Coronavirus Science Report #18: departe de tratament16 min read
Hype-ul din jurul hidroxiclorochinei s-a mutat, temporar, la remdesivir. Vaccinurile avansează lent. Cifrele despre decesele provocate de COVID-19 ascund un adevăr trist.
Am transformat Coronavirus Science Report-ul într-o rubrică săptămânală, pentru a putea lua un pic de distanță de zgomotul mediatic și a vedea mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală.
Suntem departe de un tratament
E destul de greu să fie găsit un tratament sau un vaccin și fără avalanșa de studii fără peer-review sau „scăpate” pe surse, comunicate de presă ale companiilor producătoare și cheerleading-ul fanilor uneia sau alteia dintre soluții. Dacă privești lucrurile de la distanță, îți dai seama că nu s-a avansat prea mult.
Hidroxiclorochina mai primește o lovitură
Spre exemplu, hidroxiclorochina pare din ce în ce mai puțin o soluție după ce „Outcomes of hydroxychloroquine usage in United States veterans hospitalized with Covid-19”, medrxiv.org pe 368 de pacienți cu COVID-19 nu a găsit că ar avea vreu beneficiu, folosită cu sau fără azitromicină, ba chiar a concluzionat că hidroxiclorochina, de una singură, ar putea fi dăunătoare. Între timp, În ghidul de tratament propus spitalelor americane. nih.gov a recomandat împotriva folosirii combinației hidroxiclorochină și azitromicină în tratament sau a hidroxiclorochinei ca profilactic. Lucrurile sunt complicate, în SUA, de presiunea politică. Șeful agenției guvernamentale americane care se ocupa de dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19, Dr. Rick Bright, „Vaccine Chief Says He Was Removed After Questioning Drug Trump Promoted”, nytimes.com după ce, spune el, s-a opus folosirii hidroxiclorochinei în afara testelor clinice.
Nici remdesivir nu se simte bine
Între timp, hype-ul public s-a mutat pe remdesivir, medicamentul antiviral dezvoltat de compania americană Gilead pentru a trata Ebola care ar putea funcționa și împotriva virusului SARS-Cov-2. Mai întâi, au fost vești bune, dar pe surse. Jurnaliștii de la STAR au publicat „Early peek at data on Gilead coronavirus drug suggests patients are responding to treatment”, statnews.com obținute de la Universitatea de Medicină din Chicago care arată că medicamentul ar funcționa. Specialiștii recrutaseră 125 de pacienți pentru faza a treia a unui studiu clinic, cei mai mulți cazuri grave, și cineva s-a scăpat, într-o videoconferință, că majoritatea s-au făcut bine și doar doi au murit.
Câteva zile mai târziu, Financial Times a descoperit un studiu postat accidental pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății care arăta că, într-un studiu clinic din China, medicamentul „Gilead antiviral drug remdesivir flops in first trial”, ft.com ba chiar au existat reacții adverse. Compania americană spune că rezultatele sunt neconcludente, pentru că studiul a fost oprit din cauza lipsei pacienților. O problemă pe care ar putea-o avea și alte studii, în viitor.
Speranțele se pun acum în studiul făcut de OMS, intitulat „«Solidarity» clinical trial for COVID-19 treatments”, who.int la care participă peste 100 de țări și care studiază patru combinații de medicamente. Însă există și alte medicamente pe care se fac studii și vom începe în perioada următoare să avem niște rezultate.
Nu, fumatul nu e o soluție!
Medici de la un spital din Paris au observat o incidență mai mică a fumătorilor în rândul pacienților cu COVID-19 față de procentul acestora din populație și au propus o ipoteză: „A nicotinic hypothesis for Covid-19 with preventive and therapeutic implications”, qeios.com Ipoteza s-a transformat într-un studiu în care sunt folosite patchuri de nicotină pe pacienți și medici din spitale. Studiul a fost endorsat de neurologul Jean-Pierre Changeux, descoperitorul receptorului nicotinei din creierul uman.
Însă, „COVID-19 and smoking: A systematic review of the evidence”, ncbi.nlm.nih.gov a studiilor publicate despre fumători și coronavirus arată că aceștia au un risc crescut de a dezvolta forma mai grave al COVID-19. Cu alte cuvinte, există ceva șanse, mici, să te protejeze, dar dacă n-o face, există un risc mărit să te bage pe ventilație mecanică.
Vaccinurile avansează, dar nu prea repede
Cel mai recent document despre vaccinuri publicat de „DRAFT landscape of COVID-19 candidate vaccines – 20 April 2020”, who.int spune că există 76 de potențiale vaccinuri pentru COVID-19, în diverse faze ale testării, cinci mai avansate. Chiar și dacă scădem anunțurile făcute pentru un pic de reclamă (vezi cazul de la Timișoara), tot există câteva zeci de echipe care lucrează ca să ne scoată mai rapid din criza de sănătate în care ne aflăm. De la publicarea documentului, alte două vaccinuri au primit aprobările necesare, așa că avem șapte candidați în faze mai avansate ale testelor, cele pe oameni.
