Trovanții din Costești, cele mai active pietre de care ai auzit vreodată

De Radu Călin Crahmaliuc 02.02.2021

Li se mai spune și „pietre vii” sau „pietre care cresc”, iar unii au crezut că ar fi ouă de dinozaur sau artefacte extraterestre. În popor se spune că trovanții pot să se miște și să vorbească între ei. 

Fă cunoștință cu trovanții, niște micro-formațiuni geologice care rivalizează cu sculpturile moderne și care ar putea să-ți schimbe prejudecățile despre cât de plictisitoare și inanimate sunt pietrele. Și dacă ai drum pe lângă Horezu, vizitează-i. E gratis.

Cariera de nisip de la Costești, România, unde se află Muzeul Trovanților.

Fosta carieră de nisip

Trovanții au fascinat dintotdeauna datorită formelor lor neobișnuite, care par prea regulate ca să fie create de natură și dau impresia că sunt opera omului. Nu doar trovanții de la Costești, ci și formațiunile din alte părți ale lumii au fost venerate, privite cu teamă și folosite pe post de pietre de mormânt de diferitele culturi care s-au intersectat cu ei.

Desigur, dacă ar fi avut norocul să apară pe marginea celebrei Route 66, din America, trovanții ar fi fost cu siguranță genul de atracție statalăDenumite și „atracții de marginea drumului”, genul ăsta de atracții locale au o mare popularitate în Statele Unite dar se întâlnesc și în alte părți ale lumii, wikipedia.org semnalizată excesiv cu panouri și neoane. Totuși, pentru că Muzeul Trovanților din România se află într-o curbă de pe DN67,Muzeul e gratuit, dar verifică orele de deschidere înainte, google.com șoseaua dintre Râmnicu Vâlcea și Horezu, ei beneficiază doar de un marcaj modest și pot să-i ratezi cu totul dacă nu îi pui pe Waze. Chiar și așa e de lăudat că acest muzeu există, fiind înființat în 1996 de un colectiv al facultății de Geologie și Geografie din București și îngrijit în prezent de voluntarii asociației Kogayon.Asociația Kogayon e un ONG format din 200 de voluntari care își desfășoară activitatea în special în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi în zona adiacentă acestuia, kogayon.ro

Rezervația geologică din Vâlcea are două zone de interese în care poți vedea trovanții. Prima este cea accesibilă din șoseaua principală, în dreptul localității Costești și e o fostă carieră de nisip care se vizitează în maximum 15 minute. Cea de-a doua zonă, care e mult mai spectaculoasă, se întinde pe albia pârâului Gresarea,Al doilea sit nu e la fel de bine amenajat, google.com în apropierea satului Telechești, la 16 kilometri de Horezu.

Trovanți în Costești, România

Gresiile din Marea Olteniei

Deși pe hărțile de azi nu se vede asta, atunci când te dai jos din mașină în fața carierei de nisip din Costești pășești în delta impresionantă a unui fluviu care se varsă în Marea Olteniei. Nu-i nicio problemă dacă nu vezi nici delta și nici Marea Olteniei, nu mai sînt de mult acolo, dar erau în Miocenul Superior,Miocenul este o epocă geologică din Neogen în care se crede că strămoșii oamenilor s-au desprins de strămoșii cimpanzeilor, wikipedia.org acum 6,5 milioane de ani, atunci cînd au apărut trovanții.

Numite pentru prima oară „trovanți” de geologul Gheorghe Murgoci în 1907, în lucrarea Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale, pietrele de la Costești sunt catalogate în literatura internațională drept „formațiuni grezoase concreționare”,Concrețiile sunt roci sedimentare cu depunere concentrică, desertusa.com adică gresii concreționare,Gresiile sunt roci sedimentare rezultate prin cimentarea granulelor de nisip wikipedia.org apărute ca urmare a fuzionării unor straturi de nisip în prezența apei calcaroase. 

În cazul rezervației din Costești, cel mai probabil formațiunile au apărut în stratul aluvionar al fostei delte în urma unor mișcări seismice. Dar, în general, apariția formațiunilor concreționare nu e strict determinată de evenimente geologice precise, ci se produce mai degrabă spontan, în momentul în care sunt întrunite condițiile necesare de presiune și mineralizare.

