Cercetarea românească în ianuarie. România participă la un studiu istoric al undelor gravitaționale16 min read

Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii spațiale LISA, la care participă și România, în încercarea de a înțelege mai bine undele gravitaționale. Un cercetător de origine română a proiectat un nou tip de baterii. Au fost descoperite oase de dinozaur în stare foarte bune și s-a făcut o analiză completă a  tuturor imnuri naționale ale României.

Cutremurele în spațiu-timp, prezise de Einstein în urmă cu un secol și cunoscute sub numele de unde gravitaționale, pot conține indicii importante despre primele secunde de viață ale Universului. Pentru a le dezlega, Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii LISA,// “Capturing the ripples of spacetime: LISA gets go-ahead”, esa.int // la care va contribui și România, prin Institutul de Științe Spațiale. 

Prevăzută pentru 2035, misiunea va detecta undele gravitaționale, perturbări „fine” în țesătura spațiu-timp generate de evenimente cosmice violente. Este pentru prima oară când aceste unde gravitaționale sunt studiate direct din spațiu și nu în laboratoare de pe planetă. Pentru asta, în 2035 vor fi lansați trei sateliți care vor forma un triunghi echilateral, cu laturi de milioane de kilometri, și care vor schimba între ei fascicule laser. Orice mică modificare în lungimea laturilor triunghiului va indica trecerea unui val gravitațional.

România s-a implicat în misiunea LISA încă din faza inițială, în 2018. Cercetătorii români contribuie la dezvoltarea sistemelor terestre care vor procesa datele primite de la sateliți, la simulări ale undelor gravitaționale detectate, la studierea surselor potențiale ale acestor unde și la proiectarea unui instrument–cheie pentru misiune.

Misiunea spațială LISA a primit undă verde de la Agenția Spațială Europeană. Ilustrație: ESA / ATG Medialab, CC BY-SA 3.0 IGO

LISA va permite detectarea undelor gravitaționale provenite de la Big Bang și va deschide noi perspective în studiul formării Universului timpuriu. Bazându-se și pe date obținute prin observarea spectrului electromagnetic de misiuni ca Euclid sau New Athena, rezultatele LISA vor testa teoriile existente despre originea și evoluția Universului observabil. 

Faptul că ESA a aprobat misiunea înseamnă că misiunea LISA trece din faza de concept teoretic în cea de implementare. Misiunea are de trecut în continuare prin numeroase etape esențiale, începând cu selecția contractorului principal și design-ul preliminar al misiunii.

Asteroidul 2024 BX1, observat din România. Foto: Dr. Adrian Șonka

Explozia unui asteroid, observată și din România

Pe 21 ianuarie, puțin după miezul nopții, pe cerul Germaniei a explodat în mod spectaculos un asteroid numit BX1. Asteroidul a fost inițial detectat de un astronom din Ungaria, cu doar trei ore înainte de intrarea în atmosfera Pământului. Apoi, acesta a fost observat și de Institutul Astronomic al Academiei Române, cu telescopul de 0,35 metri de la Observatorul București. Cercetătorii au înregistrat o creștere rapidă a vitezei și strălucirii, confirmând intrarea iminentă în stratosfera terestră. Observațiile românești pot fi văzute în imaginea animată.// „Asteroid 2024 BX1 was observed from AIRA’s headquarters in Romania”, Institutul Astronomic al Academiei Române //

Sursă: MIT News

Un cercetător de origine română proiectează un nou tip de baterii pentru mașinile viitorului

Este posibil ca viitoarea ta mașină electrică să fie propulsată de o baterie de tip nou, realizată cu o contribuție românească. Mai ales dacă vei conduce un Lamborghini. O echipă de cercetători de la MIT, printre care și profesorul român Mircea Dincă, a dezvoltat// “Cobalt-free batteries could power cars of the future”, news.mit.edu // o nouă tehnologie pentru baterii de mașini electrice, în colaborare cu producătorul auto italian. 

Scopul cercetării este reducerea dependenței de metale scumpe și poluante, precum cobaltul și nichelul, în producția de baterii. În locul acestora, noile baterii folosesc pentru catod un compus organic numit TAQ. Acesta formează un material foarte stabil datorită legăturilor puternice de hidrogen, ceea ce îi conferă o durată de viață lungă, cu peste 2.000 de cicluri de încărcare. De asemenea, proprietățile materialului împiedică scurtcircuitarea și minimizează degradarea bateriei. Testele au arătat că bateriile au o densitate energetică și viteză de încărcare comparabile cu cele convenționale, pe bază de cobalt. Lamborghini a obținut deja licența pentru această tehnologie.

