angi, Jozsef Benedek, Sorana Constantinescu, 2024”, sagepub.com // a investigat dacă nivelul actual al capitalului uman din România este influențat de situația de atunci. Cercetătorii au vrut să afle dacă educația, diversitatea etnică și egalitatea de gen din trecut au un impact de durată și dacă acest impact diferă între Transilvania și restul țării.

Echipa a comparat datele de la recensământul din 1930 cu un sondaj național din 2019-2020 pentru a analiza relația dintre rata de alfabetizare, diversitatea etnolingvistică și egalitatea de gen în educație la nivel de județ în perioada interbelică față de nivelul actual de educație și responsabilitate la nivel individual.

Rezultatele confirmă faptul că nivelul de educație și conștiinciozitate din prezent este influențat de situația din 1930, dar cu variații regionale semnificative. În Transilvania, atât rata de alfabetizare, cât și egalitatea de gen din perioada interbelică au un efect pozitiv asupra nivelului actual de educație, iar diversitatea etnică influențează pozitiv conștiinciozitatea. Cu alte cuvinte, în această regiune, un nivel mai ridicat de alfabetizare, egalitate de gen și diversitate etnică în 1930 se traduce într-un nivel mai ridicat de educație și conștiinciozitate în prezent. În schimb, în restul țării, doar rata de alfabetizare din trecut are un impact statistic relevant asupra educației prezente, sugerând că alte aspecte ale societății interbelice nu au o influență de durată asupra capitalului uman actual în aceste regiuni.

Cum se detectează dezinformarea?

Cercetătorii de la Academia Națională de Informații au contribuit la publicarea un curs online gratuit, DOMINOES, pentru a ajuta publicul să recunoască și să combată dezinformarea.// „Digital Resilience Against Disinformation (DOMINOES)”, urjc.es // Cei interesați pot învăța despre natura dezinformării, impactul noilor tehnologii și rolul social media în acest fenomen. Ei vor dobândi abilități pentru a-și întări reziliența digitală și pentru a contribui la dezvoltarea unei rezistențe sociale mai ample în fața știrilor false.

Abilitățile de acest gen vor fi la mare cerere în Europa, arată o cercetare europeană la care a contribuit și Fundația Centrul pentru Jurnalism Independent, în cadrul căreia a fost dezvoltat un instrument de diagnosticare a stării presei în Europa. Proiectul MEDIADELCOM// „Evaluating the threat to free debate in Europe”, europa.eu // a analizat cum a fost afectată dezbaterea deschisă și tolerantă de schimbările din peisajul media și cel democratic între 2000 și 2020. Cercetătorii au creat un model complex care monitorizează mass-media națională și construiește scenarii viitoare, folosind chiar și „scenarii bazate pe agenți”, care studiază și modul în care diferitele categorii sociale interacționează și se influențează reciproc. Studiul atrage atenția că declinul libertății de exprimare poate trece neobservat, prin urmare este nevoie de studii sistematice care să evalueze potențialele riscuri. Cercetătorii mai observă că, în estul Europei, inclusiv în România, datele privind utilizarea media sunt adesea controlate de entități private, îngreunând accesul la ele.

Studiu: Nevroticii văd mai repede jumătatea goală a paharului

Nevrotismul, deși nu este o tulburare mentală în sine, este o povară emoțională pentru cei care care au această trăsătură de personalitate, adică sunt predispuși la stres, anxietate, iritabilitate și trăiesc într-o stare generală de tensiune. Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Timișoara, în colaborare cu parteneri europeni, au studiat mecanismele prin care nevrotismul influențează reacțiile emoționale. Ei au descoperit că persoanele nevrotice tind să perceapă stimulii noi în mod mai extrem, fie pozitiv, fie negativ, și se concentrează mai ușor pe aspectele negative atunci când au de ales între mai multe interpretări. De asemenea, nevroticii par a-și putea schimba mai ușor percepțiile de la pozitiv la negativ decât invers. Echipa de cercetare își continuă studiile, explorând și rolul condiționării emoționale în tulburări precum OCD și tulburările alimentare.// „How neuroticism can impact emotional well-being”, cordis.europa.eu //

Poate că cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor avea un răspuns pentru cei nevrotici și nu numai: ei studiază dacă nu cumva starea ta de bine psihologică este influențată de nasul tău. Mai precis, ei vor investiga// „Lansarea proiectului «Scented Pathways: Unveiling the Relationship of Microbiomes with Olfactory Abilities and Psychological Well-Being», la UBB” – NEWSUBB // felul în care simțul mirosului, precum și populația de microorganisme din nas – microbiomul nazal – influențează starea de spirit. Cercetătorii speră să obțină o perspectivă completă asupra acestei probleme complexe, combinând metode diverse, de la studii pe societăți tradiționale până la teste psihologice și fiziologice pe scară largă.

