Cercetătorii români te sfătuiesc: ia o micropauză11 min read

O trecere în revistă a rezultatelor științifice românești din luna august

„Pauzele mici și dese, cheia marilor succese” – poate fi rezumatul unui studiu al cercetătorilor timișoreni, care au ajuns la concluzia că pauzele limitate la o durată de sub zece minute, numite micropauze, favorizează starea de bine la muncă și productivitatea. Știința nu a luat pauză în luna august, așa că în retrospectiva cercetării românești din ultima lună apar câteva rezultate spectaculoase: un joc care poate avertiza asupra problemelor emoționale ale copiilor, săpături arheologice care aduc noi informații despre cum arăta viața primilor Homo Sapiens europeni și un proiect care poate monitoriza din aer incendiile de vegetație.

Începem cu o pauză

Cercetătorii timișoreni susțin“Give me a break!” Un nou articol științific al cercetătorilor de la UVT face înconjurul lumii!, uvt.ro că pauzele limitate mai mici de zece minute pot îmbunătăți starea de bine la locul de muncă. Cercetarea a început cu întrebarea: ce pot face oamenii în comportamentul lor individual, neprevăzut în regulile explicite ale unei organizații, pentru a-i face mai dinamici și mai eficienți la locul de muncă? Studiul de tip metaanaliză a trecut în revistă literatura de specialitate și a arătat că micropauzele de la opt secunde la zece minute, luate voluntar, atunci când angajații au simțit nevoia, sunt benefice pentru nivelul de energie, vitalitate, perseverență și efortul investit în sarcinile ulterioare. În plus, pauzele mici pot îmbunătăți performanța în activitățile zilnice și creative. Pentru sarcinile solicitante din punct de vedere cognitiv, acordarea de zece minute de odihnă nu a fost asociată cu o performanță mai bună.

Foto: Arhivele Litoralului

Muzeu virtual al Litoralului Românesc

O echipă de artiști, teoreticieni, antropologi și biologi va crea un muzeu digital dedicat litoralului românesc.Muzeu virtual al Litoralului Românesc, agerpres.ro Ei vor identifica și digitiza colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și documente legate de obiceiurile românești de plajă, ca mersul „la nămol” și „luatul de aer”. Vor fi adăugate informații despre obiceiurile și poveștile vechilor stațiuni de pe litoral, rezultând o arhivă plină de viață de imagini, înregistrări audiovizuale și obiecte care vor spune povestea litoralului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în perioada comunistă și postcomunistă.

Foto: SpotFire.ro

Incendiile de vegetație, monitorizate

Un proiect românesc a creat un dispozitiv care poate identifica focare de incendii de până la 500 de metri depărtare, monitorizând cinci parametri diferiți din aer. O echipă de pasionați de electronică și software, care se află în spatele proiectului Strop de aer, de monitorizare a calității aerului, a lansat un serviciu destinat monitorizării incendiilor de vegetație: SpotFire.Proiect de identificare și monitorizare a incendiilor folosind senzori, SpotFire, spotfire.ro Folosind o serie de senzori, senzorii pot detecta direcția, mărimea și epicentrul unui focar. Sistemul este alimentat cu ajutorul unui panou solar și trimite datele în cloud. 

De ce sunt importante astfel de monitorizări? Pentru că România a fost cea mai afectată din Uniunea Europeană„Incendiile de vegetație: de la cauze la posibile soluții”, infoclima.ro de incendiile de pădure, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2020.

Roboții nu pot fi virtuoși. Deocamdată

O lucrare scrisă de o cercetătoare de la Universitatea din București și un filosof proeminent de la Universitatea Oxford a concluzionat că Inteligența Artificială nu poate fi cu adevărat virtuoasă, cel puțin nu cu progresele tehnologice actuale, care se axează mai degrabă pe dezvoltarea funcțională. Articolul„Can Robotic AI Systems Be Virtuous and Why Does This Matter?’, springer.com) mai menționează că „Lăsăm deschisă posibilitatea ca sistemele de Inteligență Artificială să devină virtuoase într-un viitor îndepărtat. Acest lucru ar putea necesita, totuși, o evoluție perturbatoare, neliniară, care să includă, de exemplu, posibilitatea ca sistemele robotice de Inteligență Artificială să delibereze pe deplin asupra propriilor obiective și fericirii lor față de cele ale altora și să facă propriile alegeri și priorități în consecință.”

Urme de uzură descoperite pe artefactele litice de la Românești (Chu et al. 2022). Foto: Universitatea din Leiden

Comori dezgropate

Arheologii au descoperit un mormânt preistoric cu 169 de inele de aur în Crișana. DescoperireaTrove of Gold Rings Is Uncovered in ‘Sensational’ Prehistoric Grave in Romania, artnews.com a fost făcută în timpul lucrărilor de construcție ale drumului care leagă orașul Oradea de autostrada A3. Mormântul a aparținut unei femei din cultura Tiza Polgar care avea părul împodobit cu inele. La fața locului au fost găsite și o brățară spiralată de cupru, două mărgele de aur și aproximativ 800 de margele de os.

Alte săpături arheologice, de data aceasta la situl Româneşti din vestul României, au oferit informații despre modul în care primii Homo sapiens ajunși pe continentul european s-au adaptat la viața pe continent. Artefactele descoperite indică faptul că producția era orientată spre „standardizare” – lamelele de piatră cioplită putând fi folosite ca inserții pentru săgeți sau sulițe. Analiza microscopică a dezvăluit că majoritatea nu fuseseră folosite, deci acel loc ar fi funcționat ca o fabrică de unelte, acestea urmând să fie trimise în alte părți. StudiulArchaeological excavations in Romania show life of earliest modern humans in Europe, universiteitleiden.nl a fost condus de Universitatea din Leiden, dar la el a participat și un cercetător de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.

Spune-mi cum te joci și îți spun cum te simți

Un joc de calculator, Rethink, dezvoltat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-NapocaDetalii pe ubbcluj.ro poate fi folosit pentru a prezice probleme emoționale și comportamentale la copii și adolescenți, precum și pentru a evalua capacitatea lor de a-și regla emoțiile. Jocul a fost recent validat ca instrument de evaluare a abilităților emoționale pentru copiii cu vârsta între 8-14 ani. Acesta fusese deja validat ca instrument de intervenție pentru îmbunătățirea abilităților de reglare emoțională ale copiilor.