Foto: Heritage Images via Getty Images

Cercetare românească (01-02.23). Frontierele dacice ale Imperiului Roman, pregătite să intre în patrimoniul UNESCO15 min read

De Mădălina Cocea 06.03.2023, ultima actualizare: 10.04.2023

Cercetătorii români au investigat riscurile cibernetice, de cutremur și de atacuri ale ursului.

O mai bună pregătire pentru atacurile cibernetice, dar și atacurile ursului, o hartă seismică interactivă a Bucureștiului, investigații despre adâncirea canalului Bâstroe și teste pentru cancer la sân mai performante — acestea au fost câteva dintre temele de cercetare din lunile ianuarie și februarie în România.

Frontierele Imperiului Roman pe teritoriul României. Foto: limesromania.ro

La începutul anului 2023, România a jucat un rol cheie în una dintre cele mai importante realizări pentru Europa de Sud-Est la începutul anului 2023: înscrierea a două sectoare din fosta frontieră a Imperiului Roman, numite “limes”, pe lista indicativă a patrimoniului UNESCO — un pas premergător înscrierii pe lista patrimoniului mondial„Limesul pe Lista Indicativă UNESCO”, limesromania.ro. Acestea includ limesul de pe Dunăre, care trece prin Bulgaria, Croația și Serbia, și  limesul dacic, care se întinde pe teritoriul României și a fost cea mai lungă frontieră terestră romană din Europa. Cea din urmă zonă are peste 300 de situri arheologice, cum ar fi castre, fortificații și turnuri de supraveghere, care acoperă majoritatea teritoriului țării. Înscrierea acestor obiective pe lista UNESCO a necesitat o documentare minuțioasă a tuturor monumentelor care urmează să fie incluse în patrimoniu. Cele două segmente de frontieră fac parte dintr-un efort european comun, început în 2005. Atunci a fost creat un monument trans-național, Frontiers of the Roman Empire (FRE), urmărindu-se ca toată țările străbătute de frontierele romane să înscrie aceste obiective istorice pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Hartă interactivă a riscului seismic în București. Foto: prequake.infp.ro

Hartă: Drumul optim în caz de cutremur în București

Dragoș Toma-Dănilă, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a creat o aplicație interactivă„Riscul seismic al Bucureștiului”, infp.maps.arcgis.com care prezintă riscul seismic al Bucureștiului. Cu ajutorul acestei hărți, utilizatorii pot vedea clădirile din oraș cu grad ridicat de vulnerabilitate seismică, precum și informații despre zonele potențial inaccesibile și străzile blocate în cazul unui cutremur. Cu toate acestea, autorul avertizează că harta nu oferă o imagine completă a situației și invită utilizatorii să fie prudenți în interpretare. De asemenea, el menționează că acolo unde există clădiri marcate ca având risc seismic pronunțat, este posibil ca și alte clădiri similare să aibă aceeași încadrare. Harta prezintă și informații despre imobilele afectate de marile cutremure din trecut, precum cel de pe 4 martie 1977, indică cel mai scurt drum cu ambulanța în situația unui cutremur în care mai multe străzi sunt blocate de clădirile căzute, precum și o evaluare a hazardului. Utilizatorii pot selecta diverse filtre pentru a vedea pe hartă doar informațiile care îi interesează.

Navă pe canalul Bâstroe. Foto: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului

Eco: atacurile ursului, sturionii de pe canalul Bâstroe

Un raport realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului a arătat că adâncirea canalului Bâstroe poate avea un impact negativ asupra populațiilor de sturioni sălbatici și asupra traseului lor de migrație.„Raport privind situația impactului posibil al canalului Bâstroe în cazul adâncirii acestuia pentru transportul naval maritim”, facebook.com În prezent, există puține populații de sturioni pe cursul Dunării, deci este important să se ia măsuri pentru a proteja această specie. Lucrările de îmbunătățire a navigației și riscul de colmatare a brațului secundar Stambulul Vechi pot agrava situația. 

În prezent, canalul Bâstroe, brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe sunt trasee importante de migrație pentru sturioni, dar modificările hidrodinamice cauzate de lucrările de adâncire pot face ca primele două trasee să devină imposibil de utilizat de către aceste specii. În plus, vapoarele maritime care navighează pe brațul Sulina au un impact negativ asupra populațiilor de sturioni, iar acest lucru se poate întâmpla și în cazul Canalului Bâstroe. 

