Coronavirus Science Report #44: FDA aprobă remdesivir pentru COVID-19

De Mihai Ghiduc 23.10.2020

Avem un prim medicament dedicat COVID-19, deși datele despre eficiența sa sunt încă neclare, dar și informații noi despre felul în care coronavirusul acționează asupra celulelor umane.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Agenția Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat remdesivir (Veklury) drept primul medicament dedicat înpotriva COVID-19;
  2. Virusul SARS-CoV-2 este ajutat de o proteină numită neuropilin-1, prezentă în căile respiratorii, vasele de sânge și neouroni să le infecteze mai ușor;
  3. Bucăți din ARN-ul virusului blochează răspunsul imunitar al celulelor;
  4. Un voluntar care testa vaccinul AstraZeneca a murit în Brazilia, dar studiul nu a fost oprit;
  5. Femeile între 50 și 60 de ani au cel mai mare risc de a simptome de COVID-19 pentru mai mult de o lună. 

Remdesivir primește aprobarea finală, în ciuda studiilor neconcludente

Deși studiul Solidarity făcut de Organizația Mondială a Sănătății nu a găsit vreo dovadă„Covid-19: Remdesivir has little or no impact on survival, WHO trial shows”, bmj.com că remdesivir reduce mortalitatea, și nici nu influențează nevoia de oxigen suplimentar sau durata spitalizării, Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat utilizarea Veklury,„FDA Approves First Treatment for COVID-19”, fda.gov denumirea comercială a remdesivirului produs de Gilead, pentru utilizarea pe pacienți cu COVID-19 care au peste 12 ani și 40 de kilograme și care necesită spitalizare. 

Aprobarea se bazează pe trei studii clinice cu control placebo. Cel făcut de Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID),„Adaptive COVID-19 Treatment Trial (ACTT)”, clinicaltrials.gov pe 1.062 de pacienți, arată o recuperare mai rapidă a celor tratați cu remdesivir (10 zile, față de 15). Un al doilea studiu,„Study to Evaluate the Safety and Antiviral Activity of Remdesivir (GS-5734™) in Participants With Moderate Coronavirus Disease (COVID-19) Compared to Standard of Care Treatment”, clinicaltrials.gov pe 393 de pacienți, spune că pacienții care au primit timp de 5 zile remdesivir aveau o evoluție semnificativ mai bună a bolii în a 11-a zi. Cel din urmă studiu,„Study to Evaluate the Safety and Antiviral Activity of Remdesivir (GS-5734™) in Participants With Severe Coronavirus Disease (COVID-19)”, clinicaltrials.gov pe 397 de pacienți, arată o îmbunătățire semnificativă în ziua a 14-a de la începerea tratamentului atât pentru cei care au primit remdesivir timp de 5 zile, cât și pentru cei cu scheme de tratament de 10 zile.

În schimb, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) așteaptă publicarea rezultatelor finale ale studiului Solidarity„EU medicine regulator seeks full results of WHO’s remdesivir trial”, ft.com înainte de a da undă verde medicamentului. Momentan, acesta are doar aprobare pentru utilizarea de urgență în spațiul comunitar.   

Încă învățăm lucruri despre coronavirus

O proteină din unele celule crește infecțiozitatea virusului

Două studii publicate în Science„Neuropilin-1 facilitates SARS-CoV-2 cell entry and infectivity”, sciencemag.org și „Neuropilin-1 is a host factor for SARS-CoV-2 infection”, sciencemag.org arată că o proteină numită neuropilin-1 (NRP1) poate facilita intrarea virusului SARS-CoV-2 într-o celulă, crescându-i infecțiozitatea. 

În continuare, receptorul ACE2 rămâne principala metodă prin care coronavirusul infectează un organism, însă faptul că este folosită și această proteină, care este extrem de întâlnită celulele din tractul respirator, vasele de sânge și în neuroni, complică și mai mult ceea ce știm despre boală. Cercetătorii spun că, prin intermediul NRP1, virusul poate intra mai ușor într-o celulă, pentru a se lipi apoi de receptorul ACE2 și a-și începe multiplicarea. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea de noi medicamente antivirale care să blocheze neuropilina-1.

