John Phillips/Getty Images

Coronavirus Science Report #37: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor

De Mihai Ghiduc 04.09.2020

În timp ce steroizii devin tratamentul standard pentru cazurile grave, un supliment alimentar, quercetina, ne este vândut drept soluție doar pe baza unor studii preliminare

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. După rezultatele studiului Recovery, o nouă analiză arată că steroizii sunt utili în cazurile severe și critice de COVID-19, fără a fi însă un tratament-minune;
  2. O substanță care inhibă virusul in vitro, quercetina, ar trebui cercetată pentru a vedea dacă funcționează și pe oameni înainte de a fi vândută ca soluție;
  3. Încă o dovadă că virusul se răspândește la distanțe mari în spațiile închise e adusă de un studiu făcut pe călătorii dintr-un autobuz chinezesc;
  4. După patru luni de la depistarea bolii, nivelul anticorpilor a rămas ridicat la peste 90% dintre foștii bolnavi; 
  5. Vaccinul rusesc a creat răspuns imun în fazele inițiale ale cercetărilor, dar nu a fost comparat cu un placebo.

Steroizii devin tratamentul standard pentru cazurile grave

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat sugestiile de tratament, recomandând corticosteroizi„Corticosteroids for COVID-19”, who.int (PDF) ca dexametazona, metilprednisolonul și hidrocortizonul pentru cazurile severe și critice de COVID-19. Experții OMS recomandă ca tratamentul, administrat oral sau intravenos, să dureze 7-10 zile. În schimb, terapia cu steroizi nu este recomandată pentru cazurile mai ușoare.

Recomandarea a fost făcută după publicării în JAMA a unei analize„Association Between Systemic Corticosteroids and Mortality Among Critically Ill Patients With COVID-19”, jamanetwork.com a șapte studii, care au implicat 1.700 de pacienți. Cei care au urmat tratamentul au o șansă mai mare de a supraviețui decât cei care n-au fost tratați cu corticosteroizi, spune analiza. 

Chiar și așa, mortalitatea rămâne ridicată și tratamentul cu corticosteroizi trebuie privit doar ca un ajutor care dă organismului o șansă în plus să lupte cu virusul și nu ca o soluție. În România, corticosteroizii au fost introduși în schema de tratament pentru COVID-19 după ce au fost descoperite efectele pozitive ale dexametazonei în cadrul studiului britanic Discovery.

Quercetina blochează reproducerea SARS-CoV-2 in vitro

În încercarea de a identifica substanțe care ar putea inhiba replicarea coronavirusului, cercetătorii au încercat să determine posibile căi de atac asupra acestuia. Una dintre acestea este proteaza 3CLpro, o enzimă care descompune peptidele la nivel de animinoacizi esențială în reproducere virusului. Conform unui studiu publicat în International Journal of Biological Macromolecules,„Structural stability of SARS-CoV-2 3CLpro and identification of quercetin as an inhibitor by experimental screening”, sciencedirect.com după analiza a 150 de substanțe s-a identificat un potențial inhibitor al proteazei, quercetina, un flavonoid care se găsește în diverse plante și care se vinde ca supliment alimentar.

Momentan efectul a fost demonstrat doar in vitro și în simulări computerizate, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a se vedea dacă substanța ar putea avea vreun efect benefic pe oameni. O problemă majoră este că se știe deja că, după ingerare, quercetina este metabolizată rapid și extensiv,„The metabolism and analysis of isoflavones and other dietary polyphenols in foods and biological systems”, ncbi.nlm.nih.gov ceea ce face improbabilă reproducerea în corp aefectelor descoperite in vitro. De asemenea, luată în exces – din suplimente alimentare –, substanța este eliminată rapid din corp, cantitatea totală înjumătățindu-se la una-două ore, ceea ar putea limita potențialul quercetinei ca tratament pentru COVID-19.