CITEȘTE ȘI: Rocile lunare pot dezvălui istoria Sistemului Solar

Trovanți în Costești, România

Pietrele care cresc și se plimbă

Foarte diferiți ca formă, care poate fi sferoidală, elipsoidale, discoidale sau cilindrică și cu o mărime ce variază de la câțiva milimetri la câțiva metri, trovanții au în comun structura concentrică stratificată, deseori în jurul unui nucleu organicOamenii de știință găsesc în mod frecvent fosile în centrul concrețiilor, forbes.com reprezentat de o frunză fosilizată, un os, un dinte sau un fragment de cochilie. 

O altă caracteristică comună e creșterea, însă nu o creștere peste noapte, ci cu o viteză de 4-5 centimetri în 1.000 de ani. Fiind alcătuiți din straturi poroase, trovanții absorb apa din jur, iar mineralele din apă se combină cu elementele deja prezente pentru a forma un nou înveliș. Astfel, iluzia de creștere rapidă e menținută de reacția vizibilă care se produce la suprafața pietrelor de fiecare dată când acestea intră în contact cu zăpada care se topește sau cu ploaia torențială. Uneori, din trovanți se desprind fragmente suficient de mari ca să formeze alți trovanți mai mici, care continuă să crească și dau impresia că pietrele se înmulțesc.

Alteori, elementele externe erodează nisipul și straturile sedimentare în care se află trovanții, iar aceștia se rostogolesc, dând impresia că se pot deplasa unde vor. Asta se întâmpla și în fosta carieră de nisip Costești, unde apa modelează în permanență dealul adiacent și scoate la iveală periodic câte un nou trovant care se rostogolește la vale.

Trovanții naționali și internaționali

Formațiunile concreționare apar în straturile de nisip sau rocă sedimentară moale, ceea ce înseamnă cătrovanții sunt niște manifestări geologice relativ des întâlnite, atât la noi cât și alte părți ale lumii. Pe lîngă Costești, alte locuri din România unde pot fi văzuți trovanți sunt Dealul FeleaculuiÎn zonă li se spune și ouă de balaur, google.com din Cluj, UlmetFormațiunile sunt cunoscute drept „Babele din Ulmet”, cjbuzau.ro din Munții Buzăului, Remezeu în Podișul Sucevei, pe malurile Tazlăului și Siretului în județul Bacău. 

În restul lumii, ies în evidență trovanții roșii din Dakota de Nord, Parcul Natural Roosevelt,Poți afla mai multe aici, nps.gov care ating și trei metri în diametru, trovanții sferici uriași din depresiunea Faiyum, Egipt, bolovanii MoerakiBolovanii Moeraki sunt o destinație turistică litorală din Noua Zeelandă, wikipedia.org din Noua Zeelandă și formațiunile discoidale de pe valea râului Connecticut, sau din Östergötland, acolo unde mai sunt numite și „pietrele zânelor”.



Text și fotografii de

Radu Călin Crahmaliuc

Jurnalist, scenarist și pasionat de toate lucrurile cu butoane. Are un master în Geopolitică dar ar prefera să nu-l folosească.

ȘTIINȚĂ|STUDIU

Ce dezvăluie craniul de 35.000 de ani din Peștera Muierii despre evoluția umană?

De
Foarte puține genomuri de oameni din Paleoliticul Superior au fost secvențiate – cel al femeii din Peștera Muierii este acum printre ele.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Insectele vor intra în meniul europenilor

De
O decizie recentă a Comisiei Europene introduce insectele pe lista produselor alimentare. Dacă alte culturi le folosesc de mult, pentru europeni acest lucru e inedit și oarecum controversat.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Cum ajung fotbaliștii să fie îngenuncheați de accidentări? 

De
În lumea dură a celui mai popular sport din lume, un singur pas greșit poate încheia cariera unui atlet. 
SPAȚIU|SCI-FACTS

5 concepții greșite despre astronomie și spațiul cosmic

De
Atunci când vezi astronauții plutind în interiorul unei capsule spațiale, pe orbita Pământului, am putea fi tentat să crezi că aceștia nu mai nu se mai află sub influența gravitației Terrei. Dar oare așa e?