NASA, ESA, A. Simon (Goddard Space Flight Center) și M.H. Wong (University of California, Berkeley)

Spectaculosul Jupiter, regele planetelor6 min read

De Vasile Decu 16.08.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

Credit foto: NASA, ESA, A. Simon (Goddard Space Flight Center) și M.H. Wong (University of California, Berkeley)

Detronat o vreme de Saturn din postura de „cea mai fotogenică planetă” (datorită fantasticei misiuni Cassini – încheiată, din păcate, în septembrie 2017. RIP, dragă Cassini), uriașul Jupiter a redevenit cea mai fotogenică țintă din explorarea actuală a sistemului solar.

Mai sus putem admira cel mai recent portret, făcut cu telescopul spațial Hubble pe 27 iunie 2019, când planeta se afla la 644 de milioane de kilometri de noi – cea mai mică distanță din acest an.

Se spune deseori că astronomia este cea mai fotogenică știință, ale cărei imagini și ilustrații pot fi savurate de întreaga lume, chiar și fără note explicative. Pe bună dreptate, nu? Imaginile joviene pot figura fără probleme în portofoliul celor mai talentați pictori din istoria artei.

„Ochiul lui Sauron” din centrul imaginii este Marea Pată Roșie, cea mai mare furtună din sistemul solar, pornită acum câteva sute de ani, cu jeturi ce pot depăși, în zonele exterioare, viteze de 400 de kilometri la oră!  

Jupiter este explorat în prezent de misiunea Juno, care îl orbitează din iulie 2016 și ne dezvăluie tot mai multe secrete ale acestui uriaș gazos – deci își merită numele din plin! În mitologia romană, zeița Juno era soția lui Jupiter, geloasă (pe bună dreptate) din cauza numeroaselor aventuri ale soțului ei. Într-una dintre numeroasele sale aventuri (pe cele mai multe, azi le-am numi abuzuri), Jupiter s-a transformat într-un nor, în care să-și ascundă actul sexual cu preoteasa Io. Evident, n-a funcționat, căci privirea de zeiță a lui Juno a văzut imediat secretul.

Misiunea Juno are un succes științific uriaș, contribuind enorm la înțelegerea numeroaselor mistere ale celei mai mari planete din sistemul nostru solar. Dotată cu o serie de instrumente puternice, Juno ne-a furnizat detalii importante despre furtunile din această super-atmosferă furioasă, dar și despre structura interioară – reproducând, deci, abilitatea mitologică „de a da norii la o parte”.

Iar în tot acest timp, ne-a trimis unele dintre cele mai frumoase imagini din explorarea spațială a ultimelor decenii:

 

Panoramă surprinsă pe 20 iulie 2019 de la o altitudine de 43.000 de kilometri. Credit foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS. Imagine procesată de astronomul amator Kevin M. Gill.

 

Credit foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS. Imagine procesată de astronomul amator Kevin M. Gill.

 

Pata întunecată este un vortex dintr-unul dintre jet stream-urile atmosferei joviene. Credit foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS/Gerald Eichstädt/Seán Doran

Credit foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS/David Marriott

Credit foto: NASA/JPL/SwRI/MSSS/Gerald Eichstädt

Credit foto: NASA/SwRI/MSSS

Credit foto: NASA/JPL/SwRI/MSSS/Gerald Eichstädt

Credit foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS/Gerald Eichstadt/Sean Doran

Datorită strălucirii sale puternice, Jupiter poate fi admirat în perioada aceasta chiar și din orașele noastre pline de poluare luminoasă, plimbându-se recent pe lângă Lună.

ȘTIINȚĂ|FYI

Pe fundul Oceanului Pacific s-a descoperit o sursă de oxigen care nu provine de la organisme vii

De
Oamenii de ștință au crezut până acum că fotosinteza este singura sursă de oxigen de pe Pământ. Un nou studiu arată că lucrurile sunt mai complicate decât par.
ȘTIINȚĂ|FYI

Unii fizicieni susțin că, de fapt, timpul nu există

De
O ipoteză nouă spune că timpul nu există, nu a existat şi nu va exista niciodată.
ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în iunie: Cum devine AI-ul autoritar cu bătrânii

De
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.