Încă o dovadă că virusul persistă mai multă vreme în aer

Un studiu publicat în Jama Internal Medicine„Community Outbreak Investigation of SARS-CoV-2 Transmission Among Bus Riders in Eastern China”, jamanetwork.com vine cu noi detalii despre felul în care se răspândește virusul și mai pune o nouă cărămidă la opinia că coronavirusul se transmite prin aer, în spațiile închise, nu doar prin picături. Dintre pasagerii unui autobuz din provincia chineză Hubei în care era o purtătoare de SARS-CoV-2, 23 de persoane s-au îmbolnăvit ulterior, chiar și dacă au stat la șapte scaune distanță de pacientul-zero. Se pare că cei care au stat lângă geamuri ce puteau fi deschise sau lângă uși au fost mai protejați, probabil pentru că acolo aerul circula altfel. Autobuzul avea un sistem de recirculare a aerului care a contribuit la răspândirea virusului.

Nivelul anticorpilor rămâne ridicat după patru luni

Nivelul de anticorpi crește în primele două luni de la depistarea virusului și rămâne apoi constant pentru alte două luni la marea majoritate a persoanelor cercetate, spune un studiu publicat în The New England Journal of Medicine. „Humoral Immune Response to SARS-CoV-2 in Iceland”,  nejm.org Studiul a fost făcut în Islanda. Din 1.797 de persoane care s-au vindecat de COVID-19, 1.215 au fost testate și 1.107 (91,1%) aveau anticorpi. Autorii au observat o scădere a nivelului de anticorpi dezvoltați inițial de organism, dar și faptul că aceștia sunt înlocuiți de un al doilea val de anticorpi, mai persistent. Aceasta este o veste bună pentru viitoarele vaccinuri, pentru că este posibil ca protecția împotriva coronavirusului să fie de lungă durată.

Pe de altă parte, studiu arată și că procentul islandezilor care au anticorpi nu este suficient de mare pentru a împiedica un eventual al doilea val al infecțiilor.

Detalii despre vaccinul rusesc

Conform unui studiu publicat în The Lancet,“Safety and immunogenicity of an rAd26 and rAd5 vector-based heterologous prime-boost COVID-19 vaccine in two formulations: two open, non-randomised phase 1/2 studies from Russi”, thelancet.com vaccinul Sputnik-V creat de ruși a trecut pragurile legate de siguranță și a produs un răspuns imun în cei pe care a fost testat. Cercetatorii spun că toată lumea a primit vaccinul, nu a existat un grup de control cu placebo, ceea ce ar fi o limitare a studiului.

Trebuie notat și că faptul că dacă se dezvoltă un răspun imun, în condițiile în care vaccinul rusesc este bazat pe doi adenoviruși comuni, nu înseamnă neapărat că virusul protejează împotriva COVID-19, lucru pe care îi spun și autorii studiului. Însă, după aprobarea anticipată a vaccinului de către autoritățile rusești, detaliile publicate în The Lancet sunt primele informații publice despre Sputnik-V care arată că ar exista totuși potențialul de a deveni un produs viabil.

Ediția anterioară: Coronavirus Science Report #36: Sunt primele reinfectări confirmate excepția sau regula?


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #59: Voluntari sănătoși, infectați pentru a testa tratamente și vaccinuri

De Ionuț Preda 19/02/2021
Voluntari sănătoși vor fi infectați în mod deliberat într-un studiu britanic. Vaccinul Johnson & Johnson este al patrulea înscris în procedura de autorizare de urgență în UE.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #58: Tinerii răspândesc virusul; SARS-CoV-2 nu provine din laborator, spune OMS.

De Mihai Ghiduc 12/02/2021
70% dintre cazurile de COVID-19 sunt provocate de persoane între 20 și 49 de ani. Tulpina britanică B.1.1.7 e depistată tot mai des în România.
CORONAVIRUS|STUDIU

Cum urcăm în avion pentru a scădea riscul de COVID-19? Soluția unor cercetători români

De Andrada Fiscutean 11/02/2021
Îmbarcarea e una dintre cele mai riscante etape ale călătoriei cu avionul, pentru că adesea călătorii stau îngrămădiți.
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință

De Mihai Ghiduc 10/02/2021
În codul genetic al SARS-CoV-2, la nivelul 484, un aminoacid a luat locul altuia: lizina a înlocuit acidul glutamic. Această mutație ar putea face sfârșitul pandemiei mai complicat.