Vetta/Getty Images

Acum și în cifre: jocurile video sunt prea scumpe pentru România32 min read

De Ionuț Preda 06.11.2020

Bugetul gamerilor din România este mult sub nivelul prețurilor medii pentru jocuri, chiar și în cazul reducerilor.

Dacă ar fi să descrii într-un cuvânt piața jocurilor video din România, acela probabil că ar fi bizar. De la industrie, unde găzduim branșe ale studiourilor mari de afară, dar nu avem unele proprii cu succes prea mare, până la faptul că pirateria e modul acceptat tacit de a intra în lumea gamingului (mai ales în adolescență sau înainte de a avea o securitate financiară). Asta în contextul în care statul nu pare să aibă vreo intenție să intervină în subiectul copyright-ului digital și nici publisherii mari nu se înghesuie să vină cu oferte adaptate pieței, astfel încât să convingă jucătorii să renunțe sau să apeleze măcar mai rar la Filelist.

Grație Romanian Game Developers Association (RGDA), acum avem și unele cifre care să ne explice de ce stau lucrurile în felul acesta. Asta pentru că, cu ocazia conferinței Dev.Play 2020, au comandat primul studiu de amploare privind consumul de jocuri video din România. Realizat pe mai mult de 1.000 de respondenți la nivel național, răspunde cam la orice întrebare pe care ai putea s-o ai legată de modul în care românii se joacă.

Cum se joacă românii?

Studiul întreg e disponibil în format PDF pe site-ul RGDA.Îl poți descărca pe rgda.ro Altfel, au pregătit și un infografic interactiv, în care poți vedea diversele preferințe ale gamerilor de pe cele mai răspândite dispozitive:


Din cercetare, aflăm că cele mai populare dispozitive de gaming sunt, de departe, telefoanele mobile și PC-urile, folosite de 64% și 60% din gameri, respectiv. La mare distanță urmează gaming-ul pe tabletă (20%), iar doar 16% dintre respondenți se joacă pe console.

Nu pare să existe prea multă suprapunere între gamerii de PC și cei de console. Când vine vorba de alte dispozitive utilizate pentru gaming, consola nu este nici măcar în top 3 pentru jucătorii de PC, în timp ce jucătorii de consolă utilizează mai mult mobilul decât PC-ul. Cei care se joacă cei mai frecvent sunt gamerii de mobil, din care 45% spun că se joacă zilnic – ceea ce nu e o surpriză, având în vedere simplitatea și bariera joasă de intrare pentru majoritatea jocurilor de telefon, dar și faptul că îl avem la dispoziție mai des decât PC-ul sau o consolă.

La capitolul demografice, vârsta medie a gamerului român e probabil mai mare decât te-ai aștepta, fiind pe la 39 de ani pentru bărbați și 35 de ani pentru femei – cu paranteza că sondajul a fost efectuat doar pe segmentul de populație cu vârste între 15 și 64 de ani. Proporția dintre bărbați (52%) și femei (48%) e destul de echilibrată, în condițiile în care femeile se joacă mai des pe mobil, iar bărbații sunt majoritari pe celelalte dispozitive.

Cel mai important este faptul că studiul ne arată, în sfârșit, cât de mult piratează consumatorii de jocuri video români. Și e cam ce te-ai aștepta să fie: doar 45% cumpără jocuri, în timp ce 55% le descarcă în mod ilegal. Proporția de cumpărare variază în funcție de device-uri, fiind mai mică pentru jocurile de mobil, tabletă și browser – explicat prin faptul că acestea sunt dominate de jocuri de tip freemium (gratuit de descărcat și jucat, dar cu unele aspecte puse în spatele unor paywall-uri). Gamerii de PC sunt în ton cu media, 44%, iar cea mai mare proporție a cumpărătorilor se găsește pe console, 68%, cel mai probabil datorită dificultății de a pirata jocuri pe aceste device-uriÎți trebuie un firmware hackuit, care nu poate fi încărcat pe console care vin cu o versiune mai nouă a acestuia pre-instalată. De exemplu, dacă varianta de firmware de la lansarea unei console este hackuită, un jucător care a cumpărat consola mai târziu va avea o versiune updatată și ne-hackuită a acestuia, ce ar trebui spart la rându-i.

Aflăm din cercetare și motivele pentru care românii apelează la piraterie. Aproape jumătate din cei care nu plătesc pentru jocuri spun că acestea sunt mult prea scumpe, în timp ce 28% motivează că nu au de ce să plătească pentru ele, în condițiile în care le pot juca gratuit. Sunt argumente legate și de accesibilitate, 23% susținând că nu găsesc jocurile pe care le doresc în magazine, iar 9% nu au încredere în plățile online. Doar 4% folosesc pirateria ca metodă de protest împotriva companiilor, o mișcare care prinde ceva mai bine în Vest.

