Coronavirus Science Report #46: Virusul a sărit de la om la nurci. E o mutație periculoasă?

Încă nu știm dacă noua variantă a coronavirusului provenită de la nurci este semnificativ diferită de cele anterioare, însă autoritățile daneze iau măsuri preventive pentru a opri răspândirea acesteia

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. O mutație nouă a coronavirusului, care provine de la nurci, a fost depistată în Danemarca. Specialiștii încearcă să afle dacă aceasta afectează modul în care virusul interacționează cu corpul uman și ce efecte are asupra tratamentului și vaccinurilor;
2. Un spray care poate opri infecția timp de 24 de ore a fost testat pe dihori și funcționează;
3. Aspirina e cercetată ca potențial tratament împotriva coronavirusului;
4. Copii produc mai puține feluri de anticorpi, ceea ce ar putea explica de ce nu prea se îmbolnăvesc.

Ce se întâmplă cu nurcile?

Săptămâna aceasta, declarații unui virusolog danez, Kåre Mølbak, au stârnit panică. Virusul SARS-CoV-2 a sărit de la oameni la nurci și este posibil ca acesta să revină la oameni într-o formă suficient de diferită ca să facă vaccinul inutil, au susținut mai mulți specialiști în declarații pentru presa daneză.„Danish Covid-19 mink variant could spark new pandemic, scientists warn”, theguardian.com Până acum, 214 persoane au fost infectate cu noua versiune, spun autoritățile daneze, care își propun închiderea nordului țării și uciderea a circa 17 milioane de animale.„COVID-19: All mink in Denmark must be culled”, en.mfvm.dk 

Nu este prima dată când virusul ajunge la nurci, ferme din Olanda raportând o situație similară în aprilie.„Coronavirus rips through Dutch mink farms, triggering culls to prevent human infections”, sciencemag.org Cazuri au mai fost depistate și în SUA, Spania sau Suedia. Faptul că virusul poate sări de la oameni la animale și înapoi este, de altfel, știut de mult. De fapt, cea mai credibilă ipoteză pentru felul în care a început pandemia rămâne în continuare că a trecut de la lilieci la alte animale și apoi la la oameni, pangolinul fiind suspectul principal. 

Momentan, nu există vreo dovadă că această variantă a virusului ar modifica felul în care se transmite virusul, severitatea infecției sau modul în care evoluează boala. De altfel, de la începutul pandemiei, mutațiile înregistrate au fost minore și fără efecte semnificative, fiind mai degrabă utile pentru a putea urmări felul în care s-a răspândit virusul în lume.

Organizația Mondială a Sănătății„SARS-CoV-2 mink-associated variant strain – Denmark”, who.int spune însă că noua variantă a virusului prezintă o combinație de mutații nemaiîntâlnită și că studii preliminare, însă făcute pe foarte puține cazuri, ar arăta o scădere moderată a sensibilității virusului la anticorpi. Este destul de clar că este nevoie de studii suplimentare pentru a vedea dacă această variantă influențează în vreun fel tratamentul, evoluția pandemiei și potențialele vaccinuri, dar momentan majoritatea specialiștilor spun că nu trebuie să ne îngrijorăm.

Un spray care ar putea oferi protecție împotriva virusului

Cercetători de la Universitatea Columbia au publicat un studiu, în format pre-print,„Intranasal fusion inhibitory lipopeptide prevents direct contact SARS-CoV-2 transmission in ferrets”, biorxiv.org în care spun că au dezvoltat un spray nazal care poate preveni infecția cu coronavirus. Testat pe dihori, acesta a prevenit timp de 24 de ore infecția, în condițiile în care aceștia au fost ținuți alături de dihori care aveau deja virusul. 

Spray-ul conține o lipopeptidă, o proteină asemănătoare colesterolului care se potrivește perfect cu un aminoacid din proteina S a coronavirusului. Când virusul încearcă să pătrundă într-o celulă, trebuie să-și expună acest aminoacid, ca și cum ar desface un fermoar, iar lipopeptida din spray se atașează de el, împiedicând virusul să se atașeze de celulă. Cercetătorii spun că au testat spray-ul pe mai multe variante ale virusului și că acel aminoacid provine dintr-o secțiune a proteinei S care nu se modifică ușor.

Vor trebui făcute studii suplimentare, însă, dacă se va dovedi că spray-ul funcționează și la oameni, asta înseamnă că ar fi, practic, un soi de vaccin temporar, care protejează măcar 24 de ore. Un mare avantaj este și că respectiva lipoproteină poate fi ușor de produs și că nu necesită păstrarea la frigider, prezentându-se ca o pudră albă.

Aspirina e cercetată ca posibil tratament anti-COVID-19

Britanicii care organizeză studiul Recovery, cel care a descoperit efectele pozitive ale dexametazonei, au anunțat vineri că vor studia efectele aspirinei„Aspirin to be investigated as a possible treatment for COVID-19 in the RECOVERY trial”, recoverytrial.net în tratarea COVID-19. Se presupune că, din moment ce mulți pacienți au un risc crescut de a dezvolta cheaguri în vasele de sânge din cauza virusului, iar aspirina poate preveni acest lucru, ar fi o idee bună să fie adăugată în schema de tratament, mai ales că e un medicament ieftin și care se găsește oriunde.

Circa 2.000 de pacienți vor primi 150 mg de aspirină pe zi, pe lângă tratamentul standard, și vor fi comparați cu alți 2.000 de pacienți care vor primi doar tratamentul standard. Va fi studiat efectul acesteia asupra mortalității la 28 de zile, dar și cel asupra duratei de spitalizare și a utilizării ventilatoarelor. Este de așteptat ca rezultatele să apară peste câteva luni.

Copiii produc mai puțini anticorpi împotriva COVID-19

Un studiu publicat în Nature Imunology„Distinct antibody responses to SARS-CoV-2 in children and adults across the COVID-19 clinical spectrum”, nature.com arată că există o diferență clară în modul în care evoluează boala la copii, față de adulți, primii dezvoltând mai puțini anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2. Cum tocmai răspunsul imunitar puternic poate fi cel care provoacă forme grave ale bolii la adulți, se crede că copiii dezvoltă un răspuns imunitar mai slab pentru că scapă mai repede de virus. Descoperirea poate explica și de ce copiii nu prea arată simptome și de ce sunt mai puțin infecțioși. 

Studiul a fost făcut pe patru categorii de pacienți: 19 adulți donatori de plasmă, 13 adulți cu forme severe de COVID-19, 16 copii care au dezvoltat un sindrom inflamator din cauza virusului și 31 de copii fără simptome. S-a constatat că, dacă adulții au un răspuns imunitar puternic și crează mai multe forme de anticorpi, copii produc doar imunoglobina G (IgG), un anticorp care recunoaște proteina S a coronavirusului. 

Niciunul dintre copii nu a avut anticorpi împotriva proteinei N, care se găsește în interiorul virusului, ceea ce înseamnă că cel mai probabil coronavirusul nu s-a înmulțit suficient pentru ca corpul celor mici să reacționează și la această proteină. Asta înseamnă și că eventualele teste pentru depistarea SARS-CoV-2 nu vor fi eficiente dacă încearcă să folosească anticorpii împotriva acestei proteine ca indicator al prezenței virusului.

CITEȘTE EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #45: Noi semne că anticorpii dispar după câteva luni