Westend61/Getty Images

Coronavirus Science Report #73: Foștii bolnavi de COVID-19 au probleme pe termen lung

De Mihai Ghiduc 28.05.2021

Pentru cei care au trecut printr-o formă mai dificilă a bolii, problemele date de SARS-CoV-2 nu dispar odată cu virusul. Există și o veste bună: și anticorpii rezistă.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  • Simptome precum dificultățile de respirație, oboseala, problemele de concentrare și insomniile persistă multă vreme după vindecarea de COVID-19, la circa trei sferturi din pacienții care au avut o formă medie sau gravă a bolii;
  • 90% dintre foștii bolnavi încă au anticorpi la 10 luni de la infectare;
  • Un studiu făcut de Moderna arată că vaccinul lor este sigur și eficient și la adolescenții între 12 și 18 ani;
  • În condiții obișnuite (adică în afara spitalelor), măștile chirurgicale opresc răspândirea virusului;
  • Un studiu din Germania propune un mecanism care explică apariția cheagurilor de sânge în cazul vaccinurilor bazate pe adenovirusuri.

Bolnavii de COVID-19 au probleme multă vreme după vindecare

Conform unei analize sistematice publicate în JAMA Network,„Frequency and Variety of Persistent Symptoms Among Patients With COVID-19”, jamanetwork.com 73% dintre persoanele care au avut o formă medie sau gravă de COVID-19 au prezentat cel puțin un simptom pe termen lung, în principal respirație grea (dispnee), oboseală sau extenuare, probleme cu somnul sau insomnii. Analiza a luat în considerare 45 de studii, cu un total de 9.571 de participanți, însă autorii spun că este nevoie de o abordare mai coerentă a problemei, pentru că multe dintre studii au avut metodologii diferite.

Chiar și așa, este evident COVID-19 afectează pe termen lung calitatea vieții celor care trec prin boală, mai ales dacă aceasta a necesitat o perioadă mai lungă pentru vindecare. Dintre simptomele persistente mai grave, oboseala apare la 40% dintre foștii bolnavi, dispneea la 36%, iar 25% au raportat probleme de concentrare.

9 din 10 foștii bolnavi au anticorpi la zece luni de la infectare

Există totuși și vești bune pentru cei care au avut COVID-19. Conform unui studiu din The Lancet,„A population-based analysis of the longevity of SARS-CoV-2 antibody seropositivity in the United States”, thelancet.com 90% dintre persoanele care au avut boala au dezvoltat anticorpi în trei săptămâni de la infectare, iar aceștia rezistă la un nivel aproape neschimbat cel puțin 10 luni.

Studiul a implicat probe de la 39.086 de persoane care au avut un test pozitiv RT-PCR în perioada martie 2020 – ianuarie 2021. Este o veste bună atât pentru foștii bolnavi, cât și pentru campania de vaccinare, pentru că se presupune (și există studii care confirmă asta) că și anticorpii oferiți de vaccinuri vor rezista cel puțin zece luni.

Vaccinul Moderna e eficient la adolescenți

Moderna va deveni cel de-al doilea vaccin care va putea fi utilizat la adolescenți, pe lângă cel de la BioNTech/Pfizer, după ce va primi aprobarea autorităților care se ocupă de reglementarea utilizării vaccinurilor, cel mai probabil în iunie. 

Compania a anunțat pe 25 mai rezultatele studiului TeenCOVE,„Moderna Announces TeenCOVE Study of its COVID-19 Vaccine in Adolescents Meets Primary Endpoint and Plans to Submit Data to Regulators in Early June”, modernatx.com care arată că vaccinul are o eficiență de 93% la tinerii între 12 și 18 ani și poate fi utilizat în siguranță.

Rezultatele sunt similare cu cele observate în adulți și sunt oarecum așteptate. Majoritatea producătorilor de vaccinuri au ales să nu le testeze, într-o primă fază, pe persoanele sub 18 ani, din motive legale și etice, însă era puțin probabil ca rezultatele testelor efectuate ulterior să fie diferite de cele obținute la adulți. În continuare, se va încerca testarea vaccinurilor pe copii sub 12 ani, posibil și cu o adaptare a  dozajului.

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

Măștile funcționează, arată un nou studiu

Conform unui studiu publicat în Science,„Face masks effectively limit the probability of SARS-CoV-2 transmission”, science.sciencemag.org purtarea măștilor a limitat vizibil transmiterea coronavirusului. Studiul analizează diferite tipuri de măști și eficacitatea lor în diverse contexte și concluzionează că, deși respiratoarele de tip FF3/N95 sunt cele mai eficiente, măștile chirurgicale simple sunt eficiente în prevenirea infecției în majoritatea zonelor și la cele mai multe contacte unde nivelul de încărcătură virală nu e ridicat. Eficacitatea lor crește când sunt aplicate alte măsuri de prevenție, precum distanțarea socială și ventilarea spațiilor închise.

În cazul spitalelor și altor centre medicale, e mai indicată purtarea respiratoarelor, pentru că sunt zone în care încărcătura virală poate fi mult mai ridicată, deci și riscul de infectare e mai crescut.

S-a găsit cauza cheagurilor de sânge?

Conform unui studiu german,„“Vaccine-Induced Covid-19 Mimicry” Syndrome:Splice reactions within the SARS-CoV-2 Spike open reading frame result in Spike protein variants that may cause thromboembolic events in patients immunized with vector-based vaccines”, researchsquare.com care n-a fost încă revizuit independent, efectuat de specialiști de la Universitatea Goethe din Frankfurt, problemele create de vaccinurile de la AstraZeneca și Johnson & Johnson sunt provocate de adenovirusurile folosiți pentru introducerea proteinei S a coronavirusul în organismul uman. 

Se pare că, uneori, ADN-ul adenovirusurilor poate pătrunde în nucleul celulelor, unde folosește mecanismul de transcriere celular. Proteina S este tăiată sau multiplicată, iar aceste proteine mutante create în interiorul celulelor circulă apoi prin corp, putând ca, în cazuri foarte rare, să provoace cheaguri de sânge.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #72: „Pașaportul Covid” a fost aprobat în Uniunea Europeană



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #93: COVID-19 este mai periculos pentru femeile însărcinate

De
În România, se discută carantinarea Capitalei. Femeile însărcinate și nevaccinate au un risc crescut de a face forme extrem de grave de COVID-19 
CORONAVIRUS|STUDIU

Ce uită să-ți spună profeții imunității naturale?

De
Mișcarea Anti a schimbat din nou ținta și a început să promoveze intens „imunitatea naturală” la COVID-19 ca alternativă la vaccin. Cu orice risc.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #92: molnupiravir reduce riscul de deces

De
Merck a anunțat ca antiviralul molnupiravir este eficient împotriva COVID-19; masca devine obligatorie în București; variantele Alpha și Delta se transmit mai ușor prin aer. 
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #91: Din nou cu măști pe stradă

De
Guvernul reintroduce obligativitatea purtării măștii, pentru toată lumea, în localitățile care trec de 6/1.000. Fumătorii au un risc crescut de a muri de COVID-19