Urmele unui pod de pe vremea lui Constantin cel Mare, confirmate în Sudul României16 min read

Cercetarea românească de la finalul lui 2022 s-a ocupat de domeniile sănătății, culturii și culturii de cânepă.

Luna decembrie a însemnat, pentru numeroase echipe de cercetare din România, un moment de bilanț. Cu prilejul diverselor rapoarte redactate la final de an, am aflat că un robot chirurgical a tratat numeroși pacienți de cancer, că a fost inventat un sistem de recomandări automate de lectură potrivite pentru copii și că istoria României ar putea fi reinterpretată în câteva momente-cheie, în urma unor studii arheologice din sud estul Carpaților. 

Schimbările în numărul de zile înăpezite, în baza datelor oferite de Copernicus. Ilustrație: Infoclima

Unde se va mai schia în 2099?

Bucură-te cât poți de vacanțele la schi, pentru că în curând este posibil să nu mai ai unde să le faci. O analiză realizată de InfoClima„Ce s-a întâmplat cu iernile bunicilor noștri”, infoclima.ro arată că aproape toate stațiunile de schi din Alpi, Pirinei și probabil din România s-ar putea închide până la sfârșitul acestui secol din cauza topirii ghețarilor și a reducerii stratului de zăpadă. 

Care este situația în România? Analizând datele obținute de la sateliții Copernicus privind acoperirea cu zăpadă, studiul prezintă trei scenarii, în funcție de cât de bine se mobilizează omenirea să combată efectele schimbărilor climatice. În cazul în care măsurile sunt insuficiente, numărul mediu de zile în care stratul de zăpadă depășește 5 centimetri ar putea scădea spre către finalul acestui secol cu până la 75%.

Analiza a evaluat, de asemenea, raportul dintre numărul de zile cu temperaturi sub -11°C și numărul de zile cu temperaturi peste 7°C de pe vârful Omu. După anii 2000, cercetătorii au constatat o scădere a numărului de zile cu temperaturi joase, în timp ce numărul de zile cu temperaturi ridicate a crescut constant. 

Intervenție chirurgicală asistată robotic la Institutul Regional de Oncologie din Iași. Foto: UMF Iași

Un robot chirurgical foarte ocupat

În luna decembrie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T Popa” din Iași și Institutul Regional de Oncologie au anunțat„Chirurgia viitorului, la IRO: 50 de operații cu ajutorul unui robot de ultimă generație”, umfiasi.ro că un robot de ultimă generație, pus în funcțiune în această vară, a realizat deja 50 de intervenții pe pacienți bolnavi de cancer. Sistemul chirurgical robotic achiziționat din străinătate este unul ultimă generație și este capabil să ajute echipa chirurgicală să reducă sau să elimine tumorile, cu mai multă precizie și cu un impact minim asupra corpului. Prima intervenție chirurgicală asistată robotic din regiunea de nord-est avusese loc pe 23 iunie. De atunci până la finalul lunii decembrie, patru echipe alcătuite din tineri chirurgi au folosit echipamentul pentru alte 49 de intervenții, apelând la această tehnică minim invazivă.

Decembrie a mai adus o veste bună pentru domeniul sănătății: șase universități de medicină din România, alături de Ministerul Sănătății și Local American Working Group – o asociație a marilor companii din domeniul medical și farmaceutic, ce își propune să sprijine politicile publice în domeniul sănătății – au semnat„Memorandum de Colaborare pentru crearea unui Hub de Inovație în Sănătate”, umft.ro un memorandum pentru a construi un Hub de Inovație în Sănătate. În cadrul acestuia, vor fi inițiate parteneriate cu mediul privat, cercetătorii lucrând alături de antreprenori pentru a dezvolta sistemul de sănătate din România.

Inovația în medicină însă nu așteaptă acel hub. O echipă condusă de cercetătoarea Maya Simionescu de la Institutul de Biologie și Patologie Celulară din București a pus bazele unui tratament„INNATE-MI”, icbp.ro care poate accelera recuperarea inimii după un infarct. Cercetările se concentrează pe blocarea, după un infarct, a unei proteine care produce inflamație. Astfel, se limitează impactul infarctului și se îmbunătățește semnificativ funcția inimii și recuperarea acesteia. 

Ortofotoplan cu marcarea cetății, portalului și pasarelei între cetate și pod. Ilustrație:  Arhivă MNIR – PN LIMES, desen Vlad Călina, PN LIMES, Universitatea București

Istoria României, redefinită digital

În cadrul unui studiu prin teledetecție al drumurilor, câmpurilor de bătălie și granițelor istorice, echipa condusă de dr. Valeriu Sîrbu de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București a realizat o arhivă digitalăHiLands,hilands.net4u.ro de situri și structuri arheologice, care se întind pe 7000 km2 / SUPERSCRIPT / din sud-estul Munților Carpați. 

