Guliver/Getty Images
Coronavirus Science Report #20: nu am avansat cu vaccinul12 min read
Discuțiile despre mutațiile periculoase ale SARS-CoV-2 sunt un pic exagerate. Vaccinurile n-au avansat prea mult, avem aceiași candidați. Hidroxiclorochina iese din prim plan.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală.
Mutații periculoase ale SARS-CoV-2? Încă nu știm.
„Spike mutation pipeline reveals the emergence of a more transmissible form of SARS-CoV-2”, biorxiv.org efectuat de cercetători de la Universitatea Los Alamos spune că ar putea exista o variantă mai virală a virusului SARS-CoV-2 care a circulat pe traseul China-Europa-SUA. Studiul, care nu este peer-reviewed, spune că dintre cele 14 mutații depistate, una a devenit rapid varianta dominantă în țările în care a fost introdusă. Este vorba de D614G, o mutație la nivelul proteinei S, cu ajutorul căreia virusul se leagă de celulele pe care le atacă. Autorii studiului susțin că mutația face coronavirusul mai virulent, însă alți cercetători care au citit studiul spun că acest lucru „The Problem With Stories About Dangerous Coronavirus Mutations”, theatlantic.com mai ales că nu au fost făcute experimente, ci doar s-a studiat harta evoluției diverselor variante ale virusului. La fel de bine, poate fi vorba de un avantaj selectiv pe care îl are respectiva variantă a virusului prin faptul că a fost prima sau singura care a circulat pe un anumit traseu. Practic, toate virusurile care au trecut prin Europa au mutația, dar e posibil să fie vorba doar de noroc. Trevor Bedford, un cercetător de la Centrul Fred Hurtchinson, Într-o serie de postări pe twitter.com și dacă viralitatea ar fi crescută, ceea ce încă trebuie demonstrat, nu s-a constatat vreo schimbare în comportamentul virusului ulterior infectării. Este nevoie de analize comparative, pe culturi de celule, ale celor două variante pentru a afla dacă ipoteza celor de la Los Alamos se susține.
Mutațiile la nivelul proteinei S sunt importante și pentru că ar putea apărea fenomenul de îmbunătățire imună sau Prescurtarea de la Antibody-dependent enhancement. wikipedia.org Acesta se petrece când, prin legarea de virus a unor anticorpi, acesta este ajutat să infecteze mai ușor o celulă. ADE a fost întâlnită la „Molecular Mechanism for Antibody-Dependent Enhancement of Coronavirus Entry”, jvi.asm.org și ar putea împiedica dezvoltarea unui vaccin sau medicament bazat pe anumiți anticorpi, în cazul apariției la noul coronavirus.
„Emergence of genomic diversity and recurrent mutations in SARS-CoV-2”, sciencedirect.com a identificat 198 de locuri în care s-au produs schimbări la nivelul genomului coronavirusului. Cercetătorii spun că, deși majoritatea acestora nu sunt importante, ar putea exista unele care să arate o adaptare a virusului la oameni. Prin urmare, evoluția mutațiilor trebuie monitorizată constant, mai ales că nu știm cum va evolua pandemia în continuare.
CITEȘTE ȘI: Vine al doilea val? Și alte necunoscute ale coronavirusului
Unde suntem cu vaccinul?
La 5 mai, lista Organizației Mondiale a Sănătății ajunsese la 108 candidați pentru un „Draft landscape of COVID 19 candidate vaccines”, who.int dintre care opt în diverse faze alte testărilor pe oameni. În fapt, nu s-a avansat prea mult. În analiza pe care am făcut-o acum două săptămâni identificasem șapte vaccinuri-candidat în faze avansate, iar singura diferență este că, acum, institutele de cercetare din Beijing și Wuhan nu mai lucrează împreună, ci produc fiecare vaccinul separat sau cel puțin au aplicat pentru teste clinice separate. Între timp, americanii de la Moderna au trecut și ei la testele din „Moderna gets OK for second phase of testing on coronavirus vaccine”, bostonglobe.com cea în care verifică cât de eficient este.
Apropo de documentul OMS, acesta precizează că „includerea vreunui produs sau entitate anume în oricare dintre aceste documente nu constituie și nu va fi considerată sau interpretată ca aprobarea sau susținerea de către OMS a unui astfel de produs sau entitate (sau a oricăreia dintre activitățile sau activitățile sale)”. Pe listă se află și vaccinul candidat al românilor de la Oncogen, care a reapărut în vizorul publicului după ce directorul institutului Într-o postare pe Facebook că și l-a injectat ca să-l testeze. Vaccinul Oncogen se bazează pe o nouă teorie, care folosește subunități ale unor agenți patogeni pentru a stimula răspunsul imun. Este vorba de peptide, care sunt lanțuri scurte de aminoacizi ce intră în componența unor proteine, iar Oncogen le studia pentru a crea vaccinuri personalizate împotriva a diverse forme de cancer. Însă, până în 2020, n-a fost aprobat vreun vaccin pe bază de peptide pentru utilizare, pentru nicio boală, și în special pentru cancer, „Trial watch: Peptide-based vaccines in anticancer therapy”, ncbi.nlm.nih.gov E destul de puțin probabil ca vaccinul împotriva COVID-19 să fie creat printr-o metodă atât de nouă, având în vedere criteriile stricte cerute de OMS pentru a-l considera viabil.
S-a pierdut interesul pentru hidroxiclorochină
După ce Remdesivir a fost aprobat pentru tratament în SUA și a ajuns chiar și la noi, aproape că a dispărut interesul media pentru hidroxiclorochină. Asta în ciuda unui studiu cu „Hydroxychloroquine application is associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19”, medrxiv.org care spune că din 568 de pacienți în stare gravă, cei 48 care au primit și hidroxiclorochină au avut o evoluție mai bună. Există însă întrebări majore despre acest studiu, pentru că aceeași cercetători par a fi studiat în paralel și un preparat chinezesc tradițional din ierburi,„Chinese Media Is Selling Snake Oil to Fight the Wuhan Virus”, foreignpolicy.com ceea ce e pură pseudoștiință. Ca o ironie, preparatul conține forsiția, „soluția magică” din filmul Contagion.
CITEȘTE ȘI: Știință versus Hollywood: Cât de realist e Contagion (2011)?
În schimb, „Observational Study of Hydroxychloroquine in Hospitalized Patients with Covid-19”, nejm.org făcut în New York nu a găsit vreun beneficiu sau dezavantaj în folosirea acestui medicament, iar „QT Interval Prolongation and Torsade De Pointes in Patients with COVID-19 treated with Hydroxychloroquine/Azithromycin”, medrxiv.org arată că, în combinație cu azitromicina, hidroxiclorochina este clar periculoasă și deloc eficientă, deci n-ar trebui folosit acest tratament.
Am aplatizat curba
În România, pentru prima oară de la începutul epidemiei de COVID-19, procentul cazurilor active a scăzut sub 50% pe 9 mai. Ceea ce înseamnă că din cele peste 15.000 de cazuri înregistrate, doar 7.293 de persoane mai sunt internate. Vestea mai tristă este că 11,8% dintre cazurile încheiate s-au soldat cu moartea pacienților.
EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #19