Candidații din pole position
Cel mai avansat este vaccinul chinezilor de la CanSino, Ad5-nCoV. Acesta folosește un alt virus, un adenovirus tip-5, care e combinat cu ADN-ului unei proteine din coronavirus pentru a învăța corpul să răspundă la pericolul reprezentat de SARS-CoV-2, și e în „China’s CanSino Bio advances COVID-19 vaccine into phase 2 on preliminary safety data”, fiercepharma.com Însă tipul acesta de vaccinuri bazate pe adenovirusuri, deși sunt studiate de mult, pentru diverse boli, n-au fost folosite până acum pentru vreo boală. E drept că nici graba n-a fost atât de mare.
În prima fază a testelor se mai aflau:
- vaccinul americanilor de la Moderna, „Timeline of our response through April 16, 2020”, modernatx.com bazat pe ARN modificat (mRNA), o tehnică atât de nouă încât nu a ajuns niciun vaccin de acest tip în a treia fază a testelor;
- un vaccin bazat pe coronavirus inactivat dezvoltat de compania chineză Sinovac în colaborare cu „Dynavax and Sinovac Announce Collaboration to Develop a Coronavirus (COVID-19) Vaccine”, dynavax.coms, numit PiCoVacc;
- un vaccin asemănător de la „China approves two coronavirus vaccines for human trials”, aljazeera.com despre care nu se știe mare lucru;
- INO-4800, un vaccin de la „IVI, INOVIO, and KNIH to Partner with CEPI in Phase 1/2 Clinical Trial of INOVIO’s COVID-19 DNA Vaccine in South Korea”, inovio.com care folosește o platformă de DNA comună pentru mai multe tipuri de vaccinuri, o idee oarecum asemănătoare cu cea a celor de la Moderna.
Nou intrați în cursă
Săptămâna aceasta, în Anglia, cercetătorii de la Oxford „Coronavirus: First patients injected in UK vaccine trial”, bbc.com cu vaccinul lor, ChAdOx1, care folosește o tehnică similară cu cea de la CanSino, dar folosind un adenovirus de la cimpanzei. Testele vor fi făcute pe circa 800 de pacienți și combină primele două faze într-una singură, ceea ce înseamnă că testează siguranța și eficacitatea în același timp, o scurtătură neobișnuită. Deja se fac recrutări pentru un studiu mai mare, pe 5.000 de oameni.
Germanii au aprobat și ei recent testele pentru prima fază a vaccinului dezvoltat de compania „BioNTech and Pfizer announce regulatory approval from German authority Paul-Ehrlich-Institut to commence first clinical trial of COVID-19 vaccine candidates”, biontech.de în colaborare cu Fudan, în China, și Pfizer, în restul lumii. Numit BNT162, e tot un vaccin bazat pe ARN modificat, și va fi testat pe 200 de subiecți sănătoși.
O propunere neetică?
Apropo de sănătatea subiecților pe care sunt testate vaccinurile, o propunere ciudată a fost făcut în această săptămână. Intitulată 1DaySooner, aceasta recrutează pacienți care să se infecteze voluntar cu SARS-CoV-2 după ce Până la această oră, peste 2.300 de voluntari, din toată lumea, s-au înscris pe site-un inițiativei, 1daysooner.org În mod normal, în testele clinice pentru vaccinuri, subiecții nu sunt expuși intenționat bolii, ci își văd de viață – cercetătorii urmăresc dacă se infectează sau nu în condiții obișnuite. Nicio companie producătoare de vaccinuri nu s-a alăturat inițiativei. Numit „challenge trial”, acest tip de studiu clinic ridică probleme etice majore, dar ar putea și grăbi dezvoltarea unui vaccin.
COVID-19 face mai multe victime decât numărăm
O inițiativă a celor de la „Tracking covid-19 excess deaths across countries”, economist.com ne arată că actuala pandemie produce mai multe victime decât cele înregistrate oficial. Jurnaliștii au comparat numărul de decese înregistrate de la începutul anului cu perioada similară din anul precedent și au observat imediat că există decese suplimentare. Numărul deceselor e mai mare decât suma deceselor de anul trecut cu cele cauzate de COVID-19. Acest lucru poate însemna că fie o parte dintre cei care mor de COVID-19 nu sunt înregistrați, pentru că nu au fost testați, fie că morți care ar putea fi, în condiții normale, evitate, au loc acum din cauza suprasolicitării sistemului sanitar. Cel mai probabil, e vorba de o combinație a celor două cauze. Din păcate, în România accesul la date este limitat și nu vom putea face prea curând această comparație.
CITEȘTE EDIȚIILE PRECEDENTE: Coronavirus Science Report