Cum sunt create punți între cercetătorii din Ucraina și cei din UE13 min read

În perspectiva viitoarei reconstrucții a Ucrainei, Europa ajută cadrele universitare din această țară să-și reia viața normală.

Regis Nibaruta își amintește noaptea de 24 februarie 2022 ca una specială. După luni întregi de speculații în legătură cu creșterea tensiunilor cu Rusia, la ora 3 dimineața, i-a sunat telefonul. Era un coleg inginer electrician de la Universitatea Națională de Transport Feroviar din Dnipro, Ucraina, care participa și el la același program de formare al UE.

„Ai văzut știrile?”, l-a întrebat colegul. „Suntem atacați.”

Graba pentru a ajunge în siguranță

Nu peste mult timp, când orașul industrial Dnipro a devenit ținta bombardamentelor intense ale forțelor rusești, a început să înțeleagă realitatea.

„Eram îngroziți”, a spus Nibaruta. „Nu știam ce să fac și unde să merg, dar știam că trebuie să scap de acolo.”

Războiul a început într-o zi de joi. Sâmbătă, doar cu pașaportul și laptopul ca bagaj, acesta era la gara din Dnipro alături de mii de alte persoane care sperau să urce într-un tren pentru a ajunge la graniță.

Au trecut de atunci 12 luni, iar Nibaruta, în vârstă de 35 de ani și originar din Burundi, este acum în siguranță, instalat și reunit cu colegii săi europeni la Universitatea Twente din Țările de Jos, care a ajutat la organizarea fugii sale. Acolo, acesta desfășoară activități de cercetare care ar putea îmbunătăți viitoarele sisteme de transport cu zero emisii nete și, într-o bună zi, s-ar putea dovedi esențiale și pentru reconstrucția infrastructurii de transport a Ucrainei.

Proiectul finanțat de UE la care participă Nibaruta se numește „Rețeaua europeană de formare în colaborare cu Ucraina pentru transportul electric” (sau ETUT).„European Training network in collaboration with Ukraine for electrical Transport”, cordis.europa.eu Inițiativa reunește trei universități: Twente din Țările de Jos, Dnipro din Ucraina și Nottingham din Marea Britanie.  Coordonat de profesorii Frank Leferink și Gert Rietveld, ambii specialiști în inginerie electrică, proiectul își propune să valorifice expertiza în domeniul electronicii de putere și al compatibilității electromagnetice.

„Principala provocare de inginerie pentru dezvoltarea unui sistem de transport electric mai sustenabil și mai ecologic rezidă în punerea la punct a unor sisteme energetice compacte, extrem de eficiente și sigure, care să asigure energia necesară pentru încărcarea vehiculelor electrice sau alimentarea trenurilor”, afirmă Rietveld.

Prin proiectul ETUT, care este finanțat prin programul de acțiuni Marie Skłodowska-Curie (MSCA), echipa dezvoltă noi modalități de a satisface aceste nevoi energetice.

Fluxuri bidirecționale

O modalitate este prin dezvoltarea unui sistem electronic care să-i permită energiei să circule în ambele direcții, o trăsătură care ar putea deveni o componentă-cheie a trenurilor electrice.

Atunci când un tren frânează, creează căldură și, de obicei, această căldură se pierde. Prin această nouă abordare „bidirecțională”, energia generată de frânare poate fi recuperată și reintrodusă în rețeaua de energie electrică, sporind capacitatea. Unele dintre primele sisteme bidirecționale de alimentare feroviară sunt instalate și testate în prezent în Europa.

Regis Nibaruta și Ivan Struzho. Foto: Horizon

ETUT facilitează noi colaborări și altfel

Nibaruta este coleg de birou cu Ivan Struzho (31 de ani), originar din orașul ucrainean Mariupol, ocupat în prezent de Rusia. Acesta se afla deja în Țările de Jos când a izbucnit războiul.