Virusul suprimă răspunsul imun al celulelor

Un studiu publicat în Cell„SARS-CoV-2 disrupts splicing, translation, and protein trafficking to suppress host defenses”, cell.com arată că mai multe bucăți de ARN ale virusului se leagă de partea din ARN-ul uman care se ocupă de un răspuns imunitar ce produce interferon tip 1, împiedicând astfel celulele să se apere. Coronavirusul reduce masiv matisarea (numită și splicing) ARN-ului premesager în gene, cel care ar trebui să se transforme în ARNm și să fie folosit, în ribozomi, la producerea de proteine.

Un voluntar din studiul pentru vaccinul AstraZeneca a murit

Săptămâna aceasta, a fost anunțat că un voluntar care testa vaccinul AstraZeneca în Brazilia a murit,„Covid-19 vaccine volunteer in Brazil’s AstraZeneca trial dies”, cnn.com fără să ni se spună care a fost cauza decesului. Testul clinic, aflat în faza a III-a, cea mai importantă și ultima dinaintea unei posibile aprobări, n-a fost însă oprit. Persoana în cauză nu primise o doză activă a virusului, ci un placebo, ceea ce înseamnă că moartea nu putea fi provocată de vaccin. Conform regulilor studiilor clinice, producătorii sunt obligați să raporteze îmbolnăvirile sau decesele care au loc în timpul testelor, indiferent de cauză (chiar și dacă ar fi vorba, de exemplu, de un accident rutier).

Femeile între 50 și 60 de ani au un risc crescut de a avea o boală prelungită

Conform unui studiu britanici publicat în format pre-print„Attributes and predictors of Long-COVID: analysis of COVID cases and their symptoms collected by the Covid Symptoms Study App”, medrxiv.org care a analizat 4.182 de cazuri de COVID-19, dintre care 189 au avut simptome ce au durat peste 28 de zile și 95 peste 12 săptămâni, riscul ca boala să dureze peste termenul mediu crește cu vârsta și dacă pacientul prezintă cinci sau mai multe simptome în prima săptămână de boală. 

Conform studiului, femeile peste 40 de ani au de două ori mai multe șanse să aibă simptome mai mult de o lună decât bărbații, dar doar până în jurul vârstei de 60 de ani, când procentele devin similare. Pentru femeile de peste 50 de ani, cei doi factori de risc, vârsta înaintată și numărul mare de simptome, par a se combina, ceea ce face ca această categorie să fie cea mai afectată.

Studiul mai arată și că 22% dintre persoanele peste 70 de ani au suferit o lună sau mai mult, față de doar 10% în grupa de vârstă 18-49 de ani. 

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report#43: Mega-studiul OMS contrazice datele despre eficiența remdesivirului



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|OVERVIEW

(Aproape) Totul despre vaccinul anti-COVID-19

De Mindcraft Stories 01/03/2021
Niciodată în istorie o boală nouă n-a căpătat un vaccin în mai puțin de un an de la apariția ei. Iată tot ce trebuie să știi despre vaccinurile împotriva coronavirusului.
CORONAVIRUS

Vaccinul oral de la Vaxart: Rezultate confuze, investigație, picaj pe bursă 

De Andrada Fiscutean 01/03/2021
O companie din San Francisco, având ca CEO un român, încearcă să creeze un vaccin anti-COVID-19  sub formă de pastilă. Primele rezultate sunt însă ambigue.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

COVID de lungă durată: ce știm despre efectele pe termen lung ale bolii?

De Ionuț Preda 26/02/2021
Există multe necunoscute despre problemele medicale care persistă timp de luni după îmbolnăvirea cu COVID-19, dar încep să apară date mai clare despre ele.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #60: Vaccinul Pfizer previne infecțiile asimptomatice și poate fi ținut la frigider

De Mihai Ghiduc 26/02/2021
Condițiile de transport se relaxează, o veste bună pentru accelerarea vaccinării. Însă AstraZeneca ar putea să nu vină în cantități suficiente, iar Johnson & Johnson ar putea apărea abia în mai.