Ai putea crede că argumentul prețului este doar o justificare din partea celor care piratează și nu vor să recunoască că ar face-o oricum, chiar și dacă prețurile ar fi ceva mai accesibile. Unii se întreabă, de exemplu, de ce un gamer care are bani pentru a-și construi un PC performant nu ar avea și fonduri să cumpere jocurile la prețurile lor de retail.

Un punct de vedere valid pentru prețurile ridicate este faptul că jocurile video sunt mai dificil de creat decât alte tipuri de entertainment, necesitând o combinație de valențe artistice cu abilități de programare complicate și multe, extrem de multe ore de muncă. Și, ca atare, ar trebui privite mai degrabă ca produse de lux. Mai departe, au existat și studii care susțin că scăderea prețurilor nu ar duce la o scădere a pirateriei,„EU study finds piracy doesn’t hurt game sales, may actually help”, arstechnica.com iar până și deținătorii Steam, Valve, au spus în trecut că pirateria e mai degrabă o problemă de calitate a serviciilor, nu de preț.„Valve: Piracy Is More About Convenience Than Price”, gamasutra.com

CITEȘTE ȘI: Jocurile românești au săptămâna lor pe Steam

Bugetul pentru jocuri PC, puțin mai mult decât un pachet de țigări

Însă practicile mai recente, chiar la nivelul comercializării jocurilor video, coroborate cu realitatea că nivelul de cumpărare din România este încă departe de cel al occidentului (deși prețurile sunt similare) arată că există totuși o problemă. Avem indicii chiar în studiul comandat de RGDA, în care respondenții vorbesc și despre bugetul pe care îl alocă cumpărării de jocuri.

Răspunsurile sunt departe de ofertele pieței. Gamerii de PC sunt dispuși să aloce, în medie, mai puțin de 25 de lei pe lună, pentru un joc. Cei care joacă pe console au un buget de 46 de lei pe lună, mai ridicat atât din cauza prețurilor mai mari pentru jocuri pe aceste device-uri, dar și a dificultății de a pirata și a unei piețe active de vânzare second hand a jocurilor utilizate.Pe consolă poți vinde un joc pe care îl ai în format fizic după ce l-ai jucat. Spre deosebire, pe PC, odată ce ai validat un joc pe un storefront nu îl poți vinde sau da altcuiva, cu excepții precum family sharing.

Ce poți cumpăra în limita acestor bugete? Pe Steam, nu prea multe. Ai Among Us, ce-i drept, un joc care a devenit un hit și datorită accesibilității prețului. Dar în rest, sunt DLC-uri pentru alte jocuri, jocuri indie sau mai vechi cu reduceri masive – nu că prețul, în aceste cazuri, ar fi și un indicator al calității. Ai mai avea și jocuri foarte de nișă, precum cele cu tentă sexuală și bugete de producție care se rezumă la asset-uri gratuite sau plagiate și niște template-uri în Unity (da, există companii care-și fac un business lansând asemenea jocurin).

Ca să punem suma alocată de gamerii români în perspectivă, cele mai multe din jocurile PC populare și care promit inovații au, de obicei, un preț de lansare de 60 euro – echivalentul a 290 de lei. Deci, în medie, un gamer ar trebui să-și păstreze acel buget lunar pentru un an întreg ca să-și permită să cumpere un joc nou. Hai să zicem că așteaptă 2-3 luni până la o reducere – deși aceasta nu este garantată. Chiar și dacă cobori prețul la 40 de euro, tot înseamnă puțin sub 200 de lei; în jur de 9 luni de economisit.

Red Dead Redemption 2 este vândut la același preț în Franța și România, în ciuda diferențelor de putere de cumpărare. Getty Images

Probleme de cost-valoare

Stă însă bugetul mult prea scăzut la baza problemei? Ar trebui să fii dispus, din oficiu, să cheltuiești mai mult pe un joc, pentru că totuși îți oferă (de obicei) mai multe ore de entertainment decât un film, un album sau chiar un serial? E de la sine înțeles că valoarea pe care o dăm unui produs e pur subiectivă. Nu la fel de subiectivă este o analiză pe valoarea ofertei, iar aici cred că se pot compara jocurile cu alte medii de entertainment, având în vedere că 71% din respondenții studiului RGDA consideră gamingul un mod de relaxare în urma unei zile grele.

