Coronavirus Science Report #28: SUA monopolizează producția de remdesivir21 min read

De Ionuț Preda 05.07.2020, ultima actualizare: 15.07.2020

UE aprobă remdesivirul în timp ce Statele Unite vrea să-l monopolizeze, două vaccinuri experimentale dau rezultate în primele teste pe oameni, în timp ce imunitatea populației ar putea fi mai extinsă decât o arată testele de anticorpi.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Comisia Europeană a dat undă verde utilizării remdesivirului, dar se lovește de Statele Unite, care și-au asigurat aproape întreaga producție a medicamentului până în septembrie.
  2. OMS renunță și la testarea combinației de lopinavir/ritonavir, considerată ineficientă.
  3. Biontech/Pfizer și Inovio susțin că vaccinurile lor au avut rezultate promițătoare în primele teste pe oameni.
  4. Un procentaj mai mare al populației ar putea avea imunitate împotriva COVID-19 chiar și fără anticorpi, prin prezența celulelor T, însă nu se știe dacă virusul rămâne sau nu infecțios în aceste condiții.
  5. Apar noi dovezi în privința leziunilor pulmonare provocate de virus pe termen mediu, dar și despre posibilitatea ca SARS-CoV-2 să infecteze neuronii.

Remdesivirul primește aprobarea UE, dar nu vine ieftin și e monopolizat de SUA

Comisia Europeană a acceptat recomandarea făcută săptămâna trecută de către Agenția Europeană pentru Medicamente și a acordat o autorizare condiționată „Gilead’s COVID-19 antiviral remdesivir gets conditional EU clearance”, reuters.com pentru folosirea remdesivirului în spațiul comunitar. Medicamentul produs de Gilead este primul tratament anti-COVID-19 care primește o astfel de aprobare de la blocul european. Remdesivirul va putea fi folosit pentru adulți și adolescenți cu vârste începând de la 12 ani, care dezvoltă cazuri de COVID-19 ce includ pneumonie sau au nevoie de oxigen adițional.

Înainte de a vedea tratamentul utilizat în spitale, există o serie de probleme logistice. În primul rând, Gilead a anunțat că prețul unei scheme de tratament Prețul este mai ridicat pentru entitățile private din Statele Unite, unde o schemă de tratament va costa 3.140 de dolari, qz.com va fi setat la 2.340 de dolari per pacient pentru statele dezvoltate. Dacă fondurile probabil că s-ar găsi, problema este că Statele Unite deja s-au înțeles cu gigantul farmaceutic„US gets almost all of the world’s supply of key Covid-19 drug”, cnn.com pentru a primi întreaga cantitate de remdesivir produsă pe luna iulie și 90% din cele așteptate pentru august și septembrie, totalizând peste 500.000 de doze, efectiv monopolizând substanța pe parcursul verii. Totuși, un purtător de cuvânt al Comisiei a anunțat că instituția se află în negocieri„ Remdesivir: EU negotiating with manufacturer of COVID-19 drug after US buys up world stock”, euronews.com cu Gilead pentru a achiziționa cantități de doze ale medicamentului, însă nu a oferit mai multe detalii.

Alte medicamente pică testul eficienței

După ce anunțase anterior că va întrerupe testele pentru hidroxiclorochină, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va întrerupe și testele vizând medicamentele anti-HIV lopinavir/ritonavir,„WHO says trials show malaria and HIV drugs don’t cut Covid-19 hospital deaths”, theguardian.com după ce rezultatele intermediare  au arătat că acestea nu au redus mortalitatea în rândul pacienților de COVID-19 în comparație cu tratamentele standardizate. Aceste medicamente sunt folosite și în schema de tratament din România.

Vești proaste a primit și Kevzara, un medicament împotriva artritei reumatoide„Regeneron, Sanofi arthritis drug fails late-stage study in COVID-19 patients”, reuters.com testat de Regeneron Pharmaceuticals și Sanofi. Cele două companii au anunțat că acesta nu a atins „obiectivele principale” ale unui test de eficiență pe pacienți. Cu toate acestea, Sanofi va continua să testeze substanța în alte scheme de tratament pe pacienți cu forme severe sau critice de COVID-19.