Aceste zone au fost analizate atât prin măsurători la fața locului, cât și cu instrumente științifice montate pe avioane și drone. Noile date deschid calea reinterpretării unor evenimente și perioade importante din istoria României, întrucât fostele coridoare strategice de circulație de-a lungul acestor regiuni au fost folosite de către cei ce au călătorit între Transilvania și Dunăre sau Marea Neagră.

Istoricii au adus informații proaspete și despre vara anului 328, când a fost construit podul lui Constantin cel Mare peste Dunăre.Date noi despre podul dintre Oescus și Sucidava, publicate de un colectiv interdisciplinar de cercetători, unibuc.ro Un studiu interdisciplinar recent publicat, coordonat de conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București, oferă informații noi despre podul menționat, unul dintre cele mai lungi poduri ale antichității. În cadrul cercetării, au fost identificate inițial 27 de posibile urme de piloni ale acestui pod, iar ulterior au fost descoperite încă 7. Descoperirea a fost realizată cu ajutorul măsurătorilor batimetrice – prin care se determină adâncimea apei în râuri, lacuri sau mări – și magnetometrice, o metodă prin care se analizează subsolul pământului prin studierea unor anomalii în câmpului magnetic produse de urme ale activității umane.

Foto: Dicționarul Multimedia al Teatrului Românesc (dmtr.ro)

Femeile teatrului românesc

Un proiect de cercetare artistică prin care se creează o arhivă digitală de teatru românesc va fi dedicat, în 2023, personalităților teatrale femei. Proiectul, aflat la o a doua ediție, este o colaborare între Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de Arte din Târgu-Mureș. Continuarea sa a primit finanțare din partea Ministerul Culturii prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), astfel încât va putea fi îmbogățită colecția existentă cu imagini, interviuri, înregistrări video și cronici despre 150 de spectacole și artiști de teatru din perioada 1950-2020.„Dicționarul Multimedia al Teatrului Românesc”, dmtr.ro Concentrându-se pe dimensiunea feminină a dicționarului, echipa de specialiști speră că va putea reduce „din numărul absențelor nejustificate ale acestora din istoria teatrului românesc”.

Pe lista proiectelor din finanțate de AFCN se află încă o inițiativă științifică, de data aceasta în domeniul literaturii: un sistem de recomandări automate de lectură pentru copii. O echipă de la Universitatea de Vest din Timișoara, coordonată de cercetătoarea Mădălina Chitez, din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, va realiza primul instrument digital din România bazat pe metode de cercetare lingvistică, de evaluare automată și recomandare a textelor potrivite pentru lectură pentru elevi, în funcție de clasă sau de nivelul de performanță în lectură. Acest instrument poate fi folosit ușor de către cadrele didactice, părinți, creatori de materiale didactice, ONG-uri educaționale și producători/editori de literatură pentru copii. Proiectul are în vedere stimularea interesului pentru lectură la copiii până în clasa a patra. Realizatorii proiectului menționează că aceasta este prima metodă de evaluare a complexității textelor școlare pentru limba română, și primul de transfer tehnologic din zona științifică spre zona educațională, în domeniul lecturii la vârsta școlară mică.„Lectură pentru mine. Știința în slujba copiilor – LEMI”, proiect câștigător al sesiunii de finanţare A.F.C.N. I/2023, pentru aria Promovarea Culturii Scrise), uvt.ro

Industria cânepei este din nou în creștere

După o scădere bruscă după Revoluție, cultivarea cânepei revine la modă. Cânepa este cultivată în România încă la începutul secolului al VII-lea î.Hr. Dovezile arheologice arată că aceasta era folosită pentru îmbrăcăminte și alte bunuri de uz casnic.

 În epoca modernă, până în 1989, România era cel mai mare furnizor de cânepă din Europa, cultivând 56-70% din producția europeană și ocupând locul 4 la nivel mondial cu 45.000 ha de teren cultivat cu cânepă. Cea mai mare parte a acesteia era utilizată pentru producția de textile de înaltă calitate pentru export.

În primele opt luni din 2019, importurile de semințe de cânepă pentru prelucrare au crescut cu aproximativ 50% față de aceeași perioadă din 2018.„Cânepa – o soluție reală pentru un viitor sustenabil”, Infoclima.ro Conform legislației actuale, fermierii români au permisiunea să cultive doar câteva soiuri de cânepă industrială dezvoltate de Institutul Secuieni, numite Jubileu, Dacia, Diana, Zenit și Denise.