Bugetul mediu citat pentru jocuri de PC este practic echivalentul unui abonament lunar de Spotify, iar dacă mai adaugi încă 15 lei, e cât un un abonament de Netflix. Aceste servicii îți oferă nu doar acces la o gamă largă de produse din mediile respective, din genuri cât mai diverse, dar și lansări noi, cât să poți găsi mereu ceva care să justifice prețul în ce ți se oferă. E adevărat, compararea serviciilor de abonament/streaming, la care pierzi accesul dacă nu continui să plătești, cu achiziționarea unui singur produs media pe care îl poți păstra, măcar teoretic, Există temeri din ce în ce mai mari că soluțiile actuale de DRM, bazate pe autentificarea online a jocurilor, vor rezulta în pierderea accesului la jocurile respective, chiar și dacă sunt pur single player, în situația în care companiile care gestionează aceste servicii se vor închide pe termen nedefinit, pare o situație de tip mere-pere. Însă detaliul acesta nu contează așa de mult pentru un consumator care, având un buget strict de cheltuit pentru entertainment, trebuie să decidă dacă merită să își suspende temporar accesul la astfel de servicii pentru a-și putea permite un joc mai nou.

Cât reușești să „scoți” din banii dați pe un joc video e greu de cuantificat sau de generalizat și depinde de tipologia fiecărui jucător. Dacă ești competitiv, poți juca un joc multiplayer pentru sute sau chiar mii de ore – deși și acolo te izbești de tot felul de bariere care te pun să plătești pentru mai orice, de la cosmetice și elemente care te ajută în gameplay până la conținut nou. În schimb, dacă îți plac mai degrabă experiențele single player, poți fi atras de o gamă foarte largă de genuri, de la jocuri memorabile care durează doar câteva ore, la cele cu hărți imense de tip sandbox sau open world în care poți găsi, din nou, sute de ore de distracție.

Gamerii români sunt împărțiți aproape fix pe jumătate în această privință,53% preferă jocurile multiplayer, iar 47% se declară jucători de single player dar cu siguranță există un nivel de intersectare între cele două categorii. În privința genurilor de jocuri, situația este mult mai eterogenă: cele mai preferate tipuri sunt cele de aventură (54%), strategie (51%) și first person shooter (47%). În afară de acestea, sunt șase alte genuri jucate de cel puțin 20% dintre respondenți. De ce contează cifrele astea? Pentru că nu există un singur joc, în toată industria, despre care să zici că satisface măcar jumătate din aceste preferințe. Nici măcar GTA V, cu o campanie enormă de singleplayer, dublată de un aspect și mai lung de multiplayer, nu oferă nimic pentru pasionații de strategie sau jocuri sportive, de exemplu.

Și atunci revenim la disparitatea asta între preț și valoarea ofertei relativă la piața de entertainment per total. Jocurile video au rezistat tendințelor altor medii de a trece în principal la un sistem de consum pe bază de abonament – deși nu știm dacă acesta va fi cazul în continuare, având în vedere că cel puțin Microsoft face o campanie destul de agresivă cu al său Xbox Game Pass, iar producători precum EA sau Ubisoft propun și ei astfel de servicii. Dar, cu excepția Chinei, cele mai mari piețe de gaming sunt reprezentate țări din categoria celor cu venituri ridicate„Leading gaming markets worldwide in 2019, by gaming revenue”, statista.com – în care consumatorii nu sunt nici pe departe la fel de constrânși spre a alege un tip sau altul de entertainment digital, și cumpărarea unui joc la preț întreg nu e o povară foarte financiară la fel de mare.

CITEȘTE ȘI: Microsoft își creează, treptat, adevăratul Netflix al jocurilor video

De exemplu, pentru un gamer din Germania care are un venit mediu, un joc de 60 de euro reprezintă cam 2,5% din acel venit.Calculat pe baza datelor din profilul țării pe oecdbetterlifeindex.com Un gamer cu venit mediu în România, unde se practică aceleași prețuri, ar trebui să dea 8,62% din salariuCalculat la valoarea salariului mediu net din iulie 2020, zf.ro pentru un joc video nou-lansat. Asta în condițiile în care comparația e destul de crudă, pentru că, în realitate, cam 25% dintre salariații români primesc salariul minim pe economie.„Distribuția salariilor în țara noastră: 1 din 4 români câștigă salariul minim, iar alții iau până la 120.000 de lei pe lună”, wall-street.ro

O soluție există, însă deja de ceva timp în acest sens, sub forma prețurilor regionale, în care publisherii pun prețuri care reflectă puterea de cumpărare în anumite zone ale lumii. Să luăm ca exemplu, Baldur’s Gate 3, mult-așteptata continuare a seriei de RPG-uri din anii ’90. Deși s-a lansat doar în sistem early access, Occidentul și, implicit, România, ar trebui să plătească 60 de euro pentru acces. În Rusia, însă, ar trebui să plătești doar echivalentul a 22 de euro,Conform steamdb.info în timp ce un jucător din China îl poate achiziționa la 38 de euro. În fapt, în afară de Elveția și Israel, restul opțiunilor de preț din alte regiuni ale lumii sunt mai ieftine decât cele din UE, o parte chiar cu diferențe semnificative. De ce nu este implementată această politică și în România?

