Coronavirus Science Report #34: Jocul periculos al Rusiei cu vaccinul14 min read
Experții medicali critică Rusia pentru că a certificat un vaccin netestat, avem mai multe dovezi despre răspândirea COVID-19 prin aer și vaping-ul este asociat cu riscuri crescute de infectare la tineri.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Anunțul Rusiei că a certificat primul vaccin anti-COVID-19 este considerat periculos și neetic de către experții medicali, deoarece vaccinul a sărit peste fazele tipice de testare, iar testele care au avut loc nu pot fi verificate independent.
- O echipă de cercetători din Florida susține că a reușit să izoleze materiale virale de SARS-CoV-2 din aerosoli suspendați, ridicând și mai multe întrebări despre posibila transmitere a virusului prin aer.
- Niclosamidul, un medicament antiparazitar, va fi testat pentru prima dată pe oameni după ce compania care îl propune susține că a avut rezultate bune în testele pe animale.
- Vapingul a fost asociat cu un risc de 5-7 ori mai mare de îmbolnăvire cu COVID-19, într-un studiu efectuat în Statele Unite.
- Un prim studiu românesc depre hidroxiclorochină nu a găsit vreun beneficiu în folosirea substanței ca tratament pentru COVID-19.
- Trei cazuri din Italia indică o posibilă corelare între infecția cu SARS-CoV-2 și dezvoltarea ulterioară a miasteniei gravis, o boală neuromusculară ce slăbește semnificativ mușchii faciali.
PR-ul Rusiei cu propriul vaccin ar putea fi periculos
Anunțul președintelui rus Vladimir Putin despre „Coronavirus: Putin says vaccine has been approved for use”, bbc.com a făcut înconjurul lumii săptămâna asta, dar situația e mai mult mai complicată decât ar vrea s-o descrie autoritățile de la Kremlin. Deși s-a anunțat că vaccinul Sputnik-V a primit toate aprobările necesare pentru a fi folosit, în fapt acesta de-abia începe un test de faza a treia, iar datele exacte despre eficiența sau siguranța lui lipsesc.
Asta pentru că producătorul, Institutul Gamaleya din Moscova, a efectuat teste pe doar „Russia’s Fast-Track Coronavirus Vaccine Draws Outrage over Safety”, scientificamerican.com și nu a publicat rezultatele. Eficiența acestuia este abordată doar în certificatul rusesc de înregistrare, în care se specifică că ar fi provocat un răspuns imunitar puternic, cu efecte secundare similare altor candidați în primele faze: febră, dureri de cap și iritări ale pielii în zona aplicării.
În aceeași zi cu anunțul președintelui rus, Gamaleya a anunțat că Institutul a debutat în aceeași un site cu informații legate de vaccin, sputnikvaccine.com cu 2.000 de voluntari din Rusia, Brazilia, Mexic, Arabia Saudită și Emiratele Arabe. Adițional, acesta ar urma să fie oferit în primă fază personalului medical și didactic din Rusia, concomitent cu testele de faza a treia, urmând a fi disponibil publicului larg începând cu ianuarie 2021. Decizia a fost „Russia’s fast-track coronavirus vaccine draws outrage over safety”, nature.com de experții medicali; pe lângă faptul că toate testele din faza a treia pentru vaccinurie actuale se bazează pe zeci de mii de voluntari, este extrem de periculos și neetic să consideri că un vaccin testat pe câțiva zeci de oameni, cu rezultate care nu au fost analizate în sistem de peer-review, funcționează sau este sigur pentru majoritatea segmentelor populației.
CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?
Coronavirusul poate rezista în aer
Un studiu care încă nu a fost certificat în proces de peer review, publicat în jurnalul „Viable SARS-CoV-2 in the air of a hospital room with COVID-19 patients”, medrxiv.com susține că a găsit dovezi că particulele SARS-CoV-2 pot rezista suspendate în aer. Echipa de cercetători de la Universitatea din Florida a reușit să izoleze elemente vii ale virusului din aerosoli prelevați dintr-o cameră de spital cu pacienți recent internați pentru COVID-19, la distanțe între 2 și 4,8 metri de aceștia.
