Kateryna Kon/Science Photo Library RF via Getty Images

Coronavirus Science Report #108: COVID-19 poate provoca simptome de tip Alzheimer

De Mihai Ghiduc 04.02.2022

O serie dintre țări anulează sau relaxează restricțiile. COVID-19 poate provoca simptome asemănătoare bolii Alzheimer în unele persoane.

Iată ce am aflat nou, în ultima săptămână, despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Mai multe țări relaxează restricțiile sau renunță la acestea, în timp ce OMS avertizează că acest lucru este prematur;
  2. România reduce perioada de carantină la cinci zile, respectiv șapte zile pentru nevaccinați;
  3. Mai multe studii confirmă că protecția împotriva spitalizării este crescută de administrarea unui booster, inclusiv la persoanele imunocompromise;
  4. Vaccinul Spikevax de la Moderna a fost autorizat definitiv în SUA;
  5. Vaccinul de la Novavax nu va fi disponibil în Uniunea europeană mai devreme de finalul lunii februarie. Între timp, compania a aplicat pentru autorizare și în SUA;
  6. Două studii de mică amploare arată că virusul SARS-CoV-2 poate provoca simptome asemănătoare bolii Alzheimer, ceea ce ar explica încețoșarea creierului și pierderile de memorie raportate de unii bolnavi sau foști bolnavi de COVID-19. 

Multe țări își schimbă strategia, OMS crede că se grăbesc

În condițiile în care varianta Omicron a coronavirusului a dus la o explozie a numărului de cazuri, însă nu a fost urmată și de o curbă la fel de accentuată a internărilor și deceselor, mai multe state au decis schimbarea regulilor de prevenție sau chiar o ridicare parțială sau totală a restricțiilor.

Spre exemplu, Danemarca a ridicat total restricțiile„Current rules in Denmark”, coronasmitte.dk de la 1 februarie. Se recomandă în continuare purtarea măștilor în spitale sau azile de bătrâni, cu accent pe „recomandă”, iar afacerile private au dreptul să ceară purtarea măștii sau accesul cu certificatul verde. În ciuda faptului că tocmai înregistrase peste 50.000 de cazuri/zi și a prezenței subvariantei BA.2, guvernul danez nu mai consideră COVID-19 o „boală critică din punct de vedere social”. În Danemarca, circa 80% din populație este vaccinată. 

Și Marea Britanie a renunțat„UK lifts COVID restrictions, says omicron wave ‘has peaked’”, apnews.com la obligativitatea purtării măștii în public și la majoritatea celorlalte restricții, dar decizia vine pe fondul unei crize guvernamentale, premierul Boris Johnson fiind acuzat tocmai de încălcarea restricțiilor în timpul valurilor anterioare. Regatul plănuiește și renunțarea la vaccinarea obligatorie pentru personalul medical.„Ministers plan to scrap vaccine mandate for NHS staff in England”, theguardian.com

Alte țări au renunțat doar la o parte din restricții – adesea mai stricte decât cele care erau până acum în România. Spre exemplu, Norvegia nu mai limitează vizitele domestice la mai puțin de zece persoane, Austria a renunțat la carnatinarea nevaccinaților, iar Țările de Jos au redeschis barurile, restaurantele și muzeele.„Covid: Netherlands to ease restrictions despite rising case numbers”, bbc.com

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății avertizează însă că „este prematur pentru orice țară să se predea sau să-și declare victoria.” Într-o conferință de presă ținută marți, el a spus că ideea că prevenirea răspândirii virusului nu mai e posibilă și nici necesară, din cauză că Omicron e foarte transmisibil și are o severitate mai scăzută, este greșită și periculoasă. 

Noi reguli de izolare și carantinare în România

Și România a schimbat o parte dintre reguli. Ministerul Sănătății a redus„Perioada de izolare pentru pacienții cu COVID a fost redusă: 5 zile pentru vaccinaţi şi 7 zile pentru nevaccinaţi / Traseul pacientului confirmat cu SARS-CoV-2”, hotnews.ro perioada de izolare obligatorie a persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 la cinci zile, pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, și la șapte zile pentru nevaccinați. Pentru persoanele fără factori de risc și cu simptome ușoare, tratamentul și monitorizarea se va face la domiciliu, în principal de către medicii de familie.

Vor fi internați pacienții cu simptome persistente (febră de peste cinci zile, tuse care se accentuează, dureri toracice sau de cap puternice etc.), cei cu procent scăzut de oxigen în sânge (SaO2 < 94%). Pacienții cu cel puțin doi factori de risc vor trebui să meargă la un centru de evaluare pentru a se decide dacă necesită internare și/sau ce tip de medicație li se administrează. De asemenea, pacienții nu vor trebui să mai facă un test la încheierea bolii.

Și regulile de intrare în România au fost modificate,„Guvernul României pune în aplicare Decizia (EU) 2021/1073 care vizează specificațiile tehnice de implementare a Regulamentului european 953/2021, pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19”, ms.ro fiind prelungită valabilitatea certificatelor COVID-19 până la 31 decembrie 2022. De asemenea, a fost prelungită perioada de completare a formularului de localizare a pacientului, la intrarea în țară, de la 24 la 48 de ore.„Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România”, ms.ro

Carantina, pentru persoanele care sosesc în România și nu au certificatul verde digital emis de UE sau un document compatibil emis de alte țări, care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală sau efectuarea unui test înainte de îmbarcare, este de cinci zile.  

