Coronavirus Science Report #102: risc mai scăzut de spitalizare din cauza variantei Omicron

Totuși, infecțiozitatea crescută ar putea duce la aglomerarea spitalelor, fiindcă boala ajunge la mai mulți oameni. Țările europene iau măsuri preventive.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. Persoanele infectate cu varianta Omicron au un risc mai scăzut de spitalizare, însă procentul cu care acesta scade variază de la un studiu la altul (între 20 și 80%);
2. Modele matematice sugerează creșteri de 200% ale numărului de cazuri, în Europa, în prima parte a anului viitor, ceea ce ar putea duce la aglomerarea spitalelor chiar și în condițiile unui procent mai mic al cazurilor severe;
3. Paxlovid și monupiravir au fost aprobate în SUA, însă există probleme mari de disponibilitate a acestor medicamente;
4. Două din trei tratamente cu anticorpi nu funcționează împotriva variantei Omicron;
5. Vești ceva mai bune pentru plasma convalescentă și Remdesivir, dar pe studii efectuate înaintea apariției acestei tulpini;
6. Măsuri stricte luate de diverse țări europene în așteptarea unui nou val produs de Omicron;
7. Din februarie, certificatul verde digital va avea o valabilitate de nouă luni de la imunizarea completă;
8. Vaccinul Novavax a fost autorizat în Uniunea Europeană,
9. Dozajul vaccinului Pfizer la copii între 2 și 5 ani nu s-a dovedit eficient în teste;
10. Cercetători de la institutul medical al armatei americane au creat un vaccin pentru toate coronavirusurile.

Omicron: risc mai scăzut de spitalizare

La o lună de la descoperirea variantei Omicron a virusului SARS-CoV-2, apar primele date mai clare despre severitatea bolii date de aceasta. 

Un studiu făcut public pe 21 decembrie„Early assessment of the clinical severity of the SARS-CoV-2 Omicron variant in South Africa”,  medrxiv.org a analizat cele 161.328 de cazuri de COVID-19 din Africa de Sud, înregistrate între 1 septembrie și 6 decembrie. Dintre acestea, la 29.721 de cazuri s-a observat lipsa genei S în teste, un semn al infectării cu varianta Omicron (aceste cazuri au fost categorisite drept cazuri negative la gena S sau SGTFSGTF vine de la “S gene target failure”). Proporția testelor SGTF a crescut de la 3%, la începutul lui octombrie, la 98% la începutul lui decembrie, un semn clar că Omicron a devenit varianta dominantă. Studiul estimează că riscul de spitalizare la pacienții infectați cu această tulpină este cu 80% mai scăzut, însă odată spitalizați, riscul de a dezvolta forme grave este similar cu al celor infectați cu variante anterioare.

Și un studiu al Universității din Edinburgh,„Severity of Omicron variant of concern and vaccine effectiveness against symptomatic disease: national cohort with nested test negative design study in Scotland”, research.ed.ac.uk care acoperă perioada dintre 1 noiembrie și 19 decembrie (23.840 de cazuri SGTF), estimează o reducere cu două treimi a riscului de spitalizare, comparativ cu varianta Delta.

O analiză de la Imperial College of London„Some reduction in hospitalisation for Omicron v Delta in England: early analysis”, imperial.ac.uk a stabilit că riscul de spitalizare e cu 15-20% mai scăzut, iar riscul de a sta mai mult de o noapte în spital e mai mic cu 40% față de varianta Delta. De asemenea, riscul de spitalizare la pacienții reinfectați e cu 50-60% mai mic. 

Niciunul dintre aceste studii n-au trecut prin procesul de peer review, iar cercetătorii avertizează că infecțiozitateaa crescută a Omicron, care duce la mai multe infecții post-vaccinare, adică apărute la persoanele vaccinate, și reinfectări, poate deforma datele, pentru că severitatea scăzută poate fi dată de protecția suplimentară asigurată de vaccin sau boală.  

De asemenea, specialiștii avertizează că, din cauza ratei de infectare mult mai ridicate, există în continuare riscul ca spitalele să se aglomereze, pentru că virusul poate ajunge la mult mai mulți oameni. În Londra, în care Omicron e acum varianta dominantă, numărul de spitalizări l-a depășit pe cel din valul provocat de varianta Delta.„Covid hospital admissions in London reach highest daily total since February”, itv.com În plus, creșterea accelerată a numărului de cazuri ar putea să nu mai fie înregistrată corect o dată ce țările vor atinge limita capacității de testare.„We’re About to Lose Track of the Pandemic”, theatlantic.com Pe de altă parte, este posibil ca valurile să fie mai scurte, tocmai pentru că vor atinge niște limite ale persoanelor infectabile mult mai rapid.

