Lucian Chirieac, unul dintre câștigătorii premiilor speciale ale galei. Sabin Cîrstoveanu/Inquam Photos

Cine sunt cercetătorii premiați la prima ediție a Galei Cercetării Românești27 min read

De Ionuț Preda 06.02.2023

Ediția inaugurală a Galei Cercetării Românești a premiat atât experți români de renume mondial, cât și specialiști cu experiență din România.

Pe 31 ianuarie, Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării a organizat prima ediție a Galei Cercetării Românești,Detalii pe research.gov.ro un eveniment care promite că va fi organizat anual de acum încolo și își propune să promoveze performanțele obținute de cercetătorii români de top. Nu este în niciun caz o inițiativă rea, însă este discutabil cât de mult și-a atins prima ediție a galei acest scop. Mediatizarea în afara zonei de cercetare a fost slabă, culminată cu decizia de a transmite evenimentul pe TVR Info, un post care nu intră nici măcar într-un top 70 al celor mai mari audiențe TV din România.„EXCLUSIV. Primele date de audienţă TVR Info. Câţi români s-au uitat? Ce vârfuri sunt? Cifrele, în zona Metropola şi Aleph News”, paginademedia.ro

Și, deloc surprinzător, clasa politică nu s-a putut abține să nu se promoveze în cadrul evenimentului, cu discursuri ale unui trimis al președintelui Klaus Iohannis, al premierului Nicolae Ciucă și a miniștrilor Educației și Cercetării, care au reiterat aceleași promisiuni eterne despre bugete mai mari pentru cercetare. Chiar și pentru un eveniment organizat de un minister, astfel de intervenții lasă un gust amar, din moment ce România se află în continuare în coada Uniunii Europene la capitolul alocări pentru cercetare și dezvoltare.„Din nou în coada listei: România e țara cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare din UE”, economedia.ro

Pe de altă parte, lista cercetătorilor laureați chiar include specialiști cu realizări extraordinare, care merită scoși în față: de la experți cu renume de la Harvard sau Stanford, până la echipe de cercetare din România în domenii biomedicale complexe. Premiile, acordat de jurii diferite pentru cele două categorii speciale, formate în mare din membri ai Academiei Române și profesori universitari, au fost împărțite aproape egal între cercetătorii cu activitate predominant autohtonă și cei cu renume mondial. Un compromis ce pare acceptabil, deși ar fi fost de dorit o transparență mai ridicată asupra criteriilor prin care juriul a acordat premiile principale.

La sfârșitul galei au fost premiați și jurnaliști de televiziune, radio și presă scrisă care acoperă zona de știință și tehnologie. Mindcraft Stories a primit , un premiu pentru secțiunile de Știință, Tehnologie, Spațiu și AI&Roboți ale site-ului.

Mult mai important decât asta, iată cine sunt cercetătorii care au fost premiați în cadrul galei și ce realizări majore au la activ.

MindcraftStories_1Premiul special pentru cercetare de nivel mondial: Sergiu Pașca

Primul premiu special al galei a fost decernat profesorului Sergiu Pașca, cercetător în neuroștiință și biologia celulelor stem la universitatea americană Stanford. Mai multe detalii despre activitatea sa găsești pe pascalab.org

La doar 41 de ani, Pașca a primit deja zeci de premii internaționale pentru studierea mecanismelor biologice ale bolilor neuropsihiatrice, folosind modele celulare ale creierului uman dezvoltate din celule stem. Astfel de modele, numite sferoide sau organoide, reprezintă practic variante în miniatură ale unor regiuni specifice ale creierului. „Organoids: A new window into disease, development and discovery”, harvard.edu

„Preocuparea mea principală de aproape 20 de ani a fost și continuă să fie înțelegerea cauzelor biologice ale bolilor neuropsihiatrice. Noi încă diagnosticăm aceste boli așa cum o făceam în secolul al XIX-lea, și le tratăm așa cum o făceam secolul XX”, a explicat Pașca într-un mesaj video care a fost redat în cadrul galei. „Astăzi, putem să luăm doar câteva celule de piele de la orice pacient, să le transformăm în laborator în celule stem. Apoi, folosind metodele dezvoltate de noi, le transformăm în organoizi și sferoizi. Cu astfel de culturi, putem în mod neinvaziv să construim circuite complexe ale creierului în plăcuțe de laborator. Folosind aceste metode, am reușit deja să înțelegem mecanismele anumitor boli genetice”, a adăugat acesta.

