Getty Images

Coronavirus Science Report #32: COVID-19 ar putea provoca probleme cardiace17 min read

De Ionuț Preda 31.07.2020

COVID-19 ar putea lăsa în urmă sechele la nivelul inimii, UE verifică dexametazona, două vaccinuri intră în ultima fază a testărilor și aflăm noi teorii (încă neverificate) despre infecțiozitatea virusului.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Un studiu german efectuat pe pacienți care au fost bolnavi de COVID-19, cu vârste între 45-53 ani, arată că 78% dintre aceștia au prezentat leziuni cardiace.
  2. Moderna și Pfizer/BioNTech încep testele la scară largă ale propriilor vaccinuri, în timp ce Johnson&Johnson trece la testele pe oameni după ce a obținut rezultate bune la primate.
  3. Agenția Europeană a Medicamentului va realiza o analiză proprie a rezultatelor înregistrate de dexametazonă în mega-testul RECOVERY, în timp Roche anunță că tocilizumabul nu ajută în cazurile de pneumonie provocată de coronavirus.
  4. Studii încă neverificate în peer review susțin că virusul își pierde infecțiozitatea după nouă zile de simptome, dar și că adulții și copiii simptomatici au încărcături virale similare.
  5. Linia evolutivă care a dus la SARS-CoV-2 s-ar fi dezvoltat timp de decenii în lilieci, fără să fie descoperită.

Probleme cardiace în pacienții recuperați de COVID

Un studiu realizat de cercetători germani, publicat în JAMA Cardiology,„Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) and the Heart—Is Heart Failure the Next Chapter?”, jamanetwork.com oferă motive de îngrijorare privind potențialele efecte pe termen lung ale îmbolnăvirii cu COVID-19. Cercetări pe 100 de pacienți diagnosticați cu COVID-19, cu vârstele cuprinse între 45 și 53 de ani, arată că 78 dintre aceștia au prezentat inflamări în zona cardiacă, iar 71 au avut semne de deteriorare ale mușchiului inimii. Dintre aceștia, două treimi s-au recuperat acasă, iar o treime au fost spitalizați; evaluările au avut loc, în medie, la 71 de zile după primirea diagnosticului de COVID-19.

Studiul mai susține că persoanele care au avut COVID-19 au prezentat o capacitate mai slabă de pompare a sângelui și alți factori de risc pentru bolilor cardiace. Autorii materialului spun că rezultatele studiului nu pot fi generalizate, dar că acesta aduce dovezi pentru ipoteza conform căreia coronavirusul ar provoca probleme cardiace. Bazându-se pe observațiile făcute pe alte boli virale care afectează inima, cercetătorii germani avertizează că ar putea exista consecințe grave pe termen lung pentru pacienți, însă sunt necesare studii adiționale și observații pe termen lung pentru a ști sigur.

Alți producători încep testele de vaccin pe scară largă

Moderna și Pfizer/BioNTech au început săptămâna aceasta faza a treia a testelor „Moderna, Pfizer start decisive COVID-19 vaccine trials, eye year-end launches”, reuters.com pentru propriile vaccinuri anti-COVID-19, ambele cu circa 30.000 de voluntari. Cele două vaccinuri folosesc tehnica mRNA (ARN modificat). În cazul unor rezultate pozitive, procesul de aprobare de către autoritățile medicale ar putea începe către sfârșitul anului, Pfizer anunțând că ar putea începe licențierea în octombrie. AstraZeneca și companiile chineze Sinovac și Sinopharm au și ele în derulare teste la scară largă.

CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?

În același timp, Johson&Johnson a început primele teste pe oameni pentru propriul vaccin, după ce a obținut rezultate promițătoare în studiile efectuate pe primate.„Johnson & Johnson starts human study of COVID-19 vaccine after promising monkey data”, reuters.com Testele vor include mai mult de 1.000 de voluntari sănătoși din Statele Unite și Belgia. Studiul pe animale a arătat că vaccinul, care stimulează sistemul imunitar cu ajutorul unui adenovirus asociat răcelilor comune, ar putea fi destul de eficient pentru a oferi protecție într-o singură doză, în condițiile în care majoritatea celorlalte eforturi se bazează pe scheme de vaccinare cu două doze. J&J susține că va decide în urma testelor pe oameni dacă va continua pe varianta unei singure doze. În cazul unor rezultate pozitive, faza a treia a testelor ar urma să înceapă în septembrie.