Cercetări pentru 6G

Mașinile viitorului au nevoie nu doar baterii mai sustenabile, ci și de capacitatea de a „vedea” mai bine traficul și a se adapta, iar una dintre soluții ar putea fi 6G-ul. Orange România participă la un proiect european de cercetare// 6G-Multiband Wireless and Optical Signalling for Integrated Communications, Sensing and Localization, cordis.europa.eu // care vizează dezvoltarea tehnologiei pentru viitoarea generație 6G de telefonie mobilă. 

Cercetarea vrea să îmbunătățească substanțial capacitățile de detectare și localizare ale dispozitivelor, permițând localizarea precisa, la nivel de câțiva centimetri, a unor obiecte de dimensiuni mici, cum ar fi creioane sau pixuri. Dispozitivele vor fi capabile să genereze imagini 3D de înaltă rezoluție ale mediului înconjurător. 

Pentru aceasta, în componentele hardware ale telefoanelor vor fi integrate funcționalități radar pe baza undelor radio și semnalelor optice, ce vor completa datele primite de la modulele de comunicații. Echipa de cercetare se așteaptă ca rezultatele lor să aibă o importanță deosebită mai ales pentru realitatea augmentată, acolo unde contextul trebuie detectat cu mare acuratețe.

E nevoie de securitate cibernetică și pentru mașini

Dar dacă, pe măsură ce mașinile devin mai „smart” și mai interconectate, devin și mai vulnerabile în fața unor hackeri care ar putea da peste cap traficul dintr-un oraș? Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România a fost implicat într-o cercetare europeană// „Protecting multimodal transportation from the persistent cybersecurity threat”, cordis.europa.eu // care își propune să prevină exact astfel de situații. 

Pentru a contracara amenințările de securitate cibernetică, specialiștii din proiect au dezvoltat un set de instrumente care introduce tehnici inovatoare de analiză a riscurilor și soluții software ce pot fi integrate în sistemele de transport. Acesta permite detectarea anomaliilor în datele de trafic, identificarea amenințărilor de securitate, dar și evaluarea impactului atacurilor. Instrumentul, numit CitySCAPE, a fost validat cu succes în Tallinn și Genova, iar membrii proiectului speră că acesta va putea sta la baza dezvoltării unor standarde în securitatea transporturilor combinate, multimodale.

Sursă: Universitatea din București

Oase de dinozaur în stare bună, descoperite în Țara Hațegului

O echipă de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea ELTE din Budapesta a descoperit,// „Fosile de dinozaur unice în lume descoperite de o echipă de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea ELTE – „Eötvös Loránd” Tudományegyetem din Budapesta”, unibuc.ro // în Țara Hațegului, fosile excepțional de bine păstrate de dinozauri din familia Rhabdodontide. Acești dinozauri ierbivori și bipezi, cu o lungime de doi-șase metri, au trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani în Europa. Deși rude apropiate au fost găsite și în alte zone ale lumii, familia Rhabdodontide a fost specifică continentului european. 

Cu toate acestea, până acum nu s-au găsit schelete complete ale acestor animale, ceea ce îngreunează mult înțelegerea lor. Noile fosile includ asocieri de oase de la aceiași indivizi, ceea ce le va permite savanților să reconstituie anatomia dinozaurilor. De asemenea, fosilele conțin părți scheletice rareori găsite la această familie. Prin studierea amănunțită și compararea cu fosile mai vechi, cercetătorii speră să elucideze originea, diversitatea și evoluția dinozaurilor Rhabdodontide.

Imnul României și-a temperat emoția

Din toată Europa de Est, România și-a schimbat cel mai des imnul: de cinci ori în ultimii 100 de ani. Profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat textele acestor cinci imnuri// “The King, the Communists and the Roman Blood: An Automated Analysis of the Romanian National Anthems”, journals.uni-vt.bg // sub aspectele stilului, noțiunilor-cheie, categoriilor de cuvinte și scorului sentimentelor, în comparație cu imnurile altor țări. 

Rezultatele indică faptul că schimbările dese de imn național în România reflectă transformări istorice și politice, în special ocupația sovietică de după 1945, precum și eforturile ulterioare de desprindere de sfera de influență sovietică. Cercetătorul a remarcat diferențe semnificative de stil, noțiuni și categorii de cuvinte între imnurile din perioadele monarhiei, dictaturii comuniste pro-sovietice, dictaturii comuniste naționaliste și perioadei post-comuniste. De asemenea, scorurile „emoționale” atribuite fiecărui imn diferă puternic, de la pozitiv la neutru și invers. 

De exemplu, imnul actual are un scor neutru al emoției, similar cu mediile regionale, în timp ce imnul din 1881, din perioada monarhiei, avea unul dintre cele mai pozitive scoruri la nivel global. Imnul din 1948, adoptat imediat după instaurarea dictaturii comuniste, are un scor aproape neutru. Aceste variații bruște de la un imn la altul indică faptul că textele reflectă mai degrabă schimbări în atitudinea elitei politice conducătoare, decât trăsături intrinseci ale poporului român, în opinia cercetătorului.