Un alt segment important al faunei locale, cel al urșilor, a fost în vizorul oamenilor de știință, pentru identificarea pericolului pe care îl reprezintă aceștia pentru animalele domestice. Un grup de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea Ohio, împreună cu Agențiile pentru Protecția Mediului din județele Covasna, Harghita și Vrancea și cu Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, a făcut prima evaluare a riscului de prădare a animalelor domestice de către ursul brun din România.„Prima evaluare a factorilor de risc în prădarea animalelor domestice de către urs în România, realizată de o echipă de cercetători de la UB și Universitatea Ohio”, unibuc.ro Cercetătorii au studiat ecologia ursului brun și conflictele dintre om și fauna sălbatică în România timp de peste zece ani. Concluziile lor arată că riscul de prădare a bovinelor, ovinelor și altor animale domestice variază în funcție de zonă. În general, bovinele prezintă un risc mai mare în apropierea satelor și în zonele cu utilizare tradițională a terenurilor, cum ar fi pășunile intercalate cu mici trupuri de pădure sau livezi. În cazul ovinelor, riscul este mai ridicat în apropierea lizierelor pădurilor și în zonele cu pășuni mari și continue, cum ar fi cele situate la altitudini mai mari.

Dronă acvatică, realizată cu ajutorul specialiștilor Universității din Constanța. Foto Universitatea Maritimă din Constanța

IT: atacuri cibernetice și drone marine anti-poluare

Specialiștii de la Universitatea Maritimă din Constanța au contribuit„Specialiștii Universității Maritime din Constanța au ridicat ștacheta nivelului de cercetare din domeniul maritim”, cmu-edu.eu la crearea unei nave autonome care poate detecta poluarea și poate măsura calitatea apei. Acesta este o dronă acvatică autonomă, echipată cu inteligență artificială și senzori specializați, care poate detecta și cartografia sursele de poluare din ape. Vehiculul poate măsura în timp real concentrațiile de bacterii și nutrienți, adâncimea și stratificarea apei, fiind controlat de la distanță prin intermediul unei camere video și a unui sistem de navigație. Datele colectate sunt stocate într-un sistem securizat prin tehnologie blockchain. Proiectul a fost testat în Franța și România, iar echipa de cercetare din Constanța a contribuit la dezvoltarea unui model de propagare a undelor radio, a unui sistem de antene și a unui sonar cu operare de la distanță.

Progresele în tehnologie au însă nevoie și de progrese în securitate cibernetică. Patru organizații din România s-au implicat într-un proiect european menit să pregătească companiile europene pentru atacuri cibernetice. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a-și dezvolta o industrie internă a securității cibernetice, având în vedere creșterea numărului de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice, cum ar fi companiile energetice, spitalele și agențiile guvernamentale. ENISA, agenția europeană de securitate cibernetică, a identificat 623 de incidente de acest gen în perioada mai 2021 și iunie 2022. Atacurile cibernetice pot avea consecințe dramatice, cum a fost în cazul întreruperii aprovizionării la Amsterdam-Rotterdam-Anvers în februarie anul trecut, când au fost atacate calculatoarele de la centrul de tranzacționare a petrolului. 

În cadrul proiectului european ECHO,„European network of Cybersecurity centres and competence Hub for innovation and Operations”, cordis.europa.eu la care participă și România, s-au dezvoltat Cyber Range-uri – poligoane de antrenament în care organizațiile își pot testa apărarea cibernetică fără să-și compromită sistemele reale. Acestea permit utilizatorilor să își construiască o clonă a sistemelor lor digitale, care poate fi apoi atacată fără ca organizația să sufere consecințe negative.

Sănătate: mamografii mai sensibile

Nicoleta Safca, o cercetătoare de la ELI-NP, împreună cu alți patru colegi, au analizat o nouă metodă mai sensibilă pentru detectarea cancerului de sân. Această nouă metodă utilizează o cantitate mult mai mică de raze X decât mamografia tradițională și este mult mai precisă în detectarea tumorilor. Cercetătorii au testat această metodă pe un material special care simulează țesutul mamar și au constatat că tumorile erau mult mai ușor de identificat în imaginile obținute comparativ cu mamografia tradițională. Această cercetare„Experimental demonstration of ultrahigh sensitivity Talbot-Lau interferometer for low dose mammography”, Physics in Medicine and Biology ar putea determina dezvoltarea unor metode mai performante pentru detectarea precoce a cancerului de sân, ceea ce ar putea salva vieți



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|FYI

Milioane de jucători de Borderlands 3 au ajutat la cercetarea microbiomului intestinal

De
Unul dintre cele mai populare jocuri de tip looter-shooter transformat simplul act de a rezolva puzzle-uri într-un efort de știință comunitară
ȘTIINȚĂ|FYI

„Soarele artificial” din Coreea de Sud a funcționat pentru 48 de secunde la 100 de milioane °C

De
Unul dintre cele mai puternice reactoare de fuziune nucleară din lume a stabilit un nou record de încălzire al plasmei.
ȘTIINȚĂ|FYI

A murit Peter Higgs, fizicianul care a prezis în 1964 existenţa particulei fără masă, „bosonul Higgs”

De
Pentru cercetările sale, Higgs a primit premiul Nobel pentru fizică în 2013.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în martie. O tehnologie clujeană va fi folosită în viitoarele aselenizări

De
Cercetarea românească în martie. O tehnologie clujeană va fi folosită în viitoarele aselenizări