Disputa e mai degrabă de natură legală. În trecut, Steam obișnuia să permită sistemul de prețuri diferite și în interiorul Uniunii Europene. Dar, pentru a se asigura că gamerii din țări cu venituri mai mari nu profită de sistem pentru a cumpăra jocuri la prețuri mult mici, blocau în același timp activarea jocurilor în alte țări decât cele în care au fost cumpărate.

Practica a fost aplicată pentru puține jocuri și n-a avut timp să fie testată cuprinzător, deoarece Comisia Europeană a început o investigație pe subiect în 2013,„European Commission demands Valve stop geo-blocking games inside the EU”, theverge.com susținând că blocarea accesului unui cetățean european la un produs contravine regulilor pieței unice. Argumentul „a devenit lege în 2018,Digital Single Market: New EU rules allow Europeans to shop online without borders”, europa.eu iar deținătorii Steam susțin că au scos toate region-lock-urile chiar din 2015. Există unele excepții, precum Polonia, unde jocurile sunt în continuare vândute în valuta locală, la un preț mai scăzut. Dar disputa dintre instituțiile europene și Steam pare să continue.

Ce soluții avem?

Fără geo-blocking, este evident că publisherii nu vor risca să-și piardă din încasări în piețe mult mai lucrative de dragul celor cu venituri mai mici. Deci, pare puțin probabil ca România să ajungă să beneficieze de prețuri mai corecte pentru puterea noastră de cumpărare. În afara soluției evidente, dar care nu ține de gameri, de a ne crește nivelul de trai și implicit bugetul pentru jocuri, care ar fi, atunci, alternativele?

În primul rând, e destul de clar că un model mult mai convenabil pentru gamerul român ar putea fi cel de tipul Xbox Game Pass, în care plătești pentru acces la o bază destul de consistentă de jocuri, incluzând lansări noi. Nici acesta și nici propunerea celor de la Sony, PlayStation Now, nu sunt încă disponibile oficial în România, dar cel puțin în cazul Microsoft pare o chestiune de timp – mai ales că Game Pass este oferit vecinilor unguri. Rămâne de văzut, însă, dacă acest sistem este și avantajos pentru developeri sau dacă va ajunge la fel de criticat precum este Spotify în industria muzicală.„The Success Of Streaming Has Been Great For Some, But Is There A Better Way?”, npr.org

Ceva mai greu de realizat, dar cu potențial mai mare, ar fi dezvoltarea unei industrii autohtone sănătoase și cu prețuri rezonabile pentru consumatorul român. Pe partea de indie, nu avem această problemă, jocurile de acest tip fiind de multe accesibile la un preț mai rezonabil de 20 de euro sau mai puțin – și, dacă citești acest articol până pe 8 noiembrie, există chiar și o campanie specială de reduceri pe Steam pentru ele. (pun link aici)

Rămâne de văzut însă dacă vom avea în viitorul apropiat jocuri autohtone de buget ridicat și cu ambiții mari, care să fie destinate în principal pieței din România – 7,9 milioane de consumatori nu sunt de lepădat, chiar dacă pare mult mai tentant să încerci să faci un hit pentru piețele externe mai mari. Poate că asta ar crește entuziasmul jucătorilor români, precum și bugetul pe care sunt dispuși să-l aloce gamingului, la fel cum The Witcher a făcut-o în Polonia. Există șanse de a dovedi că piața pentru jocuri de la noi este una profitabilă – doar că trebuie să ne și permitem jocurile.

CITEȘTE ȘI: O mare parte din jocul FIFA 21 este creată în România 



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Ce se întâmplă cu Bitcoin? „Aurul digital” s-a apropiat de maximul istoric, apoi a scăzut

De Andrada Fiscutean 26/11/2020
Monedele virtuale s-au scumpit puternic în pandemie, iar Bitcoin e comandant de pluton. Ce urmează să se întâmple?
TEHNOLOGIE|LONGREAD

O conspirație care să le cuprindă pe toate

De Ionuț Preda 24/11/2020
Chiar dacă pare apărută din senin, conspirația QAnon este consecința unui proces online rafinat vreme de mai bine de un deceniu.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Gadgeturi cu adevărat utile pentru munca de acasă

De Andrada Fiscutean 18/11/2020
Dacă tot lucrezi din sufragerie, măcar să îți sporești confortul.
TEHNOLOGIE|CONSOLE WAR

PlayStation 5 vs Xbox Series X/S: „Războiul” consolelor, acum în 4K 60FPS

De Ionuț Preda 13/11/2020
Am adunat la un loc toate aspectele relevante despre PlayStation 5 și Xbox Series X/S.