Cine va avea responsabilitatea pentru vaccin?

Odată ce tot mai multe vaccinuri anti-COVID intră în fazele finale de testare, iar negocierile pentru contractele de distribuire se întețesc, apare o problemă generată de rapiditatea dezvoltării acestora: cine va suporta responsabilitatea dacă vor exista cazuri de efecte secundare grave? Un oficial AstraZeneca a declarat pentru Reuters că „majoritatea statelor” cu care compania a semnat contracte au fost de acord să o scutească de responsabilitatea legală„AstraZeneca to be exempt from coronavirus vaccine liability claims in most countries”, reuters.com de a plăti daune în astfel de cazuri. Acesta a declarat că gigantul farmaceutic nu poate suporta riscurile, de exemplu, în cazul în care vaccinul ar produce efecte secundare la câțiva ani după vaccinare, deoarece ritmul accelerat al testelor exclude observațiile pe termen lung. În aceste condiții, responsabilitatea legală ar pica pe autoritățile medicale ale fiecărui stat în parte.

Totuși, soluția nu pare a fi una acceptată universal. Oficiali UE au declarat tot pentru Reuters că problema responsabilității legale este unul din „punctele dificile” ale negocierilor pe care blocul comunitar le poartă pentru a încheia contracte cu Pfizer, Sanofi și Johnson&Johnson. Spre deosebire de UE, Statele Unite au o lege specială care oferă protecție companiilor în cazuri de crize medicale.

UE începe analiza dexametazonei

Agenția Europeană pentru Medicamente va începe o analiză proprie„EMA initiates review of dexamethasone for treating COVID-19”, europeanpharmaceuticalreview.com a rezultatelor testului RECOVERY privind dexametazona, care au arătat că steroidul poate reduce mortalitatea în rândul bolnavilor de COVID-19 ventilați mecanic sau care au nevoie de oxigen adițional. Instituția susține că vrea să ofere o opinie științifică privind folosirea substanței la adulți, ca să poată poate fi luată în considerare de statele membre UE. Deocamdată, blocul european a autorizat folosirea remdesivirului pentru tratamente anti-COVID-19, iar statele-membre pot da autorizații temporare pentru folosirea off-label a unui medicament.

Tocilizumabul nu ajută cazurile grave

Gigantul farmaceutic Roche a anunțat pe 29 iulie„Roche provides an update on the phase III COVACTA trial of Actemra/RoActemra in hospitalised patients with severe COVID-19 associated pneumonia”, roche.com că testele cu tocilizumab (Actemra/RoActemra) nu au reușit să îmbunătățească starea clinică a pacienților de COVID-19 cu pneumonie, în cadrul fazei a treia a studiului COVACTA. Substanța nu a redus nici rata de mortalitate a pacienților după patru săptămâni. În schimb, pacienții tratați cu tocilizumab au avut perioade de spitalizare mai scurte în medie cu opt zile decât cei din grupurile comparative tratate cu placebo și nu au fost identificate efecte adverse noi. Roche a anunțat că va continua studiul, cel mai probabil urmând să verifice efectele medicamentului în combinație cu un alt antiviral.

Adulții și copiii simptomatici au încărcături virale similare

Un studiu aflat în proces de peer review publicat pe medRxiv„SARS-CoV-2 viral load in the upper respiratory tract of children and adults with early acute COVID-19”, medrxviv.org susține că adulții și copiii dezvoltă încărcături virale similare ale virusului. Studiul a analizat testele pozitive efectuate pe 53 de copii și 352 de adulți, în primele cinci zile de la începutul simptomelor, și a descoperit puține variații între încărcăturile de SARS-CoV-2 în nas și gât. Deși copiii par mai puțini susceptibili la infectarea cu SARS-CoV-2, autorii susțin că încărcătura virală descoperită în cazurile analizate ar face, teoretic, posibilă transmiterea virusului; dar, în același timp, punctează faptul că acesta este doar unul din factorii care contribuie la infecțiozitatea patogenului.

