Coronavirus Science Report #23: noi vaccinuri promițătoare11 min read

Epidemia a pornit mai târziu decât credeam, hidroxiclorochina e folosită în continuare în România, deși unele state au interzis-o, iar vaccinul pe bază de tutun e în continuare o posibilitate

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală.

Primele cazuri n-au pornit epidemia

O analiză a genomurilor coronavirusului care circulă acum în SUA și Europa, publicată sub formă de pre-print de specialiști americani„The emergence of SARS-CoV-2 in Europe and the US”, biorxiv.org arată că epidemiile de COVID-19 din aceste regiuni nu au pornit de la primele cazuri depistate, ci mai târziu. Spre exemplu, intervențiile din primele cazuri depistate în Germania sau în statul american Washington au reușit să stopeze răspândirea virusului. SARS-CoV-2 a fost reintrodus apoi în comunități, în Italia și Washington, de alte persoane care au venit infectate din China, ceea ce înseamnă că momentul începerii epidemiilor a fost, de fapt, finalul lunii februarie.

CITEȘTE ȘI: Nu, n-ai avut COVID-19 anul trecut!

Unele state au oprit folosirea hidroxiclorochinei. Nu și România.

 După ce săptămâna trecută, The Lancet„Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis”, thelancet.com a publicat o analiză a cazurilor în care s-a folosit clorochină sau hidroxiclorochină, care arată o mortalitate crescută față de alte tipuri de tratamente utilizate pentru COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății a oprit studiul clinicWHO Stops Study Of Experimental Drug Hydroxychloroquine”, npr.org în care se testa eficiența hidroxiclorochinei. „Mai multe state afectate de boală au luat și ele măsuri.„France, Italy, Belgium act to stop use of hydroxychloroquine for COVID-19 over safety fears”, cbc.ca Franța și Italia au interzis folosirea medicamentului, iar Belgia îi mai permite folosirea doar în cadrul studiilor clinice. Marea Britanie a oprit, la rândul ei, o serie de teste. 

În România, hidroxiclorochina face parte din schema de tratament aprobată de Ministerul Sănătății încă de la începutul epidemiei de COVID-19. Conform unei declarații date pentru HotNews de specialiști din cadrul Ministerului Sănătății, nu s-a pus încă problema modificării schemei de tratament.„Hidroxiclorochina va fi folosită în continuare în spitalele din România pentru tratarea COVID-19.” hotnews.ro  Din cele spuse de medicii români reiese că dacă starea pacientului este supravegheată constant și tratamentul nu este folosit la cei cu probleme cardiace, nu apar probleme, deși nu este clar dacă medicamentul are vreun efect în tratarea bolii.

Alte vaccinuri promițătoare

Urmărim, din această săptămână, cursa pentru găsirea unui vaccin anti-SARS-CoV-2. În momentul de față, zece vaccinuri se află în diverse faze ale studiilor clinice pe oameni.

CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?

Există însă peste 100 de alte vaccinuri în faza studiilor clinice care s-a putea adăuga liste de mai suus, inclusiv un controversat vaccin românesc, produs de Oncogen în colaborare cu Institutul Cantacuzin, care tocmai a primit finanțare„Dezvoltarea vaccinului românesc anti-COVID sa mutat la Institutul Cantacuzino. Cercetătorii de la OncoGen au anunțat parteneriatul”, digi24.ro pentru continuarea cercetărilor.

Ceva mai promițătoare sunt veștile din străinătate. Un studiu interesant„DNA vaccine protection against SARS-CoV-2 in rhesus macaques”, science.sciencemag.org a fost publicat de cercetători de la laboratorul Barouch de la Harvard, care lucrează cu firma Johnson&Johnson pentru producerea unui vaccin. Aceștia au analizat șase candidați, în care transmisia se realizează pe o platformă ADN, pe macaci rhesus. Toate vaccinurile au arătat un oarecare răspuns imun. Deși maimuțele s-au infectat cu COVID-19, acestea au dezvoltat forme mult mai ușoare. Vaccinurile-candidat care acționează direct asupra proteinei S sau a receptorului de pe această proteină au produs răspunsuri imune mai puternice decât restul.

Merck e a altă companie pharma care a intrat în cursă,„Merck leaps into Covid-19 vaccine race, aiming to test two candidates”, statnews.com cu două vaccinuri. Firma a achiziționat un start-up austriac, Themis, care produce un vaccin bazat pe un virus atenuat de pojar, și a început o colaborare cu IAVI pentru dezvoltarea unui alt vaccin, pe baza unuia pentru Ebola la care lucrează deja. Acesta folosește un virus viu modificat, cel al stomatitei veziculare, pentru a crea răspunsul imun împotriva Ebola,„The inside story of how scientists produced an Ebola vaccine”, statnews.com iar platforma ar putea fi folosită și împotriva coronavirusului.

Mai ciudată este intrarea British American Tobacco în cursă. Kentucky BioProcessing, o subsidiară a BAT, lucrează la un vaccin dezvoltat cu ajutorul plantelor de tutun. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă,„BAT makes progress on COVID-19 vaccine provides community support”, bat.com deci ar putea fi privit ca o schemă de marketing, însă folosirea plantelor de tutun pentru producerea unor proteine a fost studiată îndelung. Un vaccin dezvoltat prin această metodă are avantajul că nu folosește patogeni umani. Există și un precedent, un anticorp pentru Ebola, ZMapp,Detalii pe wikipedia.org a fost dezvoltat folosind plantele de tutun. E drept, acesta nu a funcționat prea bine, dar nu a fost vina metodei de producție. 

SUA se retrage din Organizația Mondială a Sănătății

Președintele american Donald Trump a anunțat ieri că Statele Unite nu vor mai finanța Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și că se retrage din acest organism,„Trump announces US to sever all ties with WHO”, theguardian.com acuzându-l că a „colaborat” cu China pentru a acoperi erorile inițiale care au cauzat răspândirea virusului în lume și că nu a făcut reformele cerute de americani. Trump a uitat să precizeze în conferința de presă că, atunci când a cerut reformele (pe 19 mai), dăduse un termen-limită de 30 de zile. Nu este clar dacă președintele are autoritatea să facă acest lucru fără aprobarea Congresului. Cert este că actuala bătălie politică, în mijlocul unei pandemii, va afecta felul în care va funcționa OMS, o organizație esențială în coordonarea răspunsului global împotriva COVID-19.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #22