Coronavirus Science Report #31: cum s-a răspândit COVID-19 în România12 min read

Italia a fost sursa principală de bolnavi pentru România, redeschiderea școlilor e pusă sub semnul întrebării, inteferon beta are efecte benefice, iar clorochina nu previne boala

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. Unul dintre puținele studii românești peeer-reviewed despre coronavirus analizează modul în care s-a răspândit virusul la începutul epidemiei.
2. Copii între 10 și 19 ani răspândesc boala la fel de bine ca adulții.
3. Vaccinurile de la Universitatea Oxford și CanSino au publicat rezultate pozitive ale testelor.
4. Apar rezultate interesante (dar neverificate) despre interferon beta, care ar putea ajuta cazurile grave. În schimb, un nou studiu arată că lăudata clorochină nu previne îmbolnăvirea.
5. În SUA, cazurile reale de COVID-19 ar putea fi de zece ori mai mari decât cele declarate.
6. Activitatea seismică produsă de oameni a scăzut semnificativ în perioada lockdown-ului.

Primele cazuri românești de COVID-19 au venit, în mare parte, din Italia

Un studiu peer reviewed publicat de sociologul român Marian-Gabriel Hâncean, de la Universitatea București, în jurnalul Royal Society Open Science,„Early spread of COVID-19 in Romania: imported cases from Italy and human-to-human transmission networks” royalsocietypublishing.org în colaborare cu cercetători din Slovacia și Germania, analizează modul în care s-a răspândit virusul SARS-CoV-2 în România, în prima fază a epidermei. Au fost luate în calcul primele 147 de cazuri de COVID-19 depistate la noi în țară – întinse pe parcursul a aproape 20 de zile, între 26 februarie și 15 martie. 

Studiul arată că majoritatea cazurilor au fost importate (60%), în principal prin intermediul celor care au venit din Italia (64 de cazuri). A existat o medie de patru zile între momentul intrării în țară și cel a depistării cu COVID-19. Pe de altă parte, studiul arată și că răspândirea a fost în general limitată, doar două cazuri de superspreaderi fiind vinovate pentru un sfert dintre îmbolnăviri. Studiul a folosit date disponibile public, până la oprirea publicării acestor informații de către autorități.

Chiar e o idee bună să redeschidem școlile?

Un studiu similar a fost publicat de cercetători din Coreea de Sud,„Contact Tracing during Coronavirus Disease Outbreak, South Korea, 2020”, cdc.gov țară care are unul dintre cele mai bine puse la punct sisteme de urmărire a cazurilor de COVID-19 și a persoanelor cu care cei infectați au intrat în contact. Au fost analizate 5.706 cazuri și alte 59.073 de contacte, dintre care 10.592 s-au produs în mediul familial. 

CITEȘTE ȘI: Cum a aplatizat Coreea de Sud curba coronavirusului cu ajutorul tehnologiei

Studiul arată că răspândirea COVID-19 are loc cel mai adesea în mediul familial (11,8%, față de doar 1,9% în alte contexte) și că modul de transmitere a virusului este similar altor boli respiratorii. Mai mult, autorii spun că la transmiterea virusului contribuie în mod semnificativ și copii între 10 și 19 ani care sunt infectați, ceea ce pune în discuție redeschiderea școlilor. 

Două vaccinuri-candidat sunt sigure și provoacă un răspuns imun

În The Lancet au fost publicate detalii despre rezultatele obținute în primele faze ale testelor clinice de două vaccinuri, cel realizat de Universitatea Oxford,„Safety and immunogenicity of the ChAdOx1 nCoV-19 vaccine against SARS-CoV-2: a preliminary report of a phase 1/2, single-blind, randomised controlled trial”, thelancet.com în colaborare cu AstraZeneca, și cel al companiei chineze CanSino.„Immunogenicity and safety of a recombinant adenovirus type-5-vectored COVID-19 vaccine in healthy adults aged 18 years or older: a randomised, double-blind, placebo-controlled, phase 2 trial”, thelancet.com Ambele vaccinuri au produs un răspuns imun în pacienții testați, fără a da efecte secundare majore. Între timp, vaccinul de la Oxford se află în faza a III-a a testelor clinice, cea mai complexă, pentru că presupune studierea eficienței în condiții reale, ceea ce înseamnă că este necesar ca acestea să fie studiate în zone cu răspândire comunitară a SARS-CoV-2. Motiv pentru care aceste teste se desfășoară în Brazilia și Africa de Sud.

CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?

Interferon beta – da, clorochină – tot nu

Vin vești și de pe teritoriul tratamentelor. Compania britanică „SynairgenSynairgen plc Synairgen announces positive results from trial of SNG001 in hospitalised COVID-19 patients”, synairgen.com (PDF) a anunțat că interferonul beta inhalabil produs de ei reduce riscul pacienților de a dezvolta forme grave ale bolii cu 70%. Vestea a fost anunțată însă într-un comunicat de presă, iar studiul a fost făcut pe doar 101 pacienți. Pe de altă parte, interferon beta este unul dintre medicamentele cercetate și în alte studii clinice, deci sunt șanse să aflăm mai multe în curând.

După ce s-a dovedit că hidroxiclorochina și clorochina nu ajută în cazurile grave de COVID-19, un studiu realizat de cercetători germani publicat recent de „The LancetChloroquine does not inhibit infection of human lung cells with SARS-CoV-2”, nature.com arată că nu există nici vreun efect preventiv al clorochinei, așa cum sperau susținătorii acestui tratament. E posibil ca, în perioada următoare, să mai auzim însă de aceste medicamente, pentru că hype-ul din primăvară a determinat mai multe echipe de cercetători să le studieze.

Cazurile de infecție cu COVID-19 au fost subestimate în SUA

Un studiu care a analizat prezența anticorpilor la persoane din zece orașe americane, între 23 martie și 12 mai, a fost publicat în JAMA: The Journal of the American Medical Association.„Seroprevalence of Antibodies to SARS-CoV-2 in 10 Sites in the United States, 2020”, jamanetwork.com Cercetătorii arată că, deși majoritatea celor testați n-aveau anticorpi, numărul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 este între de 6 și de 24 de ori mai mare decât cazurile raportate de autorități. În medie, este vorba de un număr de zece ori mai mare de persoane care au avut o formă sau alta a bolii, cel mai probabil mulți dintre aceștia fiind asimptomatici.

Activitatea seismică a scăzut din cauza măsurilor anti-COVID

Cercetători de la Observatorul Regal din Belgia au publicat un studiu în Science„Global quieting of high-frequency seismic noise due to COVID-19 pandemic lockdown measures”, sciencemag.org în care arată că, între martie și mai 2020, zgomotul seismic produs de activitatea umană s-a diminuat cu 50%, mai ales în zonele populate. Cel mai probabil, acest lucru s-a produs din cauza măsurilor de lockdown. „Liniștea” îi ajuta pe cercetători să cerceteze semnale seismice inaccesibile până acum, dar și să diferențieze mai ușor între vibrațiile naturale și cele produse de activități umane. Este vorba, desigur, de vibrații din zona foarte joasă a activității seismice, nu de cutremure majore, produse de mișcarea plăcilor tectonice sau de vulcani.