Modele matematice sugerează o creștere cu 200% a numărului de cazuri în Europa „Forecasting COVID-19 infection trends in the EU-27 countries, the UK and Switzerland due to SARS-CoV-2 Variant of Concern Omicron”, medrxiv.org și 140 de milioane de noi cazuri în SUA,„COVID omicron variant: IHME models predict 140M infections this winter”, usatoday.com în acestă iarnă. 

Paxlovid și molnupiravir, aprobate în SUA

Paxlovid, tratamentul antiviral de la Pfizer, a fost autorizat miercuri, în SUA,„Coronavirus (COVID-19) Update: FDA Authorizes First Oral Antiviral for Treatment of COVID-19”, fda.gov de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru utilizarea în cazuri medii și moderate de COVID-19, la adulți și copii peste 12 ani cu risc de a face forme grave, în cel mult cinci zile de la apariția simptomelor.

A doua zi, FDA a autorizat și molnupiravir,„Coronavirus (COVID-19) Update: FDA Authorizes Additional Oral Antiviral for Treatment of COVID-19 in Certain Adults”, fda.gov pentru același tip de cazuri. Spre deosebire de Paxlovid, molnupiravir nu este autorizat pentru persoanele sub 18 ani, pentru că afectează creșterea oaselor și cartilajelor.

Este de așteptat ca și Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) să le autorizeze în curând, mai ales că deja a dat libertatea statelor membre să le aprobe individual pentru utilizarea de urgență. În România, Ministerul Sănătății a început deja demersurile pentru a achiziționa Paxlovid.„Ministerul Sănătății a început demersurile pentru a aduce în România antiviralul Paxlovid produs de Pfizer”, hotnews.ro 

Problema este însă că medicamentul, despre care se estimează că reduce riscul de spitalizare cu 90%, nu este disponibil în cantități suficiente. Până la finalul lui ianuarie„This anti-Covid pill changes everything. So why won’t it be available for all?”, theguardian.com vor fi disponibile medicamente care ar asigura tratarea a 254.000 de persoane, iar până la finalul anului viitor se așteaptă să fie produse tratamente pentru alte 80 de milioane, ceea ce s-ar putea dovedi insuficient, în contextul variantei Omicron.

În schimb, molnupiravir, despre care Merck spune că e disponibil pentru a trata 10 milioane de persoane, are o eficacitate mult mai mică, reducând riscul de spitalizare sau deces cu doar 30%. Din cauza eficacității scăzute, Franța a anulat„France cancels order for Merck’s Covid-19 antiviral drug”, news24.com comanda făcută în această toamnă pentru medicamentul produs de Merck.

Vești bune și proaste despre tratamentele bazate pe anticorpi

O veste mai puțin bună este că tratamentele cu anticorpi monoclonali de la Eli Lilly și Regeneron nu sunt eficiente în fața tulpinii Omicron a virusului. De fapt, din 19 anticorpi testați de o echipă de cercetători, 17 nu au funcționat, conform unui studiu din Nature.„Striking antibody evasion manifested by the Omicron variant of SARS-CoV-2”, nature.com Dintre anticorpii aprobați ca medicament, doar sotrovimab, de la GSK, s-a dovedit a funcționa, în testele clinice„An infectious SARS-CoV-2 B.1.1.529 Omicron virus escapes neutralization by several therapeutic monoclonal antibodies”, biorxiv.org efectuate până acum.„Considerable escape of SARS-CoV-2 Omicron to antibody neutralization”, nature.com

Între timp, un alt studiu,„Randomized Controlled Trial of Early Outpatient COVID-19 Treatment with High-Titer Convalescent Plasma”, medrxiv.org efectuat între iunie 2020 și octombrie 2021 de specialiști de la Universitatea John Hopkins, arată o reducere cu 54% a riscului de spitalizare la bolnavii de COVID-19 neinternați, cărora le este administrată plasmă convalescentă cu titru ridicat de anticorpi.

Remdesivir reduce riscul de spitalizare

Publicarea unui studiu„Early Remdesivir to Prevent Progression to Severe Covid-19 in Outpatients”, nejm.org care arată o reducere cu 87% a riscului de spitalizare sau deces la pacienții cu forme medii sau severe de COVID-19 care au fost tratați cu Remdesivir ar putea fi o veste bună, dacă n-ar fi vorba de un studiu efectuat pe relativ puțin pacienți, din toamna anului trecut până în aprilie 2021, ceea ce înseamnă că nu a fost testat împotriva variantelor Delta și Omicron.

Măsuri tot mai stricte, din cauza Omicron

În timp ce, în România, autoritățile nu se pot decide să profite de acalmia de după valul patru și să se pregătească din timp cu măsuri, alte țări încearcă să limiteze, pe cât posibil, răspândirea Omicron.