În schimb, vor începe noi teste„Coronavirus: Hydroxychloroquine trial to restart”, bbc.com pentru hidroxiclorochină și clorochină, în cadrul programului COPCOV derulat de mai multe universități din Regatul Unit. De data aceasta, cele două substanțe vor fi testate pentru a stabili dacă au capacitatea de a preveni infecția cu SARS-CoV-2, după ce discuția privind folosirea lor pe post de tratament s-a încheiat.

Vaccinurile experimentale arată rezultate promițătoare

Dacă atenția s-a concentrat în ultimul timp asupra candidaților de vaccin care se află în stadiile cele mai avansate de testare, săptămâna aceasta au apărut vești bune despre două vaccinuri experimentale.

BNT162, un vaccin pe bază de ARN modificat dezvoltat de Pfizer și BioNTech, a oferit rezultate promițătoare„BioNTech and Pfizer’s COVID-19 vaccine shows potential in human trial”, reuters.com într-un test efectuat pe 24 de voluntari sănătoși. Cei care au primit două doze ale vaccinului au înregistrat nivele mai mari de anticorpi împotriva COVID-19 decât cele măsurate în persoane infectate la 28 de zile de la vaccinare. Totuși, există și efecte secundare – trei sferturi dintre voluntarii care au primit două doze pe parcursul a trei săptămâni au avut episoade scurte de febră după ce au primit a doua doză, mai concentrată decât prima.

Și vaccinul dezvoltat de Inovio, INO-4800, pare să fi avut rezultate încurajatoare, obținând răspunsuri ale sistemului imunitar în 34 din 36 de voluntari sănătoși. Nu este însă clar dacă vorbim despre anticorpi sau stimularea producției de celule T, deoarece compania a oferit doar date sumare„Inovio claims positive results on Covid-19 vaccine but critical data are missing”, statnews.com și a anunțat că prezenta rezultatele complete ulterior, într-un studiu științific cu peer-review.

Altfel, Administrația Alimentelor și a Medicamentelor din Statele Unite a anunțat pe 2 iulie că va aproba pentru utilizare vaccinurile care oferă o eficiență de cel puțin 50%,„FDA says a coronavirus vaccine would have to be at least 50% effective to be approved”, usatoday.com fie în prevenirea infecției sau în reducerea severității acesteia, în comparație cu tratamente placebo. Agenția a adăugat că cel puțin primul vaccin care va fi acreditat nu va primi derogare pentru utilizarea de urgență, ci va trebui să treacă prin întreaga procedură de licențiere, incluzând faza a treia, în care vaccinurile trebuie să demonstreze că dezvoltă prin monitorizarea unor eșantionare de participanți în zone cu transmitere epidemică ridicată.

CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?

Numărul de cazuri la nivel global tot crește

Săptămâna aceasta s-a înscris în trendul ultimelor săptămâni, în care numărul cazurilor confirmate de COVID-19 crește la nivel global.Conform datelor din trackerul oferit de Johns Hopkins University, jhu.edu S-au înregistrat și două premiere, pe 2 și 3 iulie, care au fost primele zile de la debutul pandemiei cu peste 200.000 de cazuri confirmate. În ambele cazuri, mai mult de un sfert au fost înregistrate în Statele Unite, care au depășit pentru prima dată bariera de 50.000 de cazuti în ambele zile. Din păcate, și România s-a înscris în același trend, înregistrând săptămâna cu cel mai mare număr de cazuri de la începutul pandemiei.

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

Persoanele testate negativ pentru anticorpi ar putea avea, totuși, imunitate

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia susțin că există mai mulți foști pacienți infectați„Coronavirus: Immunity may be more widespread than tests suggest”, bbc.com care au dezvoltat celule T specifice, care identifică și distrug celulele infectate de coronavirus, decât cei care au dezvoltat anticorpi împotriva patogenului. Studiul acestora a cuprins 200 de persoane testate atât pentru anticorpi, cât și pentru cantitatea de celule T – care, precum anticorpii, păstrează o memorie a infecțiilor precedente

Asta nu înseamnă că ne apropiem de imunitatea de turmă – deocamdată nu se știe dacă celulele T blochează infecțiozitatea virusului sau funcționează doar pentru a preveni îmbolnăvirea unui individ, dar permit purtarea și transmiterea SARS-CoV-2. În același timp, prezența celulelor T este mult mai greu de identificat decât cea a anticorpilor, necesitând laboratoare specializate pentru astfel de analize și prelevarea mai multor teste de sânge de la pacienți pe parcursul câtorva zile, făcând improbabilă o astfel de testare în masă.