Anul trecut, un studiu coordonat de Sergiu Pașca și publicat în NatureMaturation and circuit integration of transplanted human cortical organoids”, nih.gov a demonstrat că organoizi care imită creierul uman pot fi transplantați în cortexul cerebral al șoarecilor. Organoizii transplantați au căpătat proprietăți mai complexe decât cei in vitro, au răspuns la anumiți stimuli și chiar au influențat comportamentul rozătoarelor. Metoda rezolvă una dintre principalele probleme ale cercetării bolilor neuropsihiatrice cu organoizi sau sferoizi – faptul că aceștia nu puteau fi integrați cu alte circuite care controlează comportamentul, oferind o imagine limitată asupra mecanismelor patologice ale bolilor neuropsihiatrice.

Cifre Articol MindcraftStories_2Premiile speciale pentru transfer în economie a rezultatelor cercetării: Daniela Rus și Anton Ficai

Această categorie a vizat cercetătorii a căror activitate științifică a fost transpusă în tehnologii sau tehnici care au avut un impact în economie. Premiul este singurul care a fost acordat pentru doi cercetători, unul care a devenit cunoscut în afara țării și altul care își desfășoară activitatea în România.

Experta în robotică Daniela Rus, emigrată în Statele Unite din copilărie, l-a primit pe primul. Rus este de peste un deceniu directoarea Laboratorului de Științe Informatice și Inteligență Artificială (CSAIL)„Daniela Rus”, mit.edu din cadrul universității americane MIT – care este și cel mai mare laborator de cercetare interdepartamental al instituției –, precum și prodecan al Colegiului de Computing Stephen Schwarzman.

Pe parcursul carierei, Daniela Rus a publicat lucrări în domeniile roboticii, AI-ului și a machine learning-ului. Proiectele de cercetare pe care le-a coordonat au vizat în special tipuri neconvenționale de roboți, precum roboți modulari autoreconfigurabili – care își pot schimba structurile fizice pentru a îndeplini diverse obiective –, „roiuri” de roboți autonomi de dimensiuni mici, care se pot organiza într-un mod similar insectelor, roboți alcătuiți din materiale flexibile sau roboți obținuți prin printarea 3D.

Contribuțiile sale în domeniul roboticii i-au adus, în 2015, calitatea de membru în Academia Națională de Inginerie din Statele Unite, iar în 2020 cercetătoarea a fost numită în Consiliului de Consultanți pe teme de Știință și Tehnologie al Președintelui Statelor Unite.„Professor Daniela Rus named to White House science council”, MIT.edu/

Același premiu a fost acordat și profesorului Anton Ficai, de la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologie a Universității Politehnica din București. Activitatea acestuia s-a axat în principal pe aplicarea ingineriei chimice pentru studierea și realizare de materiale micro sau nanostructurate, cu aplicații în domenii precum conservarea mediului sau medicină – de exemplu, cercetarea unor sisteme noi de eliberare controlată a medicamentelor în organism.

Cercetătorul a publicat peste 300 de lucrări științifice și deține 28 de cereri de brevet,Detalii pe anton.ficai.eu din care opt au fost acordate. Printre altele, Ficai a obținut brevete pentru un nou procedeu de obținere a nanopulberilor, un procedeu de obținere a unor materiale compozite cu aplicații în tratarea cancerului osos și pentru o nouă metodă de a obține grefe osoase osteoinductiveGrefe bazate în principal pe procesul vindecare al oaselor fracturate și osteoconductive. Grefe în care cresc porțiuni noi de os, de exemplu în cazul implantelor osoase

Cifre Articol MindcraftStories_3Premiul special pentru cercetare interdisciplinară: Lucian Chirieac

Ultimul premiu special al serii a fost acordat profesorului de patologie Lucian Chirieac de la Facultatea de Medicină a Universității Harvard. Mai multe detalii pe harvard.edu Cu aproape 200 de cercetări publicate, cea mai mare parte a carierei sale s-a axat pe studiul patologiei oncologice, în special a celei legate de cancerul pulmonar sau pleural și mezoteliomul malign.O formă rară de cancer care începe în mezoteliu, un strat subțire de celule care căptușește peretele cavității toracice, a celei abdominale și a mai multor organe interne, precum plămânii sau inima.

În cadrul spitalului asociat universității americane, Brigham and Women’s Hospital din Boston, Chirieac a oferit expertiză de laborator pentru proiecte de cercetare ale Institutului de Cancer Dana-Farber, de la obținerea de țesut și teste imunohistochimice la extragerea și analiza ADN-ului.

Cercetările la care au contribuit specialistul român au căutat să înțeleagă mecanismele și cauzele genetice ale diverselor tipuri de cancer. Un exemplu este un studiu publicat în JAMA OncologyIdentification of ALK Rearrangements in Malignant Peritoneal Mesothelioma | Genetics and Genomics”, jamanetwork.com în februarie 2018, care a descoperit o nouă cauză a apariției mezoteliomului malign peritoneal, un tip de cancer care în cele mai multe cazuri apare în urma expunerii la azbest. Studiul a descoperit, însă, că în unele cazuri foarte rare în care pacientul nu a fost expus la azbest, boala poate apărea din cauza unor schimbări în secvența genei ALK, care în mod normal produce o enzimă cu același nume ce ajută la controlarea ratei de creștere a celulelor.

Cifre Articol MindcraftStories_4Premiul pentru cercetător individual, categoria cercetători cu experiență: Ioana Feodorov

Primul dintre premiile principale ale serii a fost și singurul decernat pentru o activitate din afara domeniilor STEM, fiind acordat cercetătoarei Ioana Feodorov, expertă în civilizația arabă-creștină din cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.Detalii pe academia.edu

Pe parcursul unei activități de cercetare de peste trei decenii, Feodorov s-a remarcat ca traducător specializat al cărților și manuscriselor din limba arabă veche a secolelor XVII-XVIII și a coordonat mai multe proiecte de cercetare despre relațiile istorice dintre români și creștinii din zona Orientului Mijlociu. Printre altele, a colaborat cu tatăl ei, istoricul Virgil Cândea, pentru a traduce în limba engleză o versiune rară a Divanului lui Dimitrie Cantemir, publicată în limba arabă în 1705.

Recent, cercetătoarea a primit un grant de la European Research Council pentru un proiect de studiere al cărților arabe tipărite în secolul al XVIII-lea în țările române, Siria și Liban, și a modului în care tehnologia tiparului s-a extins din țările române în provinciile otomane cu minorități importante de arabi creștini.

„Am (n.r. – domnitorii și tipografii din țările române) introdus tiparul în Imperiul Otoman într-un moment în care creștinii de acolo își copiau manuscrisele manual, mergând într-o direcție total opusă cu progresul spiritual și cultural al restului lumii”, a explicat Feodorov în cadrul discursului de acceptare al premiului. „Ne ocupăm de acest proiect cu o echipă de 17 cercetători, din care jumătate sunt români și jumătate sunt străini. El arată că în România tiparul făcea performanță în sec al XVIII-lea”, a adăugat cercetătoarea.

Cifre Articol MindcraftStories_5Premiul pentru echipă de cercetare, categoria cercetători cu experiență: Centrul de Nanobiofotonică și Microspectroscopie Laser de la Universitatea Babeș-Bolyai, coordonat de Simion Aștilean

Al doilea premiul la categoria cercetători de experiență a fost acordat unei echipe conduse de profesorul Simion Aștilean de la Facultatea de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din care fac parte cercetătorii Monica Focşan, Monica Potara, Ana-Maria Crăciun, Cosmin Fărcău, Dana Maniu, Timea Nagy-Simon, Sorina Suarasan, Andreea Câmpu, Lăpuşan Borlan, Milentie Hada, Laurenţiu Susu, Radu Lăpuşan, Alexandru Holca, Sanda Boca-Fărcău şi Monica Baia.

Aceștia sunt membri ai Centrului de Nanobiofotonică și Microspectroscopie Laser„Centrul de Nanobiofotonica și Microspectroscopie Laser”, ubbcluj.ro/ din cadrul universității clujene, al cărei direcție principală de cercetare este în domeniul nanoștiințelor, a microscopiei și a dezvoltării de materiale la nivel micro și nano și cu aplicații biomedicale.

Printre altele, centrul studiază dezvoltarea de nanoparticule pentru aplicații în tratarea cancerului, dezvoltarea de dispozitive microfluidice integrateInstrumente care folosesc cantități foarte mici de fluide corporale sau soluții pentru a realiza teste de laborator, de exemplu pentru diagnosticarea diverselor boli, numite și „laboratoare-pe-chip” și cercetarea polimerilor conjugati, a materialelor din grafen și a altor materiale nanocompozite pentru aplicații în optoelectronică și biosenzoristică.

În prezent, cercetătorii UBB derulează proiecte de dezvoltare a unor sonde nanoscopice care pot fi folosite în operațiile de cancer ovarian, precum și a unor nanoplatforme pe bază de hârtie care pot fi folosite în detectarea markerilor biologici ai cancerului. Echipa studiază și metode de tratament oncologic bazate pe nanoparticule activabile prin lumină în spectrul infraroșu, dar și alte tehnologii moleculare cu sisteme micro și nanostructurate cu potențiale aplicații medicale.