În timp ce activitatea de cercetare a lui Nibaruta se concentrează pe îmbunătățirea tehnologiilor pentru baterii, cea a lui Struzho analizează interferența electromagnetică. Împreună, cei doi explorează cum ar putea contribui la reducerea „perturbărilor” electrice care pot fi cauzate de sistemele energetice și pot duce la defectarea echipamentelor sau la accidente.

Principalul obiectiv al proiectului este însă să instruiască și să inspire următoarele generații de ingineri electroniști pentru a dezvolta tehnologiile de transport necesare într-o lume cu zero emisii de carbon. Chiar dacă o parte dintre membrii echipei sale, inclusiv Nibaruta, au părăsit Ucraina, Universitatea Națională de Transport Feroviar din Dnipro este în continuare un partener activ în cadrul proiectului ETUT.

Profesorul Vladimir Havriliuc, șef de catedră la universitate, supervizează de la distanță activitatea proiectului. Pentru el, ETUT a reprezentat o ancoră de salvare în aceste ultime 12 luni, permițându-i continuarea cercetării.

„Proiectul îmi permite să îmi mențin activitatea în domeniu și a fost un puternic stimulent motivațional pentru întreg personalul universității și pentru studenți, deoarece deschide noi orizonturi de studiu și de activități viitoare”, a spus acesta.

Alocări și beneficii

O altă inițiativă majoră de îmbunătățire a legăturilor dintre comunitățile de cercetare din Ucraina și cele din UE este proiectul MSCA4Ukraine,„Support to Ukrainian displaced researchers”, cordis.europa.eu care își propune să ajute cercetătorii strămutați din Ucraina.

În ajunul împlinirii unui an de la invazia rusă, Comisia Europeană a anunțat„Comisia oferă sprijin unui număr de 124 de cercetători din Ucraina care au fugit din calea războiului”, ec.europa.eu că MSCA4Ukraine – cu un buget de 25 milioane EUR – va ajuta peste 120 de cadre universitare ucrainene să-și continue munca în siguranță în următorii doi ani.

Cercetătorii, în discipline cum ar fi științele vieții, chimie, inginerie și științele umane, sunt găzduiți de organizații din întreaga Europă și sunt sprijiniți în activitatea lor de cercetare până când se vor putea întoarce acasă.

Proiectul este implementat de Scholars at Risk Europe (SAR Europe), cu sediul la Universitatea Maynooth din Irlanda, în parteneriat cu Fundația Alexander von Humboldt din Germania și cu Asociația Universităților Europene. Directorul SAR Europe, Sinead O’Gorman, afirmă că proiectul va avea un impact semnificativ în construirea de punți între cercetători și va aduce beneficii pe termen lung pentru UE și pentru Ucraina.

Se pune accentul și pe ajutarea cercetătorilor ucraineni să își mențină legăturile cu colegii și cu instituțiile din Ucraina. Cercetătorii vor avea, îndeosebi, posibilitatea de a fi detașați la o instituție din Ucraina în momentul în care condițiile vor fi sigure.

„Speranța noastră este că, prin includerea acestor tipuri de măsuri și de conexiuni, programul îi va ajuta pe cercetători să se restabilească mai ușor în Ucraina când va veni timpul”, a spus O’Gorman. „Acest lucru va contribui la obiectivul mai larg al programului de susținere a sectorului academic și de cercetare din Ucraina în fața invaziei Rusiei și de prevenire a unui «exod permanent al creierelor».”

Atât în cazul MSCA4Ukraine, cât și al ETUT, ideea este că sprijinirea cercetătorilor ucraineni acum va asigura progrese în activitatea academică și le va permite multora să se întoarcă în Ucraina într-o bună zi, pentru a-și folosi aptitudinile în scopul reconstrucției țării sfâșiate de război. 

Struzho, care ține legătura regulat cu familia sa rămasă în Mariupol, e încrezător.

„Orașul meu a fost distrus”, spune el. „Dacă acest proiect ar putea ajuta la reconstruirea infrastructurii Ucrainei în viitor, ar fi foarte bine. Sper, din toată inima, să îmi pot folosi cunoștințele pentru a-mi duce contribuția într-o anumită măsură.”

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.