Foto: Romfilatelia

Specii dispărute din România, readuse la viață pe timbre

Romfilatelia a lansat o emisiune de timbre intitulată „Specii dispărute din fauna României”, aducând în prim-plan cinci specii de erbivore mari care au trăit odinioară pe teritoriul țării: tarpanul, elanul, saiga, bourul și colunul.

Timbrele ilustrează aceste specii emblematice, a căror prezență pe teritoriul României este atestată de dovezi arheologice. Aria lor de răspândire se întindea din vestul Europei până în Siberia și chiar în America de Nord, în funcție de specie. Se presupune că bourul a dispărut din Moldova în secolul al XV-lea. Emisiunea de timbre este rezultatul colaborării dintre Romfilatelia și Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, care a oferit suportul documentar necesar.//„Specii dispărute din fauna României”, comunicatedepresa.ro //

Sursă: Cu Apele Curate / infoclima.ro

100 de tone de plastic pe Dunăre

Dunărea transportă anual aproximativ 100 de tone de deșeuri din plastic pe teritoriul României, conform celui mai amplu studiu național de acest fel realizat până acum. Cercetarea coordonată de Asociația Mai Mult Verde a analizat// „Cât plastic poartă Dunărea noastră?”, InfoClima.ro // probe din trei secțiuni ale fluviului, în cinci sezoane diferite, relevând prezența a diverse tipuri de plastic, de la folii subțiri până la resturi de electrocasnice. Studiul a constatat că sectorul românesc al Dunării transportă anual în medie 48,5 tone de microplastic – particule mici în care se descompune plasticul – și o cantitate similară de plastic vizibil cu ochiul liber, cu un maximum de 93-100 tone/an la Moldova Veche. Polietilena și polipropilena au fost principalele tipuri de plastic identificate.

Fructe ambalate în alge în loc de plastic

Pe 4 martie, Parlamentul European a anunțat// „Deal on new rules for more sustainable packaging in the EU”, europarl.europa.eu // că ambalajele de plastic pentru fructe și legume proaspete ar putea fi interzise în Uniunea Europeană. O echipă de cercetare din Cluj, de la USAMV și compania Cencira, deja caută// „Berry tasty: the fruits emerging from new breeding and processing”, Horizon Magazine // soluții de înlocuire a plasticului care păstrează fructele și legumele mai proaspete cu un alt tip de acoperire. Soluția pe care o propun este o peliculă comestibilă realizată din alge marine. Cele două organizații sunt implicate într-un proiect european care își propune să dezvolte noi tehnici pentru a prelungi durata de viață a fructelor de pădure și a crea gustări mai sănătoase, fără adaos de sare sau zahăr.

Această inițiativă vine ca răspuns la problemele cu care se confruntă sectorul fructelor de pădure la nivel mondial, cauzate de schimbările climatice. Cercetătorii studiază o gamă largă de material vegetal, de la specii sălbatice până la soiuri moderne, pentru a găsi cele mai bune surse genetice pentru rezistența la boli, secetă și adaptabilitate. Primele produse rezultate din acest proiect urmează să fie brevetate și comercializate prin Rezos Brands până la sfârșitul anului 2024.



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|FYI

O așezare preistorică a fost datată, în premieră, prin intermediul razelor cosmice

De
Evenimentele spațiale de acum mii de ani deschid poarta pentru datarea exactă a așezărilor preistorice din Balcani.
ȘTIINȚĂ|FYI

Google prezintă AlphaFold 3, noua iterație a modelului AI care a prezis structurile a sute de milioane de proteine

De
AI-ul Google care prezice structurile proteinelor poate fi acum folosit pentru a modela molecule de ARN, ADN și multe tipuri de interacțiuni biomoleculare
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în aprilie: ce te-ar convinge să mănânci insecte?

De
În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.
ȘTIINȚĂ|FYI

Echipa AICitizens din Focșani a câștigat campionatul mondial de robotică FIRST Tech Challenge 2024 din Houston

De
Este a doua oară când o echipă românească câștigă prestigiosul concurs de robotică dedicat elevilor.