Secvența genetică virusului recuperat din aerosoli a fost identică cu cea a mostrelor prelevate din teste, iar pacienții nu au fost expuși vreunor proceduri medicale care să genereze constant aerosoli. Nu se știe dacă cantitatea de material viral prelevat ar fi, însă, suficientă pentru a infecta o persoană, nici dacă aceasta poate fi considerată reprezentativă, având în vedere că unitatea de spital era bine ventilată, echipată cu filtre și instrumente de radiație UV pentru sterilizare.
Un medicament antiparazitar testat ca posibil tratament
Compania sud-coreeană Daewoong Pharma „South Korea’s Daewoong Pharma gets India nod to test anti-parasite drug for COVID-19”, reuters.com că a primit o aprobare de la autoritățile sanitare indiene pentru a teste niclosamidul, un medicament antiparazitar, pe 30 de voluntari sănătoși din țară, în faza I a testelor. Daewoong susține că niclosamidul ar fi reușit să „elimine complet” cantitatea virală din plămânii animalelor în timpul testelor preclinice. În cazul în care va fi considerat sigur pe oameni, vor urma fazele a II-a și a III-a a testelor, tot în India, pe pacienți cu forme ușoare și severe de COVID-19.
Vapingul poate crește riscul de infectare pentru tineri
Un studiu publicat în „Association Between Youth Smoking, Electronic Cigarette Use, and Coronavirus Disease 2019”, sciencedirect.com susține că utilizarea țigărilor electronice ar putea crește riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul adolescenților și tinerilor. Autorii au organizat un studiu reprezentativ pentru Statele Unite cu 4.351 de participanți cu vârste între 13 și 24 de ani și au observat că persoanele care au folosit țigări electronice au avut un risc de cinci ori mai ridicat de a fi depistate cu COVID-19. Riscul a crecut până la de șapte ori pentru cei care foloseau și produse de tutun clasice. Studiu arată doar o asociere și cercetătorii nu știu exact cauza riscului crescut, dar bănuiesc că acesta ar putea fi influențat de deterioarea plămânilor și efectele imunitare adverse provocate de aceste produse, precum și de faptul că fumatul implică apropierea mâinilor de față.
Primul studiu românesc despre hidroxiclorochină
„Treatment with hydroxichoroquinee in patients with COVID-19. Experience of a neurology department”, revistafarmacia.ro a publicat un prim studiu românesc despre hidroxiclorochină, realizat de patru cercetători de la spitale din București și UMF Carol Davila. Studiul a fost efectuat pe un grup de 32 de pacienți, din care 18 au fost tratați cu hidroxiclorochină, și nu a găsit vreun efect semnificativ privind reducerea ratei de mortalitate sau a duratei de spitalizare. Pacienții cărora li s-a administrat substanța chiar au avut o perioadă de spitalizare mai lungă cu aproape două zile decât cei care au primit tratament standard. Studiul e în nota cercetărilor globale despre controversatul medicament, care nu i-au găsit până acum un efect benefic în tratarea persoanelor cu forme mai grave de SARS-CoV-2.
COVID-19 ar putea provoacă o boală neuromusculară pe termen lung
O scrisoare publicată în „Myasthenia Gravis Associated With SARS-CoV-2 Infection”, acpjournals.org a descris cazurile a trei bolnavi de COVID-19 din Italia care au dezvoltat la scurt timp după cazuri de miastenia gravis, o boală care deteriorează mușchii faciali și poate provoca dificultăți de vedere, vorbire și mers. Cei trei pacienți, cu vârste cuprinse între 64 și 71 de ani, nu aveau vreun istoric de boli neurologice sau autoimune, da simptomele miasteniei au apărut în prima săptămână după debutul celor specifice pentru COVID-19. Autorii susțin că această perioadă este similară cu momentul debutului altor maladii neurologice care survin în urma unor infecții. Având în vedere că miastenia gravis este provocată de anticorpi care atacă conexiuni ale nervilor, cercetătorii avansează teoria că anticorpii provocați de infecția cu SARS-CoV-2 ar reacționa cu receptorii AChR din aceste conexiuni.