Mai multe dovezi privind sechelele pulmonare și după vindecare

Un nou studiu efectuat de cercetători chinezi„Impact of coronavirus disease 2019 on pulmonary function in early convalescence phase”, biomedcentral.com aduce mai multe dovezi care să susțină prezența leziunilor pulmonare provocate de COVID-19 după vindecare, chiar și în cazuri mai puțin grave. Datele medicale obținute la 30 de zile după externare de la 57 de pacienți – din care 17 au avut forme mai grave ale bolii –  au arătat că 31 dintre aceștia au avut rezultate anormale în tomografii efectuate la nivelul plămânilor. În același timp, 43 dintre aceștia au înregistrat parametrii mai slabi la testele de funcționalitate pulmonară decât cei considerați sănătoși. Alți 76% dintre pacienți au înregistrat cantități anormale de transfer de oxigen de la plămâni în sânge. Rezultatele cele mai proaste au fost obținute de pacienții care au avut formele mai severe ale bolii.

Este explozia de cazuri noi provocată de o variantă mai contagioasă?

Un studiu publicat în jurnalul Cell„Tracking changes in SARS-CoV-2 Spike: evidence that D614G increases infectivity of the COVID-19 virus”, cell.com susține că o variație a SARS-CoV-2, D614G, (numită și G614) care a devenit cea mai identificată variantă la nivel global a virusului, vine la pachet cu o mutație care ar face virusul mult mai infecțios decât variantele precedente. Această variație a SARS-CoV-2 s-a răspândit inițial în Europa, fiind identificat ulterior în focare din toată lumea.

Autorii prezintă dovezi de laborator, teste ale pacienților și analize statistice care indică faptuș că mutația ar fi semnificativ mai transmisibilă, punctând faptul că această variație a virusului devine destul de rapid cea mai răspândită după ce este introdusă într-o regiune. Rezultatele studiului intră, totuși, în conflict cu alte cercetări recente,„Mutation Allows Coronavirus to Infect More Cells, Study Finds. Scientists Urge Caution.”, nytimes.com care au susținut că SARS-CoV-2 nu ar fi obținut vreo mutație care să-l facă mai infecțios până în prezent.

SARS-CoV-2 ar putea fi infecțios și la nivel neurologic

Un experiment efectuat de cercetători de la Johns Hopkins University și Bloomberg School of Public Health pare să arate că SARS-CoV-2 poate infecta neuronii,„Lab-grown ‘mini-brains’ suggest COVID-19 virus can infect human brain cells”, jhu.edu oferind o explicație pentru cazurile de pacienți cu simptome neurologice.

În cadrul experimentului, o serie de culturi miniaturizate de țesut construite cu celule ale creierului uman și menite să-l simuleze la un model mai mic au fost expuse virusului. Cercetătorii au observat că anumiți neuroni dispun de receptorul ACE2, pe care virusul îl folosește atunci când infectează țesuturile pulmonare; patogenul a putut infecta neuronii respectivi și s-a putut chiar reproduce.

Este încă incert dacă această transmisie este posibilă în mod natural, deoarece creierul uman este protejat de bariera hematoencefalică, care îl face impermeabil sângelui și unei cantități mari de viruși, bacterii și agenți chimici. În cazul în care virusul poate, totuși, să treacă de această barieră, asta ar reprezenta un obstacol în plus pentru eventualele tratamente. Există și temeri că fetușii ar putea fi mult mai expuși unor astfel de infecții, deoarece creierul acestora conține receptorii ACE2 încă de la primele stagii de dezvoltare, în care bariera sânge-creier nu este prezentă. Autorii studiului punctează, însă, că nu există încă dovezi care să arate că infectarea cu SARS-CoV-2 la nivel neurologic ar putea produce tulburări de dezvoltare.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #27



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2