Încă o confirmare că boosterul previne spitalizarea

Un studiu„Effectiveness of a Third Dose of mRNA Vaccines Against COVID-19–Associated Emergency Department and Urgent Care Encounters and Hospitalizations Among Adults During Periods of Delta and Omicron Variant Predominance”, cdc.gov publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), efectuat în perioada august 2021–ianuarie 2022, arată că un booster făcut cu un vaccin bazat pe ARN mesager (Pfizer/BioNTech sau Moderna) este foarte eficient în prevenirea spitalizării (94%, respectiv 90%).

Același studiu arată că persoanele vaccinate cu două doze au o protecție mai ridicată în primele 180 de zile de la vaccinare. În concluzie, CDC recomandă vaccinarea persoanelor nevaccinate și un booster pentru cele vaccinate. 

Un alt studiu CDC,​Effectiveness of a Third Dose of Pfizer-BioNTech and Moderna Vaccines in Preventing COVID-19 Hospitalization Among Immunocompetent and Immunocompromised Adults„ cdc.gov efectuat în decembrie 2021, arată că un booster a crescut protecția împotriva spitalizării de la 69% la 88% la persoanele imunocompromise, și de la 82% la 97% în cazul celor fără această problemă.

Moderna, autorizat definitiv în SUA, Novavax abia aplică

Tot din SUA vine vestea autorizării definitive a vaccinului Moderna. Spikevax, care fusese administrat până acum pe baza unei aprobări pentru utilizarea de urgență, a primit aprobarea finală a Administrației Federale pentru Medicamente și Alimente (FDA) pe 31 ianuarie,„Coronavirus (COVID-19) Update: FDA Takes Key Action by Approving Second COVID-19 Vaccine”, fda.gov alăturându-se astfel vaccinului de la Pfizer/BioNTech pe această listă. 

În Europa, vaccinul este administrat în continuare în baza unei autorizări de urgență„Spikevax (previously COVID-19 Vaccine Moderna)”, ema.europa.eu însă Agenția Europeană a Medicamentului a luat, cel mai adesea, măsuri similare cu FDA la scurt timp după aprobările din SUA.

Luni, 31 ianuarie, Novavax a anunțat că a aplicat„Novavax Submits Request to the US FDA for Emergency Use Authorization of COVID-19 Vaccine”, novavax.com pentru autorizarea de urgență în SUA a vaccinului Nuvaxovid (NVX-CoV2373), un vaccin bazat pe proteine, cu o eficacitate de 90,4% în studiile clinice efectuate. 

Vaccinul a primit deja o autorizare similară de la EMA, în luna decembrie a anului trecut, însă există întârzieri în livrarea vaccinului pentru țările UE, deci nu va putea fi utilizat mai devreme de a doua parte a lunii februarie.„Covid: The first deliveries of the Novavax vaccines postponed to late February in France”, sortiraparis.com

COVID-19 poate provoca simptome asemănătoare Alzheimerului

Un studiu publicat în format preprint,„SARS-CoV-2 invades cognitive centers of the brain and induces Alzheimer’s-like neuropathology”, biorxiv.org efectuat de specialiști de la Universitatea Maryland, a identificat cinci pacienți în care virusul SARS-CoV-2 le-a invadat creierul și a indus sau amplificat simptome asemănătoare Alzheimerului, precum agregarea proteinelor beta-amiloid și formarea plăcilor, neuroinflamații și moarte celulară. Cei cinci pacienți aveau profiluri diferite, de la bolnavi de Alzheimer, autism sau demență frontotemporală la persoane fără nicio boală neurologică.

Specialiștii atrag atenția că, în contextul în care o treime din persoanele care au făcut COVID-19 au suferit diverse afecțiuni ale creierului, acest efect nu trebuie neglijat. 

Un alt studiu, efectuat la Universitatea Columbia și publicat în Alzheimer’s & Dementia„Alzheimer’s-like signaling in brains of COVID-19 patients”,wiley.com vine cu descoperiri similare, tot pe un număr scăzut de pacienți (zece). 

Cercetătorii au încercat să afle cum sunt afectați de boală receptorii de rianodină din creierul pacienților. Rianodina este o otravă, asemănătoare insecticidelor, iar receptorii de rianodină sunt numiți așa pentru că sunt molecule din celulele musculare și neuronii umani, cu o afinitate ridicată la această substanță. În trecut, s-a demonstrat o legătură între existența unor receptori de rianodină defecți în neuronii umani și creșterea nivelului proteinelor tau fosforilate, un marker al bolii Alzheimer. 

Specialiștii de la Universitatea Columbia au început să cerceteze această relație după numeroasele cazuri de gândire „încețoșată” (brain fog, în engleză) raportate de bolnavii de COVID-19. Ei au descoperit modificări similare acestei boli în zece pacienți care au avut COVID-19.  Studiul ar putea explica nu doar acele cazuri de gândire „încețoșată”, ci și de ce unele persoane care suferă de COVID-19 de lungă durată acuză pierderi de memorie. 

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #107: Molnupiravir va fi disponibil în România


Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și încercăm să vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2