Spania, Italia și Grecia reintroduc„Spain, Greece reintroduce mandatory mask wearing amid record COVID-19 surge”, politico.eu purtarea obligatorie a măștii în aer liber. Italia ar putea interzice evenimentele, în interior și în aer liber, până la finalul lui ianuarie. Franța și Germania au limitat circulația înspre și dinspre Marea Britanie.„France and Germany Closes It’s Border to UK Travelers”, travelandleisure.com 

Suedia„Sweden hardens COVID curbs amid worries over Omicron”, reuters.com a limitat întâlnirile la 50 de persoane și a cerut ca, pe cât posibil, să se treacă la munca de acasă. Și Portugalia a introdus„Portugal imposes post-Christmas COVID-19 curbs as Omicron cases surge”, reuters.com munca de acasă, pentru măcar două săptămâni, și a închis cluburile de noapte.

Olanda a luat măsuri și mai drastice, introducând o carantină totală,„Covid: Dutch go into Christmas lockdown over Omicron wave”, bbc.com care va fi valabilă de duminică până la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivelul Uniunii Europene, de la 1 februarie, valabilitatea certificatului de vaccinare va fi redusă la nouă luni,„COVID: EU vaccine passports only valid 9 months without booster”, dw.com pentru persoanele care au făcut schema de vaccinare completă, dar nu și boosterul. 

Între timp, Israel e pe cale să introducă a patra doză a vaccinului„Israel Considers 4th Vaccine Dose, but Some Experts Say It’s Premature”, nytimes.com pentru persoanele peste 60 de ani, în ciuda lipsei unor studii în favoarea sau împotriva măsurii. 

Novavax, autorizat în UE

Nuvaxovid, vaccinul produs de compania americană Novavax, a fost autorizat de către Agenția Europeană a Medicamentului.„EMA recommends Nuvaxovid for authorisation in the EU”, ema.europa.eu Vaccinul se bazează pe o tehnologie diferită decât a celor disponibile până acum, fiind primul bazat pe proteine (o variantă artificială a proteinei S) care este autorizat în Uniunea Europeană.

Vaccinul are o eficacitate de circa 90% împotriva unor variante timpurii ale coronavirusului, dar sunt puține date despre cum funcționează împotriva Delta și Omicron. Nuvaxovid se administrează prin injecție intramusculară, în două doze, la trei săptămâni distanță.

Vaccinul Pfizer nu funcționează la toți copiii mici

Pfizer a anunțat„Pfizer Says Two-Dose Vaccine Regimen Wasn’t Effective in Kids Ages 2-5”, nbcnewyork.com că în studiile clinice pe care le desfășoară pentru vaccinarea copiilor sub 5 ani – e vorba de două studii, unul pentru 6 luni-2 ani și unul pentru 2-5 ani – s-a observat că actualul dozaj nu crează răspuns imun în unii copii. Pfizer a testat administrarea a două doze, de o zecime din cea pentru adulți, adică 3 µg (la copii peste 5 ani doza e de 10 µg, iar de la 12 ani în sus este de 30 µg), la trei săptămâni distanță. 

Dacă pentru copii până în doi ani, dozajul pare suficient, nu același lucru e valabil pentru cei între 2 și 5 ani. În aceste condiții, Pfizer are în vedere testarea administrării unei a treia doze, la două luni diferență, în loc să crească dozajul, dar acest lucru va amâna rezultatele și posibila aprobare.

Vaccin pentru toate coronavirusurile?

Se pare că institutul militar american Walter Reed a creat„US Army Creates Single Vaccine Against All COVID & SARS Variants, Researchers Say”, defenseone.com un vaccin care nu doar că este eficient împotriva tuturor variantelor virusului SARS-CoV-2, dar și funcționează împotriva virusurilor care au dat bolile SARS și MERS. Ceea ce implică și faptul că ar putea funcționa împotriva unor coronavirusuri viitoare și, cu siguranță, a unor noi tulpini ale celui actual.

Vaccinul SpFN (Spike Ferritin Nanoparticle) a trecut deja de testele pe animale și de faza I a testelor clinice pe oameni, cu rezultate pozitive. Urmează testele clinice de fază II și III, în care va fi testat împotriva diverselor variante ale SARS-CoV-2. Vaccinul utilizează o proteină gândită ca o minge de fotbal cu 24 de fațete, care le permite cercetătorilor să îi atașeze proteine S (spike) diferite pe fiecare fațetă a acesteia.

Dezvoltarea a durat doi ani, însă cercetătorii spun că au luat decizia conștientă de a privi la provocările pe termen lung, în loc să se concentreze la criza actuală.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #101: Omicron va deveni varianta dominantă în Europa