Foto: Eugene Mymrin/Getty Images

Coronavirus Science Report #74: Variantele virusului au fost redenumite cu litere grecești13 min read

De Adriana Moscu 04.06.2021

OMS a introdus un sistem de denumire mai simplu și mai etic pentru noile tulpini SARS-CoV-2. Din această lună, și copiii între 12 și 15 ani se pot vaccina în România cu serul Pfizer. 

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dat nume noi variantelor de SARS-CoV-2. Celor detectate pentru prima dată în ţări precum Marea Britanie, Africa de Sud și India li s-au atribuit litere din alfabetul grecesc;
  2. Tot OMS a dat undă verde utilizării în regim de urgenţă a vaccinului chinezesc anti-COVID-19 produs de Sinovac în cadrul programului Covax. Organizația spune că vaccinul respectă standardele internaționale de siguranță, eficacitate și fabricație;
  3. Din 2 iunie, copiii din România între 12-15 ani pot fi imunizați anti-COVID-19. Până acum, aproape 4.000 de copii din această categorie de vârstă au primit vaccinul Pfizer;
  4. Mai multe medicamente aprobate deja sau aflate în faze experimentale – 90 la număr – ar putea avea efect împotriva SARS-CoV-2, arată un nou studiu;
  5. Celulele roșii tinere se înmulțesc necontrolat în organism, pe măsură ce boala COVID-19 devine tot mai severă. Problema este că aceste celule nu transportă oxigenul, așa cum o fac cele mature. Așa apare insuficiența respiratorie, arată un studiu. 

Litere grecești pentru tulpinile SARS-CoV-2

Organizația Mondială a Sănătății a decis să redenumească tulpinile virusului SARS-CoV-2, pentru care erau folosite combinații de numere și litere, Ca B.1.1.7, pentru a evita ca acestea să fie numite după țara în care au fost descoperite prima dată. Varianta descoperită în Marea Britanie este reetichetată drept Alpha, cea din Africa de Sud se numește acum Beta, cea din Brazilia – Gamma, iar cea din India – Delta, se arată într-un anunț de pe pagina oficială a Organizației Mondiale a Sănătății.„WHO announces simple, easy-to-say labels for SARS-CoV-2 Variants of Interest and Concern”, who.int 

India a fost prima care și-a exprimat nemulțumirea cu privire la denumirea tulpinilor după țările în care au fost identificate pentru prima oară. „Nicio ţară nu trebuie stigmatizată pentru detectarea şi raportarea de variante”, a scris Maria Van Kerkhove, director al OMS, pe Twitter. 

Aceste litere greceşti nu vor înlocui denumirile ştiinţifice. Dacă, în viitor, vor fi identificate oficial mai mult de 24 de variante, sistemul va rămâne fără litere greceşti, așa că se va apela la un sistem nou. 

Luni, un cercetător care consiliază guvernul britanic a spus că ţara se află în faza de început al celui de-al treilea val de infecţii cu noul coronavirus,„Third wave of Covid may be under way in UK, scientists say”, theguardian.com alimentat în parte de varianta Delta. La finalul săptămânii trecute, Vietnamul a anunţat că a descoperit o variantă ce combină Alpha şi Delta, care se răspândeşte mai repede şi este foarte periculoasă.

CITEȘTE ȘI: Tulpină nouă, alegeri, sărbători? Cum a fost învinsă India de coronavirus

Sinovac, un nou vaccin aprobat de OMS

Organizația Mondială a Sănătății a adăugat pe lista vaccinurilor aprobate pentru utilizare în cadrul programului COVAX, dedicat țărilor sărace, a serului chinezesc de la Sinovac, care se alătură celor de la Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.  

Serul recomandat de comitetul de experţi în vaccinuri al OMS„WHO validates Sinovac COVID-19 vaccine for emergency use and issues interim policy recommendations”, who.int poate fi administrat în două doze, la un interval de două până la patru săptămâni, persoanele de peste 18 ani.

În cadrul analizei de dinaintea aprobării, OMS a efectuat și inspecții la facilitățile de producție. Vaccinul este bazat pe coronavirusul inactivat, iar cerințele de stocare îl fac ușor de gestionat și adecvat pentru regiunile care au puține resurse.

Cât privește eficacitatea, rezultatele au arătat că previne boala simptomatică la 51% dintre cei imunizați, dar și manifestările severe ale COVID-19, precum și spitalizarea în cazul tuturor celor care au participat la studii.