Virusul ar putea fi transmisibil doar în primele nouă zile de simptome

Un alt meta-studiu necertificat încă în sistem de peer review sușține că SARS-CoV-2 ar putea fi transmisibil doar în primele nouă zile de simptome,„SARS-CoV-2, SARS-CoV-1 and MERS-CoV viral load dynamics, duration of viral shedding and infectiousness: a living systematic review and meta-analysis”, medxriv.org cel puțin de către pacienții simptomatici, chiar dacă virusul va rămâne detectabil pentru mai mult timp. Cercetarea agreghează date din alte 79 de studii, care arată că deși ARN-ul virusului a fost confirmat în medie timp de 17 zile în pacienți simptomatici, experimentele care au încercat să reproducă încărcături de SARS-CoV-2 infecțios au avut succes doar atunci când au folosit mostre prelevate în perioada de nouă zile de la debutul simptomelor.

Explicația este că ARN-ul în sine nu este infecțios, iar testele PCR standard pentru COVID-19 sunt destul de sensibile încât să detecteze material genetic neinfecțios. Autorii adaugă că, în majoritatea studiilor, pacienții au prezentat încărcăturile virale cele mai mari în prima săptămână, iar gradul de infecțiozitate începe să scadă după cinci zile.

Un virus cu „istorie”

La nivel evoluționar, pandemia de COVID-19 ar putea fi rezultatul unui „work in progress” care a durat decenii. Un studiu publicat în Nature Microbiology„Evolutionary origins of the SARS-CoV-2 sarbecovirus lineage responsible for the COVID-19 pandemic”, nature.com susține că linia virală care a dus la SARS-CoV-2 s-ar fi dezvoltat în lilieci în ultimii 70 de ani, fără a fi descoperită. Autorii au ajuns la această concluzie după ce au comparat, prin secvențiere genetică, SARS-CoV-2 și RaTG13, un sarbecovirus similar care a fost descoperit tot în lilieci, în 2013. Rezultatele au arătat că cele două virusuri ar fi avut un strămoș comun, din care liniile lor virale s-au segmentat acum 40-70 de ani.

Concluziile ar putea fi schimbate de descoperiri ulterioare, deoarece echipa de cercetători au avut la dispoziție doar 68 de secvențe genetice ale sarbecovirusului, insuficiente pentru o concluzie definitivă, iar coronavirusurile sunt cunoscute pentru faptul că „împrumută” material genetic din multe surse în perioade scurte de timp.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #33: fostele răceli ne-ar putea ajuta în lupta cu COVID-19

De Mihai Ghiduc 08/08/2020
Cercetătorii confirmă încă o dată că asimptomatici sunt la fel de infecțioși ca bolnavii, celulele T obținute în urma răcelilor obișnuite ar putea ajuta sistemul imun, problemele supraviețuitorilor sunt și de natură psihică
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #31: cum s-a răspândit COVID-19 în România

De Mihai Ghiduc 24/07/2020
Italia a fost sursa principală de bolnavi pentru România, redeschiderea școlilor e pusă sub semnul întrebării, inteferon beta are efecte benefice, iar clorochina nu previne boala.
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

Poți să faci COVID-19 de două ori?

De Mihai Ghiduc 20/07/2020
În timp ce specialiștii încă nu au stabilit cât timp ține imunitatea la COVID-19, apar tot mai multe cazuri de posibile reinfectări
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #30: Cursa testelor pentru acasă

De Ionuț Preda 18/07/2020
Beneficiile dexametazonei sunt reconfirmate, vaccinul dezvoltat de Moderna are prime rezultate încurajatoare, se intensifică cursa pentru teste eficiente și mai ușor de folosit și aflăm că infecțiile precedente cu alte coronavirusuri ar putea provoca o imunitate anti-COVID-19 de lungă durată.