Cifre Articol MindcraftStories_6Premiul pentru cercetător individual, categoria tineri cercetători: Octavian Bucur

Al doilea premiu al serii care a ajuns la un cercetător care și-a construit un renume la Harvard a fost oferit lui Octavian Bucur, în prezent profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, dar și al Institutului Național de Patologie Victor Babeș din București.

Octavian BucurDetalii pe vironinstitute.com a petrecut mai mult de un deceniu ca cercetător la universitatea americană, fondând în 2019 firma biofarmaceutică Viron Therapeutics. El este și redactor-șef al jurnalului științific medical Discoveries.

La fel ca echipa de cercetare de la UBB, majoritatea activității cercetătorului s-a axat în jurul nanotehnologiei cu aplicații în domenii medicale, având un impact exponențial asupra dezvoltării unei noi tehnici de imagistică numită „patologie de expansiune”.„Expansion pathology”, mit.edu Prin această metodă, țesuturile fizice prelevate pentru biopsii pot fi crescute în volum fără a-și pierde structura, ceea ce înseamnă că structurile nanoscopice din țesuturi pot fi observate chiar și cu microscoape optice, mult mai accesibile pentru multe laboratoare decât cele electronice.

„Nu știu câți dintre dumneavoastră au fost interesați să vadă ce conține un scutec de copii. Într-un scutec de copil se află un praf – acest praf are molecule numite monomeri. Atunci când se adaugă apa, monomerii creează o rețea tridimensională”, a explicat Octavian Bucur în cadrul galei. „Această rețea are capacitatea să se expandeze 3D, uniform, formând un gel. Se poate expanda foarte mult, astfel încât într-un scutec de copil poate să încapă până la șase litri de apă sau chiar mai mult, în funcție de cantitatea de praf care se află în scutec. Noi am decis să folosim această metodă pe țesuturi umane fixate și, surprinzător, am reușit să mărim orice țesut uman cam de 100 de ori în volum, lucru foarte util în orice domeniu care ține de imagistică sau folosește microscopie”, a adăugat cercetătorul.

Cifre Articol MindcraftStories_7Premiul pentru echipă de cercetare,categoria tineri cercetători: echipa de la Universitatea Transilvania din Brașov, coordonată de Lucian-Mihai Itu

Ultimul premiu al galei a fost acordat unei echipe de cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov, condusă de profesorul Lucian-Mihai Itu de la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor. Membrii acesteia sunt cercetătorii Anamaria Vizitiu, Cosmin Niță, Costin Ciușdel, Andrei Puiu, Diana Voinescu, Cosmin Hatfaludi, Iulian Ogrezeanu, Manuela Danu, Ioana Taca, Daniel Bunescu și Andreea Popescu.

Cercetătorii brașoveni au fost laureați pentru folosirea inteligenței artificiale în domeniul medicinei personalizate.„Echipa UNITBV, premiată la Gala cercetării românești”, unitbtv.ro Aceasta a dus la crearea de soft-uri și algoritmi care ajută medici și firme din domeniul medical în diagnosticarea sau tratarea pacienților, de exemplu prin analizarea automată de date imagistice sau a altor provenite din laborator sau EKG-uri.

Echipa coordonată de dr. Itu va lansa în curând o aplicație care poate ajuta la diagnosticarea severității stenozelor coronarieneAcumulări ale plăcilor de grăsime pe pereții arterelor care pot reduce fluxul sangvin, fiind una dintre principalele cauze ale atacurilor de cord. Lucian Itu conduce, în același timp, o echipa de inteligență artificială din cadrul grupului de Fuziune a Imaginii și Date Analitice a conglomeratului Siemens.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în iunie: Cum devine AI-ul autoritar cu bătrânii

De
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
ȘTIINȚĂ|FYI

Cutremurele majore ar putea fi detectate cu până la 19 zile în avans, prin date de satelit

De
Un studiu de caz bazat pe date de satelit din regiunea cutremurului de 7,8 care a avut loc în Turcia și Siria în 2023 ar putea deschide calea pentru avertizări foarte timpurii ale seismelor majore.
ȘTIINȚĂ|PORTRET DE CERCETĂTOR

Laura Bouriaud, cercetătoarea în silvicultură care a așezat Suceava pe harta cercetării internaționale

De
Cercetarea silvică de la Suceava este cunoscută internațional datorită Laurei Bouriaud, care a atras, în ultimii 15 ani, 1,8 milioane de euro pentru proiecte în care i-a implicat pe studenții ei doctoranzi. Își propune să-i formeze cu o atitudine morală față de cercetare, pentru că aceasta va duce la o gestionare durabilă a pădurilor.