Vaccinarea copiilor cu vârste între 12 și 15 ani a început în România

După aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentelor,„First COVID-19 vaccine approved for children aged 12 to 15 in EU”, ema.europa.eu începând cu 2 iunie, vaccinul produs de Pfizer-BioNTech (numit Comirnaty) este folosit în România și pentru copiii peste 12 ani.

Pentru a se vaccina, copiii trebuie să vină însoțiți de către tutorele legal sau unul dintre părinți. Schema de vaccinare este aceeași ca în cazul adulților, cu rapelul administrat la 21 de zile după prima doză. 

Peste 3.600 de copii din categoria 12-15 ani au fost programați la vaccinare până miercuri după-amiază, în platforma dezvoltată de STS, a anunțat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). 

„Datele care reies din studiile efectuate arată un profil de siguranță și o tolerabilitate foarte bune, iar eficacitatea a fost maximală. În grupul copiilor care au fost vaccinați nu s-au înregistrat cazuri de COVID-19, comparativ cu lotul copiilor nevaccinați”, spune comunicatul comisiei.

Medicamente noi pentru tratarea COVID-19

Savanții de la Scripps Research au identificat, de curând, într-o cercetare de amploare,„Extensive Study Identifies Over A Dozen Existing Drugs As Potential COVID-19 Therapies”, scienmag.com 90 de medicamente existente sau candidate cu potențială activitate antivirală împotriva coronavirusului. 

Printre acestea, patru medicamente sunt aprobate clinic și alte nouă se află în diferite etape de dezvoltare – toate cu potențial solid de a fi folosite ca medicamente orale pentru tratarea COVID-19.

Dintre medicamentele care au împiedicat reproducerea coronavirusului în celulele umane, 19 funcționează în combinație cu remdesivirul, o terapie antivirală aprobată anul trecut pentru tratamentul COVID-19. Este nevoie însă de studii clinice pe scară largă, înainte ca acestea să intre în schemele de tratament.

De ce rămân bolnavii de COVID-19 fără oxigen?

Un nou studiu„New Study May Help Explain Low Oxygen Levels In COVID-19 Patients”, scienmag.com publicat în revista Stem Cell Reports de către cercetătorii de la Universitatea din Alberta, Canada, încearcă să explice de ce mulți pacienți cu COVID-19, chiar și cei care nu sunt spitalizați, deci nu prezintă forme severe ale bolii, pot ajunge să sufere de hipoxie – adică scăderea cantității de oxigen din țesuturi. 

De vină ar fi celulele roșii imature din sânge, care sunt create în măduva osoasă și nu ajung, în mod normal, în circuitul sangvin în cantități mai mari de un procent. Însă, pentru că SARS-CoV-2 afectează celulele roșii mature, în compensație, corpul produce o cantitate semnificativ mai mare de celule noi, pentru a oferi suficient oxigen organismului. 

Însă globulele roșii imature nu transportă oxigenul, așa cum o fac cele mature. În plus, globulele roșii imature sunt și mai sensibile la infecția COVID-19. Astfel, organismul nu reușește să înlocuiască globulele roșii mature, care trăiesc doar aproximativ 120 de zile și capacitatea organismului de a transporta oxigen în fluxul sanguin este diminuată.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #73: Foștii bolnavi de COVID-19 au probleme pe termen lung



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #90: A treia doză vine în timpul celui mai grav val de COVID-19

De
România va începe, luni, administrarea celei de-a treia doze a vaccinului anti-COVID-19. Între timp, valul al patrulea al bolii riscă să devină cel mai grav de până acum.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #89: Unde ai nevoie de certificatul digital?

De
Dacă incidența cazurilor depășește 3 la mie, certificatul digital devine necesar pentru unele activități. Marea Britanie a adoptat a treia doză, SUA ar putea urma în curând.
CORONAVIRUS|BS DETECTOR

Nu ești cal, n-ai paraziți? Nu-ți trebuie ivermectină

De
„Tratamentul-minune” al acestui sezon este un antiparazitar pentru care nu există dovezi serioase că ar funcționa împotriva coronavirusului.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #88: Școala reîncepe în plin val patru

De
Noile reguli încearcă să-i țină cât mai mult pe copii la școală. Între timp, eșecul campaniei de vaccinare de la noi e tot mai vizibil la nivel global